Desfăşurată, în perioada 12-14 septembrie la Iaşi, cea de a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional al Muzicii Mecanice, graţie unei organizări impecabile realizată de Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova Iaşi, acum după consumarea ei poate fi apreciată indubitabil ca fiind o reuşită deplină, ce a încununat preocupările şi strădaniile de migală şi acţiune ale tuturor muzeografilor ce formează acest inimos şi minunat colectiv ieşean de la Palatul Culturii. Iar acestă pertinentă apreciere vine nu numai din partea participanţilor şi specialiştilor legaţi de acest subiect, pe cât de interesant, pe atât de atractiv, al muzicii mecanice, ci şi dintr-o largă percepţie expresivă a ieşenilor de toate vârstele care s-au putut bucura în cele trei zile ale festivalului de bogăţia diversificată a unor manifestări ce au reliefat, cu acurateţea detaliilor, specificul evoluţiei de-a lungul timpului a acestui „gen muzical” care a încântat şi satisfăcut gustul mai multor generaţii. Mai mult de atât, merită subliniat faptul că deplinătatea acestei reuşite a fost obţinută în condiţiile “vitrege” ale reparaţiilor de la Palatul Culturii, care, prelungindu-se „sine die”, văduvesc de ceva ani buni, atât pe ieşeni, cât şi pe turiştii care poposesc la Iaşi, de cunoaşterea unui valoros „tezaur patrimonial” aparţinător celor patru mari muzee de aici. Să ne închipuim doar câtă „corvoadă” a fost necesară „despachetării”, identificării şi micilor restaurări ale exponatelor tematice pentru ca Expoziţia de Muzică Mecanică să poată fi instalată în Holul de Onoare al Palatului, singurul loc neafectat de lucrările ce lâncezesc, pentru a ne face o „imagine” asupra zelului depus de organizatori. Beneficiind, însă, şi de aportul unor parteneri şi sponsori generoşi, între care se menţionează: Ministerul Culturii, prin AFCN, Palas Iaşi, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, prin Facultatea de Textile-Pielărie şi Management Industrial, Galeriile Anticariat „Dumitru Grumăzescu” şi de mai mulţi colaboratori: Direcţia Judeţeană pentru Cultură Iaşi, Primăria Municipiului Iaşi, Filarmonica de Stat „Moldova” Iaşi, Colegiul Naţional de Artă ”Octav Băncilă”, Palatul Copiilor, Galeriile Anticariat „Dumitru Grumăzescu” etc, precum şi de partenerii media ai audiovizualului şi presei scrise locale, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” - ca organizator şi coordonator - a reuşit să închege un Program al FIMM, Iaşi, 2014, atractiv, diversificat, interesant şi...pitoresc, atât în conţinut, cât şi toate formele lui de manifestare.

Faţă de ediţiile precedente, ediţia a IX-a a F.I.M.M., Iaşi, 2014 a înregistrat un spor al ţărilor participante, unde alături de Germania, Franţa, Cehia şi Republica Moldova, anul acesta au mai participat „în premieră” Elveţia şi Norvegia, cât şi un număr mai mare de participanţi, străini şi români, ale căror prestaţii s-au dovedit a fi edificatoare în desfăşurarea întregului program. „Uvertura” de deschidere oficială a Festivalului Internaţional al Muzicii Mecanice, desfăşurată vineri, 12 septembrie în Holul de Onoare al Palatului Culturii, neîncăpător faţă de interesul manifestat de ieşeni, s-a dovedit a fi mai degrabă una înălţătoare în spirit prin mesajele de salut transmise de organizatori şi invitaţi, prin pitorescul prezentării delegaţiilor participante din Europa şi din ţară, prin introducerea în „atmosfera muzicii mecanice” de către o inedită şi plină de farmec „paradă a costumelor de epocă”, decât una în „stil mecanic” şi ea bine evidenţiată de muzica de flaşnetă. De altfel, expoziţia „Muzică mecanică-dialog între generaţii”, vernisată cu acest prilej, avea să sublinieze cu pregnanţă, prin autenticitatea şi ingeniozitatea exponatelor prezentate, adevărate... automate de muzică instrumentală, că între Artă şi Tehnică a existat dintotdeauna un dialog expresiv menit să reunească prin actul creaţiei măestrii artistice şi performanţe tehnice ce se îngemănează într-un singur tot al sublimului.

