Revista Art-emis
Calofilia dezastrelor PDF Imprimare Email
  
Duminică, 28 Februarie 2016 19:12

Edward Tyler Nahem GalleryPe o vreme capricioas?, rafale de ploaie cu vânt turbat, rostogolind umbrlele pe Fifth Avenue ca ciulinii lui Panait Istrate, galeriile de lux sunt ad?posturi sigure pentru a ie?i din timp. Astfel, la „Edward Tyler Nahem Gallery" intri direct într-un muzeu al Pira?ilor din Caraibe. Artistul sco?ian Hew Locke (n. 1959), crescut ?i educat în Guyana colonial?, care ?i-a numit expozi?ia „The Wine Dark Sea", un mare pasionat de c?l?torii marine în jurul p?mântului, expune 31 de cor?bii cu pânze, toate ancorate în mijlocul s?lii, de parc? ar fi fluturi plutitori. Oricând te a?tep?i s? apar? Jack Sparow ?i ceata lui de pira?i ?i s? se încing? o b?t?lie devastatoare în care mor to?i ?i învie to?i, altfel s-ar termina prea repede filmul. Dar cor?biile lui Locke vin mai de departe, din Odiseea lui Homer, având caractere ?i din Iliada. Cele 25 de cor?bii din sala principal?, suspendate de tavan, te fac s? te plimbi cu imagina?ia pe întinsele m?ri ale p?mântului, având în ele echipament sculptural foarte bogat, în care cite?ti istoria lumii, suferin?a oamenilor, opresiunile, puterea ?i victoriile lor asupra naturii sau vicisitudinilor istoriei. Corabia este un obiect simbolic, reprezint? perfect natura uman?, ideea de c?l?torie, de curaj, de aventur?. Una dintre cor?bii este r?sturnat?. ?i Locke spune: „We're all floating on the same ocean. As a child and young man I sailed the Atlantic. At sea, a twist of fate can send a super-yacht down - it can be an equalizer between rich and poor" (Noi cu to?i plutim în acela?i ocean. Ca un copil ?i tân?r om am navigat pe Atlantic. În mare, o întors?tur? a destinului poate trimite un super-yaht jos, poate fi un egalizator dintre boga?i ?i s?raci".

Artista Esther Naor (n. 1961) a venit tocmai din Israel s? expun? la StuxŹ-Haller Gallery, numindu-?i expozi?ia Aftermath, numit? a?a pentru c? ea reflect? consecin?ele unor dezastre, dar ?i pentru c? tablourile arat? ca ni?te foi de matematic?, în linii sau p?tr??ele, dup? care se ascund figuri de oameni sau alte obiecte domestice. Pânzele ei sunt fotografii prelucrate în varii viziuni plastice. Înc? de la intrarea în galerie, Esther î?i prezint? sugestiv camera în care tr?ie?te, camuflat?, ca într-o stare de asediu, cu fereastra zidit? ?i cu metania de rug?ciune al?turi. Pe un alt perete al camerei, o imagine a m?rii cu o barc? ?i un refugiat sugereaz? evadarea din acest spa?iu închis. Tr?im epoca refugia?ilor, având drept cauz? claustrarea, terorismul, care îi fac pe oameni s? se ad?posteasc?, s? trag? z?voarele, s?-?i zideasc? ferestrele. Tablourile ei spectrale, ca ni?te reflect?ri în oglinzi ascunse, sugereaz? calamit??ile timpului, dezastrele, artrocit??ile absurde, pecum atactul terorist de la Paris, disper?rile umane, într-o lume aflat? parc? în st?pânirea vr?jitoarelor lui Goya. Abstract, expresionist, simbolic este ?i Gerry Bergstein, care expune la acee?i galerie viziuni ciudate, ca îns??i titlul expozi?iei „(Un)timely Entanglements". Stranii încâlceli, încurc?turi ale istoriei, pânzele sale sunt ca ni?te h?r?i picturale, în care istoria omenirii apare ca o imens? epav?, din care vedem resturile, buc??i din Turnul Babel, din Capela Sixtin?, resturi de îmbr?c?minte, resturi umane, îngeri care se amestec? cu animale, un Eden pierdut, ref?cut, ceea ce a mai r?mas din paradisul lumii, o epav?, totul realizat pe baz? de colaj, de fotomontaj, pictur? direct? amestecat? cu art? digital?, rezultând o narativitate abstract?. Recuno?ti elemente din pictura clasic?, de la Velasquez la Matisse, de la Masaccio la Courbet, dar am descoperit ?i racorduri cu viziunile lui Michael Zansky. E un mod de a crea viziuni dystopice calofile. Arta înfrumuse?eaz? tot ce atinge. ?i r?ul devine pl?cut. O demonstreaz? Umberto Eco în estetica urâtului!

În fine, la „Pace Gallery" de pe 57 St., am v?zut opera pe hârtie a lui Thomas Nozkowski, artist american, n?scut în New Jersey în 1944, foare cultivat de marile muzee ale lumii, a c?rui oper? seam?n? ca un joc de cercuri ?i cuburi, forme abstracte se îmbin? cu gesturi ale memoriei, tot felul de combina?ii de motive ?i culori, desene ?i idei de senza?ii picturale ?i coloristice. Dac? ne gândim c? una din expozi?iile sale se nume?te Method Order Metric, în?elegem procup?rile lui Nozkowski în direc?ia unei metode metrice de ordonare a formelor informale ale lumii, pe linia marcat? de Kandinsky. Arti?tii sunt buni imitatori, dar ?i seismografi ai realit??ii, iar unii încearc? imposibilul, s? pun? ordine în dezordinea lucrurilor, s? înfrumuse?eze via?a, s? fac? suportabile r?ul ?i urâtul. E bine? E r?u? Poate de aceea Platon scotea arta din Cetatea ideal?.

Coresponden?? de la New York
Grafica - Ion M?ld?rescu

footer