Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. Univ. Dr. Mihai Ta?c?   
Sâmbătă, 31 Martie 2012 15:54

Dr. Mihai Ta?c?, Chi?in?uMihai Ta?c? este doctor în drept, cercet?tor principal la Institutul de Istorie, Stat ?i Drept al Academiei de ?tiin?e a Moldovei, secretar al Comisiei pentru Studierea Dictaturii comuniste din Republica Moldova. (Redac?ia ART-EMIS)

Am auzit despre deschiderea Institutului Cultural Român la Chi?in?u mai întâi din presa. M-am bucurat pentru ICR când a ob?inut sediu. L-am v?zut pentru prima dat? pe directorul acestei institu?ii la conferin?a din 24 ianuarie 2011. Curios, dar în ziua Micii Uniri dl Petre Guran a vorbit celor prezen?i despre Bizan?. Neobi?nuit a fost ?i discursul ?efului Institutului Cultural Român (I.C.R.) Chi?in?u, la conferin?a din 27 martie 2011, când a povestit unei s?li arhipline de unioni?ti, veni?i s? marcheze ziua Unirii Basarabiei cu Patria-Mam? despre... istoria Fran?ei. Nedumeririle îns? aveau s? continue când am v?zut pe site-ul institu?iei numele istoricilor care au ob?inut bursa pentru anul 2011. La acel moment unii dintre cei care solicitau prestigioasa subven?ie de la statul român (de circa 7.000 de dolari pentru fiecare) nu ascundeau c? sunt adep?ii elimin?rii istoriei românilor din ?coal? (op?iune demonstrat? prin votul lor în comisa ?leahti?chi), prin a?a-numita europenizare a disciplinei. ?i totu?i li s-a acordat. Una dintre ultimele ac?iuni de „promovare" a românismului în Republica Moldova este decizia I.C.R. de a deschide la Chi?in?u Institutul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza". De ce noului institut i s-a acordat anume acest nume? Alexandru Sturdza s-a n?scut la Ia?i la 1791 ?i a fost fiul lui Scarlat Sturdza, primul guvernator al Basarabiei dup? tragicul an 1812. Din 1792, familia Sturdza se stabile?te cu traiul în Rusia. Despre fiu, se vorbe?te mai ales în ultimul timp, de când a ap?rut o carte despre el. Istoriografia nu cunoa?te studii ?i ac?iuni prin care Alexandru Sturdza ar fi ap?rat Basarabia, ar fi condamnat anexarea ei, s-ar fi opus rusific?rii, ar fi contribuit la emanciparea românilor de dincoace de Prut etc., de?i a locuit nu departe, la Odesa. Dimpotriv?, se men?ioneaz? c? a fost „consilier de tain?" al ?arului ?i a slujit acestuia pân? la moarte. S-a mai consemnat o fug? ru?inoas? a protagonistului nostru de la un duel. La conferin?a din toamna anului trecut de la Chi?in?u dedicat? lui Sturdza, nu am întâlnit nicio comunicare ce l-ar prezenta favorabil Basarabiei ?i românismului. Referatul care l-a caracterizat cel mai bine a fost intitulat „Re?elele de influen?? în politicile imperiale ruse?ti din Basarabia: Pavel Ciceagov ?i Sturdze?tii".

Nu zic ba, avem ce înv??a de la bizantini ?i francezi, dar s? auzi fr?mânt?ri istorice aiurea, în zilele sacre pentru români, de la persoana care are menirea principal? s? promoveze peste hotare cultura ?i istoria românilor (s? facem abstrac?ie de spa?iul în care se afl?) a fost penibil. La auzul acestor sincerit??i ale ?efului I.C.R. mai mul?i tineri au p?r?sit sala. Totodat?, dac? mergem pe f?ga?ul acord?rii burselor dup? asemenea criterii, urm?torul poate fi chiar Vasile Stati[1]. Iar în cazul în care va ap?rea un alt institut deschis de I.C.R. în cea de-a doua capital? româneasc? prin a?a metode ne putem a?tepta la denumiri gen „Institutul Prietenilor Basarabiei", „Împ?ratul Alexandru I" ?i/sau „Guvernatorul Karl Hartingh". Ar fi un cadou d?ruit basarabenilor, la 200 de ani de la anexarea de c?tre Rusia. De parc? românii nu ar avea un Constantin Stere, Onisifor Ghibu, Ion Pelivan sau Pan Halippa? Am avut o speran??. Regret c? nu am avut curaj acum un an s? p?r?sesc sala al?turi de acei tineri.
------------------------------------------------------------------------
[1] Vasile Stati, lingvist ?i politician din Republica Moldova. Este considerat a fi unul dintre cei mai ferven?i promotori ai „moldovenismului", mi?care de sorginte stalinist?, promovat? de fostele autorit??i comuniste de la Chi?in?u (n.r.).

footer