Exponatele aparţin valoroasei colecţii de automate muzicale al Muzeului ieşean şi ele împreună parcurg o istorie documentată a evoluţiei acestora pe parcursul vremii trecătoare, de la cele mai simple, a flaşnetelor, la cele mai complicate, a orchestrioanelor. Catalogul expoziţiei „Muzică mecanică-dialog între generaţii”, editat cu acest prilej într-o prezentare grafică deosebită, pune la dispoziţia celor interesaţi, documentate informaţii utile şi interesante despre fiecare exponat în parte. În cadrul acestei expoziţii au fost cuprinse şi „automatele muzicale” aduse de participanţii „costumaţi specific”, din Germania, Franţa, Cehia şi Elveţia.

Desfăşurat în primele două zile ale Festivalului în Sala de conferinţe a Hotelului „Astoria”, simpozionul: „Istoria muzicii mecanice şi probleme de conservare-restaurare a automatelor muzicale” a reunit muzeografi şi specialişti renumiţi în domeniu din Germania, Cehia, Norvegia şi Republica Moldova, cum şi din România (Bucureşti, Ploieşti, Oradea, Brăila, Tescani, Constanţa, Braşov, Reşiţa şi Iaşi) care, în cele 31 de comunicări tehnico-ştiinţifice de ţinută, prezentate într-o manieră atractivă, au reliefat preocupări de seamă privind strădanii împlinite în îmbogăţirea şi conservarea pe mai departe a unui autentic şi valoros patrimoniu aparţinător muzicii mecanice. Pentru a ilustra pe viu şi auditiv integrarea muzicii mecanice în concertistica muzicală clasică, programul F.I.M.M. a inclus şi concertul: Muzica mecanică, o nouă artă susţinut de către cunoscutul compozitor, laureat european, Adrian Oswalt, continuator al tradiţiei de folosire a flaşnetei ca instrument de concert existentă încă din vremea lui Mozart şi Beethoven, şi care, acompaniat de cvartetul ARTES-Iaşi, a extaziat cu această „nouă muzică” numeroasa asistenţă din Holul de Onoare al Palatului Culturii. Să mai acordăm „nota bene” şi altor numeroase puncte de mare atractivitate din program: „Muzica Mecanică în Festival”, susţinută cu mult aplomb de „vedete ale genului” din Cehia, Elveţia, Franţa, Germania şi România, atât la Galeriile Anticariat, cât şi în Grădina Publică Palas, „Animaţie stradală”, cu trupa The Sky, „Street dance” - Palatul Copiilor, „Tango la Palatul Culturii” - Centrul Cultural Internaţional, „Concert” - Corul Academic „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii de Stat „Moldova”- dirijor Doru Morariu, „Recital” - Ştefan Atârgoviţoaie.

În complementaritate, s-au mai desfăşurat şi alte manifestări de genul: expoziţia „Lumea jucăriilor - arc peste timp”, „Târg de antichităţi şi handmade”, expoziţia de bijuterii şi accesorii textile „La Belle Epoque” - Facultatea de Textile-Pielărie şi Management Industrial, cum şi alte surprize care au încântat până la satisfacţia ineditului publicul ieşean de toate vârstele. Şi asta nu este chiar puţin lucru, atâta vreme cât Cetatea ieşeană a vibrat timp de trei zile la încercarea reuşită de „revigorare” a unei „atmosfere ieşene de epocă” demult apuse, care se repercutează benefic ca „o pată de culoare” ce  întregeşte viaţa în complexitatea şi peisajul ei de diversitate actuală. Aşadar, peste Festivalul Internaţional al Muzicii Mecanice, o prelungire a unui popular şi tradiţional gen european, s-a tras cortina în ovaţiile prelungite ale participanţilor de pe alte meleaguri europene, dar şi ale localnicilor care au savurat cu saţietate această nouă „provocare ieşeană”. Au rămas să reverbereze pentru multă vreme în sufletele „contaminate” ale ieşenilor participanţi acea „atmosferă” de neegalat a neuitatei „muzici mecanice a flaşnetei”, ce inundă generos străvechile pieţe şi uliţi ale urbei. Acum, în faţa cortinei trase, ieşenii optimişti aşteaptă „cu sufletul la gură” ca papagalul flaşnetarului să extragă de îndată bileţelul norocos: Iaşi - Capitala Europeană a Culturii - 2021. Şi n-ar fi chiar un fapt al hazardului, ci, mai degrabă, o certă recunoaştere a Capitalei culturii româneşti. În spatele cortinei trase la finalul F.I.M.M. - Iaşi, 2014 rămâne tot mai stăruitoare o firescă interogaţie: când va lua sfârşit „calvarul” ieşenilor (şi nu numai al lor!) de a fi văduviţi nemeritat de comorile inestimabile ale celor patru Muzee de la Palatul Culturii? Să sperăm că vom primi răspunsul aşteptat: Curând. Altul, însă, nici papagalul flaşnetarului nu va ajuta să împlinim năzuinţa.