Revista Art-emis
Prostitu?ie pe Wall Street PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 22 Ianuarie 2014 20:35

The Wolf of Wall Street, art-emisEste un entuziasm general în România în materie de audien?? privind ultimul film al lui Marin Scorsese „The Wolf of Wall Street” (Lupul de pe Wall Street) -2013, care a dep??it în câteva zile num?rul fatidic de o sut? de mii de spectatori, dat fiind c? românii nu merg nici la filmele americane, de?i au vrut s? le vad?, nu clandestin, ca în epoca filmului sovietic. Bucuria lor s-a materializat parc? ?i în ?tirea primit? de la Hollywood, c? „The Wolf of Wall Street” a fost nominalizat la Oscar pentru premiile: cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun actor în rol principal (Leonardo DiCaprio), cel mai bun actor în rol secundar (Jonah Hill) ?i altele. Care s? fie explica?ia acestui succes, fiindc? nu o dat? am c?utat cauza lipsei de audien?? în pr?pastia economic? ?i politic? dintre America ?i România? Probabil în latura mafiot? ?i excesele de prostitu?ie ale filmului lui Scorsese, în faptul c? America din film se afl? în faza na?terii ?i consolid?rii sistemului corporatist, a trecerii de la haos la legalitate. Sigur, România se afl? ?i mai r?u, în tranzi?ia de la sistemul comunist la haos. Pân? la faza legalit??ii, mai e, dar se încearc?. Oricum, are de înv??at.

Martin Scorsese este marca absolut? a filmului mafiot, a structurilor foarte complexe ?i sofisticate ale istoriei, unde mecanismul important îl joac? mafia, cu rolul ei malefic, dar ?i progresist, fiindc? ac?iunile ei declan?eaz? o ripost? din partea institu?iilor statului, o supraveghere special?, care împinge societatea înainte. Nemaivorbind de faptul c? astfel de subiecte sunt potrivite pentru limba cinematografului, fiindc? sunt extrem de spectaculoase. Aproape c? nu exist? film cunoscut semnat de Scorsese în care s? nu avem parte de un fabulos spectacol mafiot. El a realizat filme de referin?? pentru studiul mafiei italiene implementate pe p?mânt american. El însu?i american, n?scut la New York în 1942, din p?rin?i de origine italian?, ca ?i Robert de Niro ?i al?i mari cinea?ti cu acelea?i r?d?cini, a realizat un fel de saga italo-american?, cu multe laturi autobiografice, începând cu „Taxi Driver” (1976), „New York, New York” (1977) sau „Raging Bull” (1980), continuând cu „”Goodfellas (1990) pân? la proiectatul „Sinatra” (2015 ?). Nu întâmpl?tor, marile sale filme îl au protagonist pe Robert de Niro, cu care a copil?rit în Little Italy. Dup? anul 2000, în recentele sale filme, unele curat mafiote, a colaborat cu Leonardo DiCaprio: Gangs of New York (2002), „The Aviator” (2004), „The Departed” (2004) ?i Shutter Island (2010). Folosind aceea?i echip? de succes,  Martin Scorsese revine pe marile ecrane cu acest nou film-fenomen, o comedie… „criminal?”: „Lupul de pe Wall Street” (2013), pe care l-a ?i produs împreun? cu DiCaprio. Filmul a avut un buget de o sut? de milioane de dolari, pe care i-a recuperat dup? nici o lun? de difuzare (premiera american? a avut loc la 25 decembrie 2013).

Bazat pe romanul autobiografic al lui Jordan Belfort, „The Wolf of Wall Street” spune povestea unui broker care a tr?it visul american pân? când acesta s-a transformat în co?mar. A început de jos ?i a avut o ascensiune fulger?toare, iar l?comia corporatist?, succesul în exces ?i puterea dobândit? l-au transformat din broker onest în infractor implicat în scandaluri de corup?ie, în?el?ciune ?i crim?. Sigur, America este un teritoriu de lupt?, în care rezist? numai cei ingenio?i. Tenta?ia este îns? a?a de mare încât limita legii este u?or înc?lcat?. De fapt, Jordan nici nu-?i d? seama când sare dintr-o extrem? într-alta. El vrea s? parvin?, pe orice cale. Pân? la un punct, seam?n? cu Marele Gastby, varianta lui Luhrmann, tot cu DiCaprio protagonist.

Jordan e aparent numai pozitiv, fiindc? el vrea s?-i îmbog??easc? pe oameni. Ca ambalaj, el este numai smile, le vrea binele celor pe care îi fraiere?te. Este ca Iago sau Richard al III-lea, care vine la ramp? ?i ne spune c? are de gând s? fie un tic?los ?i ne arat? pas cu pas cum o face. ?i Jordan se adreseaz? direct spectatorului, vine spre camer? ?i ne vorbe?te, ne dezv?luie cum ajunge s?-i îmbrobodeasc? pe oameni, cum ajunge din neica-nimeni un mare magnat pe Wall Street, ca ?i „Marele Gatsby”. Personajele sunt foarte înrudite. ?i Jordan, ca ?i Ray Gatsby, î?i ia o re?edin?? în Long Island ?i, asemenea modelului, o ?ine numai în petreceri, de?i, în cazul lui, prostiuitu?ia este la vedere. Î?i formeaz? o band? de brokeri prieteni cu care traverseaz? toate excesele sexuale ?i imorale. E un delir de prostitu?ie ?i droguri. Dovad? c? el se desparte de serioasa lui so?ie ?i se rec?s?tore?te cu o prostituat?, Naomi, pe care o iube?te ?i cu care va avea copii. Ajunge s? câ?tige enorm, s?-?i permit? orice, s?-?i depun? clandestin averea la o banc? din Elve?ia, culminând cu o be?ie de droguri vechi, care îl aduce în pragul sinuciderii.

