Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 05 Februarie 2012 00:35
Prof. univ. dr. Ioan ScurtuInsisten?a ?i intransigen?a unor politicieni privind necesitatea reorganiz?rii administrativ-teritoriale a Romāniei, prin crearea altor structuri, diferite de cele tradi?ionale - comuna ?i jude?ul - mi-au adus īn memorie alte asemenea atitudini dintr-un trecut nu foarte īndep?rtat, iar compara?iile sunt pline de semnifica?ie. Tr?s?tura lor comun? este aceea c? au fost ini?iate īn timpul unor crize (economice, politice, morale), constituind un important factor de diversiune, adic? de distragere a aten?iei popula?iei de la problemele grave cu care aceasta se confrunt?, oferindu-i un subiect de care s? se preocupe, avānd īn vedere c? o reorganizare administrativ-teritorial? afecteaz?, īntr-un fel sau altul, via?a fiec?rui cet??ean. Propunerile au fost prezentate, de fiecare dat?, ca vizānd o apropiere a institu?iilor administrative de cet??eni ?i cre?terea autonomiei locale, pentru rezolvarea mai rapid? a problemelor cu care popula?ia se confrunta. De fiecare dat?, s-a insistat pe depoliticizarea administra?iei ?i pe promovarea īn posturile de conducere a unor profesioni?ti, oameni integri ?i incoruptibili. O prim? ini?iativ? major? a apar?inut guvernului na?ional-??r?nist prezidat de Iuliu Maniu, care a decis reorganizarea administrativ? a Romāniei, prin legea din 3 august 1929. Contextul general se prezenta astfel: criza economic? mondial? izbucnise, iar efectele ei se sim?eau ?i īn Romānia; mi?c?rile sociale luau amploare (peste cāteva zile avea s? se declan?eze greva muncitorilor de la Lupeni, īn timpul c?reia au fost uci?i 22 de muncitori, iar al?i 58 au fost grav r?ni?i); tensiunea politic? era īn cre?tere ca urmare a atitudinii arogante a na?ional-??r?ni?tilor care dispuneau de o covār?itoare majoritate īn Parlament (de?ineau 348 locuri de deputat din cele 387), fapt ce a determinat principalele partide din opozi?ie (Partidul-Na?ional-Liberal ?i Partidul Poporului ) s? se retrag? din Adunarea Deputa?ilor ?i din Senat la 15 iunie 1929. Principala inova?ie a acestei legi consta īn īnfiin?area a ?apte noi unit??i administrative numite Directorate Ministeriale, structurate pe provincii istorice: Muntenia, Moldova, Oltenia, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, īn fruntea c?rora au fost numi?i directori ministeriali. Dincolo de propaganda oficial?, realitatea este c? prin crearea celor ?apte Directorate Ministeriale s-a urm?rit satisfacerea preten?iei unor frunta?i na?ional-??r?ni?ti de a ocupa o func?ie īnalt?, dup? ce nu fuseser? inclu?i īn guvernul constituit la 10 noiembrie 1928. Ace?tia au avut o misiune important? ?i anume de a asigura victoria P.N.?. īn alegerile comunale ?i jude?ene. Directorii ministeriali au „muncit cu spor", astfel c? īn respectivele alegeri, desf??urate īn perioada 5 februarie - 16 martie 1930, listele P.N.?. au īntrunit majoritatea sufragiilor, acest partid asigurāndu-?i controlul asupra structurilor administrative locale, īn care ?i-au plasat proprii partizani politici.

Parlamentarii na?ional-??r?ni?ti nu au realizat c? legea pentru reorganizarea administrativ-teritorial? a Romāniei se interfera cu alte zeci de legi, care reglementau domenii conexe. Ca urmare, dup? cāteva luni, au īnceput s? modifice legea din 3 august 1929, astfel c? ea a devenit inoperant?. Pān? la urm?, aceast? lege a fost abandonat? de Guvernul Iorga (constituit la 18 aprilie 1931), iar na?ional-??r?ni?tii, reveni?i la putere īn iunie 1932, nu au mai repus-o īn vigoare. A?adar, o prim? ?i spectaculoas? tentativ? de creare a unei supraunit??i administrative a e?uat.

O a doua ac?iune de reorganizare administrativ-teritorial? prin crearea unor mari unit??i dateaz? din 14 august 1938. Romania interbelic?Era tot o perioad? de criz?, care a dus la lovitura de stat din 10 februarie 1938, prin care regele Carol al II-lea a instaurat regimul de autoritate monarhic?. A fost introdus? starea de asediu ?i cenzura, partidele politice au fost interzise, numero?i adversari politici, īn frunte cu Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mi?c?rii Legionare, au fost aresta?i. Printr-o vast? campanie de pres? erau condamna?i vechii politicieni ?i f?cu?i vinova?i de toate relele de care suferea Romānia. Se acredita ideea c? pentru eliminarea politicii din administra?ie, promovarea cinstei ?i legalit??ii, rezolvarea operativ? ?i corect? a cererilor cet??enilor se impunea o nou? ?i autentic? reform? administrativ?. Dup? o intens? preg?tire mediatic?, regele Carol al II-lea ?i sus?in?torii s?i, īn frunte cu ministrul de Interne Armand C?linescu, au trecut la fapte. Prin Decretul-Lege din 14 august 1938 se īnfiin?a o nou? unitate administrativ?: ?inutul. Au fost create zece ?inuturi, cu urm?toarele re?edin?e: Olt-Craiova, Bucegi-Bucure?ti, M?rii-Constan?a, Dun?rea de Jos-Gala?i, Nistru-Chi?in?u, Prut-Ia?i, Suceava-Cern?u?i, Mure?-Alba Iulia, Some?-Cluj, Timi?-Timi?oara. Īn fruntea acestora au fost numi?i reziden?i regali, care aveau rangul ?i salariul de secretar de stat. Principala lor misiune era aplicarea īntocmai a deciziilor guvernamentale (regale), asigurarea ordinei ?i lini?tii īn ?inutul respectiv. Reziden?ii regali au avut un rol important īn organizarea teritorial? a partidului unic, numit Frontul Rena?terii Na?ionale (F.R.N.), creat īn decembrie 1938, ?i īn asigurarea succesului acestuia īn alegerile parlamentare din iunie 1939. Victoria F.R.N. nu putea fi pus? īn pericol, deoarece acesta a fost singurul partid politic care a avut dreptul de a depune candida?i, dar important? era participarea cet??enilor la vot. Din acest punct de vedere obiectivul a fost atins, iar regimul sus?inea c? se bucur? de o larg? (aproape unanim?) adeziune popular?. Cu toate eforturile depuse de reziden?ii regali, ?inuturile nu au dobāndit consisten??. Multe legi adoptate anterior ?i neanulate, duceau la o suprapunere de atribu?ii, generānd contradic?ii de nerezolvat. Astfel c? ?i aceast? reorganizare administrativ-teritorial? a e?uat. La 10 septembrie 1940, dup? numai patru zile de la detronarea lui Carol al II-lea, ?inuturile au fost desfiin?ate prin decret semnat de Conduc?torul Statului, generalul Ion Antonescu. footer