Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 29 Ianuarie 2012 00:48
Prof. univ. dr. Ioan ScurtuRevoltele din ianuarie 2012 - care au cuprins întreaga ?ar? - sunt rezultatul acumul?rii unor profunde nemul?umiri fa?? de politica promovat? de guvernan?ii României dup? decembrie 1989. O politic? de distrugere a economiei na?ionale – semnal a fost dat de primul ministru în ianuarie 1990, când a declarat c? industria româneasc? este „un morman de fiare vechi". O asemenea politic? s-a concretizat în:
- privatizarea p?guboas? pentru România a principalelor resurse naturale ?i lipsirea statului român de pârghiile necesare promov?rii unei politice na?ionale;
- vinderea la pre?uri de nimic a unor mari întreprinderi, fapt ce a permis noilor proprietari ca, în multe cazuri, s? le demoleze pentru a folosi terenul pe care se aflau acestea ;
- dezindustrializarea României, lichidarea fermelor agricole, distrugerea mijoacelor de transport, înstr?inarea sistemului de po?t? ?i telecomunica?ii, a sistemului bancar etc
In aceste condi?ii, România a devenit o pia?? de desfacere pentru firmele str?ine, care ?i-au putut impune adesea pre?uri de monopol, chiar peste media european?, contribuind la o ?i mai accentuat? s?r?cire a românilor.
Este greu de presupus c? o asemenea politic? a fost doar rodul ignoran?ei sau al presiunilor externe. Teoria „statului minimal" vehiculat? de un frunta? liberal, devenit pedel-ist, a fost menit? s? distrag? aten?ia opiniei publice de la modul cum s-a f?cut privatizarea în România ?i, mai ales, de a nu fi dezv?luite comisioanele uria?e primite de „negociatori". S-a promovat intens o politic? antisocial?, prin lipsirea de locuri de munc? a popula?iei ?i, ca urmare, a surselor de venituri, prin distrugerea valorilor na?ionale, lovind astfel în îns??i fibra existen?ial? a poporului român.
- Dintr-odat? toate întreprinderile române?ti au devenit nerentabile, iar cele care n-au putut fi vândute, au fost închise. In anii 90 s-a trecut la pension?ri masive, iar cei trimi?i în ?omaj au fost mitui?i cu „salarii compensatorii", în loc s? fie îndruma?i spre noi locuri de munc? (de exemplu, la construc?ia de autostr?zi, reabilitarea liniilor de cale ferat? etc). Si apoi, aceea?i guvernan?i se lamenteaz? c? pensionarii ?i asista?ii sociali sunt mai mumero?i decât for?a de munc? activ?.
- În loc s? protejeze for?a de munc? na?ional?, pre?edintele i-a îndemnat pe români s?-?i g?seasc? de lucru în str?in?tatea, iar circa trei milioane de concet??eni ai no?tri produc plus-valoare pentru alte state, lipsind România de importante resurse intelectuale ?i materiale.
- Prin închiderea a numeroase spitale, în loc ca acestea s? fie dotate corespunz?tor pentru a face fa?? necesit??ilor popula?iei, starea de s?n?tate a românilor s-a deteriorat dramatic. In 2010, durata medie a vie?ii românilor era mai redus? cu trei ani ?i jum?tate fa?? de anul 1989, fiind una dintre cele mai mici din Europa.

România are cei mai pu?ini medici din UE la 1.000 de locuitori ?i cu toate acestea pre?edintele ??rii sus?ine c? medicii români, nemul?umi?i de salariile din ?ara noastr? n-au decâ s?-?i caute de lucru în alte state, unde sunt mai bine pl?ti?i.
Se practic? o politic? anticultural?, care aminte?te de anii '50, de ocupa?ie sovietic?:
- Una dintre primele m?suri „revolu?ionare" de dup? decembrie 1989 a fost reducerea duratei înv???mântului general obligatoriu de la 10 clase la 8 clase, România ajungând pe ultimul loc din Europa în aceast? privin??. O asemenea decizie aminte?te frapant de „reforma înv???mântului" din 1948, când de asemenea s-a redus durata acestuia (este drept c? de la 7 la 4 clase). Ideea este aceea?i: un popor mai pu?in instruit este mai u?or de manipulat din punct de vedere politic.
- Inchiderea a peste 10.000 de ?coli, fapt ce a dus la reapari?ia ?i extinderea analfabetismului. În perioada interbelic?, dr. Constantin Angelescu se mândrea cu faptul c?, sub ministeriatul s?u, au fost construite 12.000 de ?coli. Actualul ministru al educa?iei ?i-a f?cut un titlu de glorie din închiderea ?colilor ?i desfiin?area a 15.000 de posturi didactice. Rezultatul este reapari?ia analfabetismului, un flagel de care România sc?pase în urm? cu câteva decenii.
- Degradarea statutului profesorilor ?i a intelectualilor în general, privi?i ca o povar? pentru bugetul de stat. Dac? în perioada interbelic? intelectualii erau socoti?i elita societ??ii ?i trata?i cu respect, dup? 1989 ace?tia - cu foarte mici excep?ii, privind un grup restrâns de persoane, care s-au impus nu prin oper?, ci prin mass-media - au devenit un fel de paria, desconsidera?i ?i umili?i de guvernan?i. Pre?edintele României se l?uda în fa?a elevilor (la deschiderea unui an ?colar) c? el nu a fost niciodat? premiant ?i a ajuns conduc?tor de ?ar?. Cu alte cuvinte, „calea succesului nu este înv???tura, cum caut? s? v? conving? dasc?lii vo?tri".
- Lipsa oric?rei perspective de dezvoltare a ??rii a f?cut ca foarte mul?i tineri, care urmeaz? facult??i în România, dup? absolvire, s?-?i caute de lucru în alte ??ri. In acest fel, ?ara noastr?, foarte s?rac?, î?i permite „luxul" de a oferi gratuit „inteligen??" statelor dezvoltate. O politic? extern? de „s?ru' mâna" (expresia apar?ine lui Ion I.C. Br?tianu, care se referea la lipsa de demnitate na?ional? dovedit? de unii români la Conferin?a p?cii de la Paris din 1919).
- Dup? 1989, România nu a avut nici o ini?iativ? diplomatic? semnificativ? ?i a evitat, chiar atunci când a fost solicitat?, s? se implice în rezolvarea unor probleme delicate, în care avea expertiz? (de exemplu, în privin?a rela?iilor dintre Israel ?i statele arabe).
- România este tratat? ca „ruda s?rac?" acceptat?, ca o favoare, în N.A.T.O. ?i U.E. Realitatea demonstreaz? c?, dup? ce a devenit stat membru al Uniunii Europene, cota de contribu?ie financiar? a României este mult mai mare decât fondurile ob?inute de la bugetul acesteia. Cu alte cuvinte, ?ara noastr? finan?eaz? U.E. ?i nu invers. Culmea este c?, de?i România nu face parte din zona euro, pre?edintele nostru s-a oferit recent s? sus?in?, cu „vreo cinci miliarde" aceast? valut?. Statul român nu are bani, drept care a trebuit s? taie salariile ?i pensiile, dar poate participa, cu o sum? consistent?, la fondurile B?ncii Europene. Important este s? „fac? frumos" în fa?a str?in?t??ii.

Neprimirea în spa?iul Schengen, interzicerea românilor (cet??eni europeni) de a lucra în mai multe state din UE, constituie expresii elocvente a dispre?ului cu care este tratat? clasa politic? de la Bucure?ti. De acela?i tratament are parte România ?i dup? primirea în NATO. Men?inerea vizelor pentru intrarea cet??enilor români în SUA, de?i România face mari eforturi umane ?i materiale luptând, la solicitarea SUA, în Irak ?i Afganistan, acceptând scutul anirachet? pe teritoriul s?u etc. sunt expresii clare ale incapacit??ii liderilor politici români de a promova o politic? de demnitate na?ional?. Actualii guvernan?i sus?in c? ei au f?cut "ce trebuie" pentru ca România s? nu se pr?bu?easc? economic. "Ce trebuie", adic? au sc?zut salariile ?i pensiile românilor, au m?rit TVA-ul, au s?r?cit ?i mai mult popula?ia. Pe de alt? parte, au împrumutat 20 de miliarde euro cu care au men?inut "pe picioare" b?ncile str?ine care opereaz? în România. Pentru aceasta guvernan?ii români au meritat cuvintele elogioase ale FMI ?i ale B?ncii Europene. Nu îns? ?i ale românilor, pentru c?, în realitate, investi?iile despre care s-a vorbit atunci când au fost contractate împrumuturile, au r?mas promisiuni de?arte. Se observ? "cu ochiul liber" c? guvernan?ii români nu ac?ioneaz? pentru a se crea locuri de munc? ?i a se asigura astfel cet??enilor o surs? sigur? de existen??. Pentru ei important este c? fac „ce trebuie", adic? ce li se cere pentru salvarea b?ncilor str?ine.