Jordan are în sânge arta de a face bani, de a avea putere, de a cuceri femei, de a fi în fruntea celor mai destr?b?late distrac?ii. Via?a lui înseman? bani, sex ?i drog. Sistemul pare atât de fragil încât el se mir? cum de poate ob?ine totul atât de u?or. Amenin?area legii este irelevant?. Când îl viziteaz? un agent FBI, vrea s?-l cumpere. Crede c? poate cump?ra orice ?i pe oricine. Comportarea lui este de lup, a?a cum îl prezint? revista „Forbes”, iar Jordan le imprim? ?i partenerilor s?i, ca ?i salaria?ilor firmei sale, o atitudine de lupi, care s? pr?duiasc? tot ce e client, tot ce le iese în cale. Ba, de la un monent dat, începe s? ia de la boga?i s? le dea s?racilor, s? o fac? pe haiducul, s? fac? acte caritabile. Pentru Jordan ?i restul haitei de lupi, nimic nu e destul sau prea mult, ei se cred st?pânii lumii, iar modestia e pentru pro?ti. Oare a?a s-a f?cut America, în acest delir, în care legile sunt înc?lcate de-a valma, în care oricine poate fi cump?rat, o ?ar? f?r? norme ?i reguli, bun? pentru orice criminal, pentru orice aventurier, chemat s? fac? ce-l taie capul? Asta te întrebi, dup? dou? ore de proiec?ie, în care totul se petece ca într-un delir, ca într-o be?ie a succesului. Dar vine a treia or? a filmului, în care se petrece de?teptarea, în care Scorsese ne arat? ce înseman? America adev?rat?, marea ghilotin?, nemiloas?, a legii, care îl determin? pe Jordan s? devin? turn?torul propriilor parteneri, dac? vrea s?-?i diminueze anii de închisoare. Îi toarn? pe to?i. F.B.I.-ul recupereaz? o mare parte din bani, pe care îi returneaz? celor jecm?ni?i. Dar Jordan tot face trei ani te închisoare. Devine un erou al crimei, al prostitu?iei, al corup?iei, al drogurilor.

Când iese din deten?ie, este invitat la o emisiune TV s?-?i spun? p?sul, ca lup îmblânzit. Dar lupul scoate un pix din buzunar ?i se îndreapt? spre un spectator ?i-l provoac?: „Vinde-mi acest pix!” Apoi spre altul. ?i spre al treilea. Aici e secretul, r?spunde, cum faci s?-mi vinzi acest pix? A?a f?cuse ?i la începutul carierei lui. Deci luptul nu s-a îmblânzit, o ia de la cap?t. Aceasta este fabula lui Martin Scorsese.

Leonardo DiCaprio joac? magnific al?turi de Jonah Hill, Matthew McConaughey, Jean Dujardin, Jon Bernthal, Jon Favreau ?i al?i o sut? de actori afla?i în roluri secundare. În rolul prostituatei Naomi, ce-i devine lui Jordan so?ie, Scorsese a distribuit o încep?toare, Margot Robbie, din Australia, de 23 de ani, care face un rol de Oscar. „Lupul de pe Wall Street” este un film spectaculos, care trece prin toate registrele, de la comedie nebun?, la erotism ?i policier plin de suspans, fiind totodat? o parabol? a Americii, a lumii în care tr?im. Mai mult chiar, el este un document zguduitor, fiindc? Scorsese are ideea s? prezinte cazul Jordan Belfort ca un reportaj TV, cu cifre, date, comentarii din off, având ?i un narator (Gene Hackman) care nu numai c? ne poart? în timpi istorici ?i face leg?turile dintre ei, dar ne introduce ?i în gândurile personajelor, devine un fel de raisonneur al lor, ne spune cum ar proceda într-o situa?ie sau alta. De regul?, personajul una gânde?te ?i alta spune, dup? cum una spune ?i alta face. E superb? aceast? formidabil? ?es?tur? între latura subiectiv? ?i cea obiectiv?, manier? literar?, în fond, pe care Marin Scorsese o experimentase în „Hugo” (2011). Filmul este o lec?ie de limbaj cinematografic calchiat pe o realitate greu de st?pânit ?i de surprins, dar regizorul reu?e?te s? ne conving? pe parcursul a trei ore de proiec?ie, fiindc? se folose?te cu m?iestrie de ceea ce are cinematograful mai puternic, fictivul pe suport documentar, documentul îmbinat cu valen?ele artistice.

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer