Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Comandor (r) Dr. Vasile Florea   
Miercuri, 15 Februarie 2012 16:07
Constantin Bāzu CantacuzinoA?a cum se ?tie, avia?ia romān? a fost cunoscut? ?i remarcat? de-a lungul timpului pe plan interna?ional, str?lucind prin contribu?ii remarcabile la progresul tehnic mondial, ca urmare a inteligen?ei ?i eforturilor unor inventatori ?i constructori de aparate de zbor precum Aurel Vlaicu, Traian Vuia ?i Henri Coand?, dar ?i prin curajul, īndemnarea, spiritul de sacrificiu ?i m?iestria unor pilo?i de excep?ie care, īn cele mai grele īncle?t?ri din istoria romānilor, s-au acoperit de glorie nepieritoare īnscriindu-?i numele īn panteonul eroilor neamului. Unul dintre ace?tia, un adev?rat maestru al marilor performan?e aeriene pe care le-a īnchinat cu generozitate ?i un impresionant spirit de sacrificiu ap?r?rii spa?iului aerian al Romāniei Bāzu Cantacuzino a fost ?i va r?māne un nume de referin?? īn istoria avia?iei romāne, notorietatea sa fiind unanim apreciat?īn ?ar? īn str?in?tate chiar ?i de adversarii din crāncenele confrunt?ri aeriene la care a participat, de fiecare dat? fiind īnving?tor. Cu toate c? pozi?ia social? i-ar fi oferit posibilitatea s? se sustrag?, a?a cum din p?cate au procedat unii cona?ionali, de la marile riscuri pe care le presupunea participarea la r?zboi, sentimentul patriotic a fost incontestabil, mai puternic ?i, cu un devotament exemplar, s-a avāntat īn cele mai aprige misiuni. Arborele s?u genealogic ī?i are r?d?cinile puternic ancorate īn istoria neamului romānesc. īnainta?ii s?i au fost domnitori, īnal?i dreg?tori, oameni de ?tiin?? ?i cultur? sau lideri de marc? ai unor partide politice tradi?ionale. Bunicul din partea tat?lui celebrului pilot Bāzu, a fost Gheorghe Grigore Cantacuzino-Nababul, ministru ?i prim-ministru īn timpul domniei regelui Carol I, iar tat?l, Mihai Cantacuzino, dup? ob?inerea doctoratului īn drept ?i litere la Paris, s-a consacrat unei active cariere politice īndeplinind func?ii importante īn via?a public?: deputat de Ialomi?a, primar al capitalei ?i ministru de justi?ie īn guvernul condus de Ion C.I. Br?tianu īntre lunile decembrie 1916-ianuarie 1918. A īncetat din via?? īntr-un tragic accident de automobil pe valea Oltului īntre C?lim?ne?ti ?i Sibiu.
Mama lui Bāzu Cantacuzino, Maria (Maruca) apar?inea unei vechi, influente ?i apreciate familii de boieri moldoveni, Rosetti Tescanu, de la care a primit o mo?tenire genetic? valoroas? ?i o educa?ie aleas? īn spiritul dragostei fa?? de valorile na?ionale ?i de oamenii de pe meleagurile natale din zona Tescanilor pe care nu i-a uitat niciodat? ?i pe care īi prezint? atāt de sugestiv ?i afectuos īn cartea sa „Umbre ?i lumini" ap?rut? la editura „Aristarc" din One?ti. Maruca era unanim apreciat? ?i respectat? īn societatea romāneasc? la cele mai īnalte niveluri sociale ?i, mai ales, intelectuale, prin inteligen?a sa ie?it? din comun, profunzimea gāndirii, naturale?ea ?i sinceritatea ei, precum ?i pentru rafinamentul bazat pe temeinice cuno?tin?e teoretice. Mama celebrului aviator era o bun? cunosc?toare a operei lui Eminescu ?i a celor mai reprezentativi poe?i englezi. Ea l-a inspirat ?n mod hot?rātor pe marele nostru muzician George Enescu īn crea?ia sa artistic?, cei doi c?s?torindu-se ?n anul 1936 la opt ani dup? decesul lui Mihai Cantacuzino. Fiu al so?ilor Mihai ?i Maria Cantacuzino, Bāzu, s-a n?scut la Bucure?ti la 15 noiembrie 1905. ?nc? din anii adolescen?ei ?i tinere?ii, dotat cu deosebite calit??i fizice ?i intelectuale (cuno?tea limbile francez?, englez? ?i german?), a ?ndr?git unele sporturi extreme a c?ror practicare nu era accesibil? decāt celor cu posibilit??i materiale deosebite, motociclism, automobilism, hochei pe ghea??, patinaj ?i, ?n final, zborul acrobatic. Tān?rul polisportiv urmeaz? studii superioare la Bucure?ti ?i Viena, iar la 17 ani ?ncepe s? practice cu pasiune hocheiul pe ghea??, mai īntāi ?n Elve?ia ?i apoi ?n Romānia. La vārsta de 25 de ani concureaz? la un important raliu automobilistic pe ruta Paris-Bucure?ti, reu?ind s? parcurg? distan?a dintre cele dou? capitale ?n 44 de ore, timp foarte bun pentru etapa respectiv?. Pe tān?rul Bāzu īl atr?geau ?ns? cu for?a irezistibil? a unui uria? ?i puternic magnet tainele cerului ?i albastrul de necuprins ?n care roiau p?s?rile de o?el ?i aluminiu ce br?zdau seme? ?ntinderile f?r? sfār?it ale v?zduhului. Hot?rāt s? devin? pilot, se īnscrie īn 1930 la ?coala de specialitate „Mircea Cantacuzino", iar īn 1933 a fost brevetat ca pilot de turism. Dorin?a sa īns? de a īnfrunta curajos riscurile, mergea mult mai departe, pān? īn zona periculoas?, dar, atāt de atractiv? ?i de spectaculoas? a acroba?iei aeriene, o adev?rat? art? a c?rei tenta?ie l-a vr?jit ?i l-a determinat s? se specializeze īn acest domeniu.

Īn 1935 a ob?inut brevetul de pilot de linie al avia?iei civile, īn iarna lui 1937-1938 a urmat cursurile de zbor f?r? Bückner B.U. 133 Jungmeistervizibilitate ale companiei Lares, iar pu?in mai tārziu s-a calificat la ?coala de perfec?ionare de la Buz?u ca pilot de vān?toare. Pilotānd un aparat de fabrica?ie german?, Bückner B.U. 133 Jungmeister, de dimensiuni mici, Bāzu particip? la numeroase concursuri ?i mitinguri reu?ind s? cā?tige īn 1939 campionatul de acroba?ie aerian?. S-a remarcat īn special īn domeniul zborului acrobatic la mic? īn?l?ime cāt ?i īn raiduri, urm?rind s? realizeze (?i-a realizat) zboruri de performan??. īn acest scop a cheltuit sume importante de bani procurāndu-?i aparatele de zbor corespunz?toare. Ca angajat īn avia?ia civil?, Bāzu a fost pilot de linie la companiile Lares (1938-1941) ?i Taris (1946-1948), īndeplinind func?ia de pilot-?ef al acestor companii precum ?i pe cea de director al Aerobazei B?neasa. Īn anul 1939 a cā?tigat premiul I ?i cupa Ionel „Ghica" pe un traseu lung de 1560 km. Traversānd de dou? ori mun?ii Carpa?i pe o vreme nefavorabil?. Pe 27 iunie 1935, cu un avion Caudron 430, a parcurs distan?a Bucure?ti-Paris f?r? escal? īn 6 ore ?i 24 de minute cu o vitez? medie de 312 km/h. Pe 26 oct. 1936 parcurge aceea?i distan?? (1900 km) īn sens invers, īn 5 ore ?i 40 de minute, iar īn noiembrie, cu acela?i avion, parcurge distan?a Bucure?ti-Amsterdam īn 6 ore ?i 13 minute. Pe 15 iun. 1937 īncearc? s? doboare recordul mondial de vitez?, cu acela?i aparat de zbor, pe o distan?? de 1500 km. Pe traseul Paris-Tunis-Paris-Bucure?ti, dar, din cauza unei pene la motor, tentativa a e?uat obligāndu-l la o aterizare for?at?. Īn anul 1939, īmpreun? cu George Valentin-Bibescu - pre?edintele Federa?iei Aeronautice Interna?ionale - a executat un zbor pe traseul Bucure?ti-Moscova ?i retur, īn vederea stabilirii unei leg?turi aeriene īn estul continentului european.
La declan?area r?zboiului, ofi?er de rezerv? fiind, a solicitat s? mearg? pe front ca pilot de vān?toare. Īn aceast? calitate, din iulIE 1941 pān? īn mai 1945, Bāzu a luptat pe ambele fronturi, īndeplinind func?iile de comandant de escadril? ?i de grup de vān?toare. S-a dovedit un lupt?tor dārz ?i neīnfricat, un bun cunosc?tor al luptelor aeriene. A īndeplinit 600 de misiuni de lupt? ?i a ob?inut 60 de victorii aeriene īn 211 b?t?lii, fiind singurul pilot romānt cu o asemenea performan??. Pe data de 25 aug. 1944 a fost īns?rcinat de guvernul romān cu transportul unor documente militare importante īn Italia la Fogia, la baza For?ei a 15-a americane, ducānd īn fuzelajul avionului ?i un ofi?er american fost prizonier īn urma pr?bu?irii cu avionul īn zona Ploie?ti. S-a strecurat la joas? īn?l?ime, f?r? aparatur? radio, la care renun?ase pentru a-l putea transporta pe ofi?erul american ?i a aterizat cu precizie pe aerodromul de la Fogia, survolānd Iugoslavia ?i Marea Adriatic?. Pentru curajul dovedit īn numeroasele misiuni averiene, pentru cele 60 de victorii omologate, Bāzu a fost decorat cu īnalte distinc?ii de r?zboi: „Virtutea Aeronautic?" īn toate clasele ?i ordinul „Mihai Viteazul" clasele I ?i a-II-a. Dup? terminarea r?zboiului, ?i-a reluat activitatea la compania Lares. V?zāndu-?i speran?e īn?elate, ca urmare a politicii noului regim instalat īn Romānia, la cap?tul unui zbor cu pasageri īn Italia, la Milano, a predat avionul copilotului pentru a-l readuce īn ?ar? ?i nu s-a mai īntors. A continuat s? zboare īn avia?ia civil? francez? ?i spaniol? f?r? a-?i mai putea revedea patria. Īn Spania ?i-a continuat cu aceea?i pasiune cariera de zbur?tor participānd la numeroase acroba?ii aeriene. La 8 mai 1954 a participat ?n localitatea Catrio Comandor (r) Dr. Vasile FloreaVentos la un miting aviatic unde a oferit unei asisten?e īnm?rmurite de emo?ia, demonstra?ii de m?iestrie īn pilotaj īn zbor razant cu pista, la o īn?l?ime de 10 m deasupra solului.
S?n?tatea celebrului pilot īncepuse īns? s? se degradeze. Internat īntr-un spital pentru o interven?ie chirurgical?, Bāzu Cantacuzino moare pe masa de opera?ie la 26 mai 1958 la vārsta de 53 de ani, fiind īnmormāntat īntr-un cimitir din Madrid, departe de ?ara c?reia i-a adus importante servicii atāt īn timp de pace cāt ?i īn timp de r?zboi.

Comandor (r) dr. Vasile Florea
Note bio-bibliografice

Dr. Vasile Florea, a lucrat 25 de ani din carier? īn īnv???māntul militar de avia?ie. Īn prezent este ?eful catedrei de ?tiin?e economice la o facultate din Bac?u ce apar?ine de Universitatea „Alma Mater" din Sibiu. A absolvit Universitatea Na?ional? de Ap?rare ?i Academia de Studii Economce din Bucure?ti. Are titlul ?tiin?ific de doctor īn economia militar? ob?inut īn anul 1995. De-a lungul anilor a scris 15 manuale īn domeniul ?tiin?elor socio - umane ?i a publicat 10 lucr?ri de specialitate, de management ?i de psihopedagogie. A publicat, o culegere de studii ?i articole pe care le publicase īn diferite reviste ?i ziare īn ultimii trei ani. Este implicat īn via?a public? ?i social?, particip? le sesiuni de comunic?ri ?tiin?ifice, simpozioane, emisiuni de radio ?i televiziune. footer