Revista Art-emis
Globalizarea, binefacere sau blestem PDF Imprimare Email
Wilfried Lang, Germania   
Miercuri, 09 Mai 2012 14:28
Wilfried LangFenomenul globaliz?rii nu este nou. Doar forma sa agresiv? ?i ignorarea oric?ror principii de umanitate ?i drepturi sociale ale popula?iei, in¬diferent de na?iune, ne face s? remarc?m nocivitatea evolu?iei sale actuale. Egoismul, radicalismul, precum ?i totala lips? de r?spun¬dere pentru ac?iunile financiare ale unora, îndreptate spre reali¬zarea unor profituri cât mai mari pe spi¬narea celor s?raci ?i slabi, ne face s? tres?rim uimi?i de rezulta¬tele deosebit de d?un?toare pentru econo¬miile na?ionale, dar ?i pentru fiecare cet??ean în parte. În plus, anonimitatea sub care se desf??oar? aceste ac?iuni bursiere de specul? ?i centra¬lizarea capitalului, trebuie s? ne dea de gândit. Practic nici nu ?ti cine te stoarce la maxi¬mum, pentru a te azvârli dup? aceea în ?omaj, s?r?cie ?i disperare total?. Ni?te „fonduri" cu cele mai misterioase denumiri, notate la burs?, dar f?r? alt? identitate decât valoarea obliga?iilor emise de b?ncile corespondente, sunt noii investitori în mai toate sectoarele economiei. De multe ori nici directorii acestor fonduri nu-?i cunosc adev?ra?ii st?pâni. Aceste „l?custe", cum le-a denumit ?eful Partidului Social - Democrat din Germania, sunt extrem de periculoase pentru tot echilibrul social, atât la nivel na?ional cât ?i interna?ional. Ca s? ne d?m seama de consecin?ele unor asemenea procese socio-economice arbitrare, se recomand? c?utarea unor situa?ii similare de-a lungul istoriei. ?i iat? aici una asem?n?toare: Dup? b?t?lia de la Waterloo (Belle Alliance), din 18 iunie 1815, în care Napoleon I a fost definitiv învins ?i armata francez? destr?mat?, Imperiul Britanic r?mânând atunci singura mare putere militar? ?i economic? din lume, o serie de bancheri ?i mari armatori ?i comercian?i din Anglia, sub conducerea lui Alexander Baring, s-au gândit cum ?i-ar putea spori averile în mod vertiginos ?i cât mai profitabil. Dup? ample cercet?ri ?i evalu?ri pe pia?a intern? în rela?ie cu cea interna?ional?, au g?sit o solu?ie aparent liberal? ?i logic?, în realitate un instrument de exploatare crâncen? a celor lovi?i de soart? prin circumstan?ele crea¬te de dezechilibrul de for?e pe plan mondial.

În anul 1820, Parlamentul Britanic a hot?rât adoptarea doctrinei economice a „Comer?ului liber". Trebuie s? vedem, îns?, care a fost inten?ia real? a acestei m?suri foarte subtile, cu o evolu?ie de perspectiv? foarte bine calculat? ?i perfect mu?amalizat? spre exterior. Cu peste o sut? de ani în urm? fuseser? introduse a?a numitele „Corn Laws", legi menite s? protejeze agricultura autohton? fa?? de importuri mai ieftine din alte ??ri. Acum îns?, prin aceast? presupus? „liberalizare", se puteau importa cereale ?i alte m?rfuri la pre?uri mult mai convenabile. Totodat? se puteau exercita presiuni atât asupra altor state, în special a celor dependente de mijloacele de transport britanice, adic? marina comercial?, cât ?i asupra propriilor agricultori, pu?i astfel în competi?ie direct? cu m?rfurile din import. De aceea ??ranii englezi ?i irlandezi, nemaiputând face fa?? pre?urilor de import, trebuiau s?-?i p?r?seasc? ?ara, dac? nu vroiau s? moar? de foame. O iarn? extrem de aspr? în 1846 a dus chiar la victime omene?ti, înghe?a?i sau mor?i de foame în Irlanda. Marea majoritate au emigrat atunci în Statele Unite ?i ??rile Commonwealthului Britanic. În schimb comercian?ii continuau s? vând? pe pia?a intern? produsele ieftin importate, la aproape acele¬a?i pre?uri ca ?i înainte, cu foarte mici reduceri doar, ajungând astfel la ni?te profituri fabuloase. Pe când cei boga?i se îmbo-g??eau mereu mai mult, cei s?raci deveneau din ce în ce mai s?raci. Deci nu ori¬ce reform? aparent liberal? ?i util? este ?i în realitate folositoare pentru contribuabilul de rând. Cum ast?zi putem observa tendin?e similare, desigur atenuate oarecum prin re?eaua social? din ??rile occidentale, dar totu?i periculoase pentru economia european?, trebuie s? ne îndrept?m aten?ia asupra unor m?suri de îngr?dire a acestora. Evolu?ia din Germa¬nia ne poate servi ca exemplu: Cu toate c? exporturile cresc de la an la an, cât ?i productivitatea pe plan intern, totu?i ?omajul a crescut ?i este la peste cinci milioane de oameni, cu tendin?? ascendent?. Datoriile statului au ajuns la o sum? fabuloas?, astfel încât plata dobânzilor m?nânc? o mare parte din bugetul anual. Nici celelalte state europene nu stau mult mai bine. Însu?i Uniunea European?, evoluând pe drumul centraliz?rii, sprijin?, poate f?r? s? vrea, tendin?a de globalizare în mod implicit.

Sigur c? „globalizarea" are ?i unele aspecte pozitive, cum ar fi centralizarea cercet?rilor pe plan tehnologic, ra?ionalizarea fluxului de m?rfuri, automatizarea produc?iei ?i inven?iile în cele mai diferite domenii industriale, agrare sau medi¬cinale. Descoperirile în sectorul biologiei ?i a diverselor ramuri farmaceutice sunt la fel de incontestabile. Putem spune totu?i c? prin aceast? "globalizare" s-a schimbat rela?ia dintre trup ?i suflet. Ni se impune indirect o alt? identitate, atât pe plan moral-individual cât ?i pe plan na?ional-patriotic. Recentele evenimente din Fran?a ne ilustreaz? aceast? situa?ie în mod tragic. Fundamentalismul religios sau pseudo-religios cre?te pe m?sura discrepan?ei ma¬teriale dintre diferitele p?turi sociale. Na?ionalismul cap?t? tendin?e din ce în ce mai radicale. Perfidia sistemului constând în totala lips? de transparen??. Dac? Don Quijote se mai lupta cu morile de vânt, noi ne vom lupta doar cu vântul ! Cu to?ii ?tim c? vom pierde ceva, dar nu ?tim ce anume. footer