Revista Art-emis
Spiritualitatea Islamului PDF Imprimare Email
  
Duminică, 24 Aprilie 2016 18:31

SufismFaimoasele cuvinte cu care Dante Alighieri ī?i īncepe Divina Comedie „Nel mezzo del cammin di nostra vita" se potrivesc ?i artistei italiene Maļmouna Guerresi, despre care voi vorbi, īntrucāt, chiar dac? ea nu se mai afl? la mijlocul drumului vie?ii (n.1951), personajele pe care artista le creeaz? au o linie median? ce le marcheaz? fiin?a. Este o linie alb?, care le str?bate fa?a, iar Maļmouna mi-a explicat c? acest? linie simbolizeaz? puritatea fiin?ei. Cānd omul a atins echilibrul perfect, se instaureaz? īn el aceast? linie a vie?ii, care este o linie spiritual?, ce se continu? ?i īn moarte. De altfel, persoanjele pe care le vedem īn expozi?ia „Sufism - The Inner Mystical Dimension of Islam" (Sufismul - dimensiunea mistic? interioar? a Islamului) de la Stux Gallery sunt simboluri ale spiritualit??ii. Spiritualitatea este īnf??i?at? de artist? pe vertical?, personajele seam?n? cu ni?te m?icu?e de culoare, īmbr?cate īn negru ?i cu mantii albe pe ele. Iar forma lor este piramidal? ?i foarte alungit?, de parc? ar sta pe picioroange. Ceea ce la un El Greco ni se pare foarte alungit, personaje lungiforme, foarte stilizate, aici este ?i mai alungit īntrucāt spirutualitatea este o īn?l?are, iar aceast? īn?l?are este v?zut? ca o stare de levita?ie. Personajele se īnal??, sunt īntr-o form? de zbor, de plutire, iar dunga alb? de pe fa?? le marcheaz? echilibrul zborului, mai ales c? fa?a lor este neagr?. Unele personaje au ?i fa?a īmpro?cat? cu alb. Īntr-un videoclip aflat la intrare, vedem c? e vorba de un botez special, īn care o tān?r? de culoare este botezat? cu lapte. Laptele curge de sus pe capul ei ?i se prelinge pe fa??. Acest ritual este, la fel, un act de purificare. Intr?m astfel īntr-o lume insolit?, īntr-un misticism sui-generis, cu surori ?i fra?i, un fel de c?lug?ri ?i c?lug?ri?e din Senegal, fiindc? Maļmouna (nume la na?tere, Patrizia) Guerresi este o artist? italianc? ce s-a convertit la Islam, dup? ce a tr?it mult timp īn Dakar (anticul Medina). Īn prezent, studioul ei se afl? īn Italia, la Verona, patria lui Romeo ?i a Julietei sale. Acolo tr?ie?te ?i lucreaz?. Expozi?ia eman? īns? realit??i senegaleze, īn primul rānd moschei ?i locuin?e, īn care se afl? aceste personaje spiritualizate. Totul este exotic ?i extrem de rafinat. Fotografiile artistei sunt foarte teatrale, ca īntr-o tragedie antic?, fiindc? artista are talentul s? creeze spa?iul ambiental unde ī?i plaseaz? personajele. Fundalurile sunt pictate, locurile arat? ca ni?te intime decoruri scenice. Totul respir? un aer ceremonial.

?tefan Stux, minunatul galerist cu r?d?cini transliv?nene, a avut ideea s? prezinte īntr-o sal? al?turat? ?i cāteva tablouri ale olandezului Ruud van Empel, īn care natura este la fel de spiritualizat?, iar personajele sunt copii de culoare, expresie a purit??ii īnse?i. E o alt? form? de spiritualizare, prin natur?, o natur? ireal?, exotic?, creat? de artist. La Maļmouna, īn schimb, exist? un impact superior, fiindc? tablourile ei sunt religioase, sugereaz? o prezen?? divin?. Totul e de un exotism foarte rafinat. Senegalul, fost? colonie francez?, e o īmbinare īntre tradi?ia islamic? ?i amprenta cre?tin?, catolic?, adus? de Fran?a. Spiritualizarea este un spectacol rar, a?a cum este īns??i expozi?ia de la Stux, o galerie etalon, care ne-a obi?nuit cu surprize plastice insolite. Īn peisajul actual al artei americane, al galeriilor newyorkeze, īn special, expozi?ia „Sufism" este o raritate, o excep?ie. Rar se pot vedea expozi?ii religioase. Expozi?ia mai are un titlu, „Sacred dwellings" (Locuin?e sacre), īn care nu numai moscheile, ci ?i casele oamenilor sunt religioase. Portul lor este asem?nt?tor cu al m?icu?elor din m?n?stirile catolice. Dar acesta este portul obi?nuit al femeilor din Senegal. Sufismul este o credin?? mistic? specific? islamului, prin care muslimii g?sesc gustul adev?rat al dragostei divine. El le īnlesne?te cunoa?terea prin experien?? personal? a lui Dumnezeu. Este o form? de ascetism, o practic? apropiat? de isihasm, nucleul credin?ei ortodoxe. Credincio?ii se numesc sufi sau dervi?i, iar religia a fost r?spāndit? īntāi īn Persia, apoi īn celelalte ??ri musulmane. Doctrina se bazeaz? pe concep?ia unui Dumnezeu accesibil, care favorizeaz? dialogul dintre El ?i oameni. Sursele ei se afl? īn budism ?i hinduism ?i are ca scop apropierea de Dumnezeu prin ascez? ?i iubire. Este o dimensiune interioar? a islamului, o practic? individual?. Iar albuml de art? przentat cu aceast? ocazie de Maļmouna Guerresi fascineaz?, m?re?te impresia l?sat? de expozi?ie, fiindc? vedem alte forme de īn?l?are, de levita?ie, de spiritualizare, de o rar? frumuse?e, costumele alb/negru fiind aici colorate, de o mare varietate. Este o raritate, a?a cum poate fi exotismul īntr-o lume despiritualizat?, īntr-o lume invadat? de arta kitsch. Sigur, acest aspect l-am discutat ?i cu Maļmouna, care ?i ea era oripilat? de ceea ce prezint? īn general galeriile americane, o cantitate imens? de kitsch-uri. Īn acest iad ateu, expozi?ia ei este ca o oaz?. Ea mi-a vorbit despre cele trei trepte ale sufismului: sinele interior, inima spiritual? ?i sufletul. S? salut?m faptul c? īn s?lb?ticia instaurat? īn epoca noastr? de Statul Islamic, perceput ca un simbol al crimei, al violen?ei, ne īntālnim „īn nel mezzo del cammin di nostra vita", īn focusul mondial al artei, Manhattan, cu Africa mistic?, cu simboluri ancestrale, cu sufismul, care ne amite?te c? islamul se adap? din alte surse profunde, din misticismul religios, care une?te ??rile islamice, ca ?i ??rile islamice cu cele neislamice, nu le dezbin?, avānd un mare rol īn formarea omului ?i a societ??ii, pe baz? de pace ?i iubire divin?.

Coresponden?? de la New York

footer