Ace?ti guvernan?i afirm? ca „atâta poate" s? suporte statul pentru plata salariilor ?i pensiilor. Dar eu nu spun de ce statul român „nu poate" s? promoveze o legisla?ie prin care s? încurajeze industria na?ional? (cum face Germania), s? sprijine agricultura ( cum face Fran?a), „nu poate" s? oblige companiile multina?ionale s? aib? o contribu?ie mai substan?ial? la bugetul statului român (cum au impus polonezii) etc., etc. Nu cred c? este vorba doar de nepricepere ?i de oportunism politic, ci de mult mai mult. Dovad? c? averea multor politicieni a sporit în progresie geometric?, sfidând prin opulen?a lor o popula?ie tot mai s?rac?. Este un fapt c? rolul decisiv în politica româneasc? îl au finan?i?tii ?i mai ales contabilii, care lucreaz? dup? indica?iile primite de la FMI, întocmind tabele ?i bilan?uri, grijulii s? se „încadreze" în limitele stabilite de acesta, fiind cu total imuni la via?a de zi cu zi a semenilor lor. Se evoc? mereu cazul Greciei, dar nu se men?ioneaz? ce nivel de trai, ce salarii ?i pensii au grecii, ?i nici faptul c?, cu toate presiunile externe, guvernele acestei ??ri nu ?i-au permis s? taie salariile cu 25%, a?a cum a decis pentru noi, pre?edintele României. Românii ar fi ferici?i s? aib? salariile, pensiile ?i facilit??ile sociale ale grecilor. Pe de alt? parte, se trece sub t?cere situa?ia Poloniei, ?i ea fost? ?ar? socialist?, dar care nu a cunoscut criza atât de invocat? de oficialii români, pentru c? acolo conduce o clas? politic? responsabil?, care-?i respect? propriul popor ?i chiar face „ce trebuie."

Criza este prea profund? pentru a putea fi rezolvat? pe „termen scurt". Guvernul de tehnicieni, organizarea de alegeri anticipate pot detensiona situa?ia, dar este cert c? românii nu au încredere în actuala clas? politic?. Percep?ia public? este c? to?i politicienii sunt corup?i ?i ca atare nu li se poate acorda încredere. Rezultatul alegerilor va fi viciat datorit? st?rii de s?r?cie în care a fost adus? popula?ia României (mai ales ??r?nimea). Pentru un cet??ean fl?mând este mai important s? ob?in? mijloace de subsisten?? pentru câteva zile, decât s? voteze un program politic, care-i ofer? o ?ans? teoretic?. Ca urmare, el va primi bucuros punga cu ulei, zah?r, orez etc. ?i va vota cum i se cere, chiar dac? nu-i agreeaz?, ba chiar îi ur??te, în sinea sa, pe respectivii candida?i. De?i legea interzice mituirea aleg?torilor, iar faptele sunt bine cunoscute, nu s-a luat nici o m?sur? impotriva politicienilor infractori. Si aceasta pentru c? to?i fac la fel. Pe termen lung - dar ac?iunea ar trebui s? înceap? chiar din acest an - o adev?rat? reformare a clasei politice trebuie s? porneasc? de la stabilirea r?spunderilor. Printr-o uria?? manipulare mediatic? s-a acreditat ideia, c? „noi, cu to?ii", suntem vinova?i de situa?ia în care a ajuns România. „Noi" am distrus industria, „noi" am distrus agricultura, „noi" am lichidat uzina de tractoare de la Bra?ov, „noi" am vândut flota, „noi" am bulversat înv???mântul, „noi" am distrus sistemul de s?n?tate etc etc. Ca urmare „noi", cu to?ii, suntem vinova?i pentru c?, într-o ?ar? cu peste 10 milioane ha teren arabil, import?m peste 70% din bunurile alimentare (inclusiv cartofi din Egipt ?i usturoi din China), pentru c? pl?tim cel mai scump pre? al petrolului importat din Rusia, cel mai scump pre? pentru un km de autostrad? etc., etc.

A venit vremea ca justi?ia s? nu se mai fac? la Tv, s? nu ni se mai arate vame?i corup?i ridica?i noaptea de acas? sau din post ?i adu?i cu elicopterul la Bucure?ti dup? care sunt elibera?i „pe ?est". Este timpul ca ?efii de la D.N.A. s? nu mai fac? declara?ii publice despre sutele de dosare pe care le au în lucru (dar care nu se finalizeaz? cu anii), ci s? pedepseasc? pe cei vinova?i de situa?ia catastrofal? în care au adus România. Dac? se dore?te cu adev?rat redresarea ??rii, trebuie s? se taie r?ul de la r?d?cin?, ?i aceasta se poate face numai stabilind r?spunderile, f?r? nici o excep?ie ?i f?r? nici o ingerin?? politic? intern? sau extern?. În fond, acesta este mesajul românilor care în aceste zile de iarn? au ie?it în strad?, nemaiputând suporta situa?ia în care au fost adu?i de politicieni - în cea mai mare parte a lor - corup?i ?i iresponsabili. footer