Revista Art-emis
Misiuni speciale (2) PDF Imprimare Email
General Pavel Sudoplatov   
Duminică, 29 Ianuarie 2012 00:03
General Pavel SudoplatovFinlanda a facilitat Pactul
Molotov-Ribbentrop

La 8 aprilie 1938 - poveste?te Sudoplatov - Boris Rîbkin, ?eful reziden?ei NKVD din Finlanda, este convocat la Kremlin, unde Stalin ?i al?i membri ai Biroului Politic îi încredin?eaz? oficial misiunea de a oferi verbal guvernului finlandez un pact secret, f?r? participarea ambasadorului sovietic la Helsinki. În schimbul semn?rii de c?tre Finlanda cu U.R.S.S. a unui Pact de Asisten?? Mutual? Militar? ?i Economic? în caz de atac din partea unei ter?e puteri, sovieticii ofereau finlandezilor siguran?a etern? contra unui r?zboi din partea puterilor europene ?i privilegii economice reciproce pe o baz? permanent?. În aceast? ofert? s-a inclus împ?r?irea sferelor de influen?? militar? ?i economic? din zona ??rilor baltice care se aflau între Finlanda ?i URSS. Guvernul Finlandei a respins oferta, preferând o colaborare cu Germania. Mare?alul Carl Gustav Mannerheim, pre?edintele Consiliului de Ap?rare al Finlandei, l-a informat pe Hitler despre pactul propus de Stalin, f?r? s? evalueze consecin?ele indiscre?iei sale. Hitler a tras concluzia c? Stalin este apt pentru o asemenea abordare cu Germania, din moment ce un pact similar fusese oferit Finlandei. A?a a ajuns Ribbentrop la Moscova, unde a semnat cu Molotov pactul care le poart? numele. De?i refuzat? de Mannerheim, oferta sovietic? a produs o sciziune profund? în conducerea Finlandei, fapt care va fi speculat de sovietici la încheierea unei p?ci separate cu Finlanda în anul 1944. Ca urmare a înfrângerii în r?zboi, Finlanda a pierdut 22.000 de mile p?trate din teritoriu în favoarea URSS-ului, iar frontiera de stat dintre cele dou? ??ri a fost mutat? cu mult mai spre nord de ora?ul Leningrad (azi Sankt-Petersburg) decât prevedea pactul propus de Stalin în anul 1938. Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în 1939. Molotov, ministul de externe rus, se afl? pe scaun, în spatele s?u este Ribbentrop (în centrul imaginii, cu cravat?), ministrul de externe al Germaniei naziste; Stalin se afl? în stânga lui. Sudoplatov aduce ?i detalii inedite privind negocierile secrete purtate de Stalin cu Hitler în lunile premerg?toare invaziei U.R.S.S. de c?tre Germania. Astfel, la 10 ianuarie 1941, Molotov semneaz? cu ambasadorul german la Moscova, Friederich Werner von der Schulenburg, un protocol secret prin care Germania cedeaz? U.R.S.S.-ului, în schimbul a 7,5 milioane dolari-aur, teritorii ale Lituaniei care apar?ineau Germaniei, precum ?i dezvoltarea cooper?rii economice pe toat? durata anului 1941. Alt detaliu inedit oferit de Sudoplatov este acela c? în consult?rile secrete dintre Hitler, Ribbentrop ?i Molotov privind o alian?? strategic? între Germania, Japonia ?i U.R.S.S., au fost manifest?ri care l-au condus pe Stalin la iluzia c? va putea c?dea la o învoial? cu Hitler. Din rapoartele spionilor sovietici la Londra (Philby ?i Cairncross), Stalin ?tia c? Hitler c?uta insistent o formul? pa?nic? de solu?ionare a litigiilor Germaniei cu Imperiul Britanic înaintea atac?rii U.R.S.S.--ului pentru evitarea unui r?zboi pe dou? fronturi. Asta l-a f?cut pe Stalin s? calculeze gre?it c? mai are cel pu?in un an pân? la agresiunea nazist? contra U.R.S.S.-. În sprijinul acestei teorii, c? Stalin se baza pe contactele sale personale cu Hitler în a-l convinge s? nu atace U.R.S.S.-, Sudoplatov aduce ?i urm?torul detaliu semnificativ: în luna mai 1941, Stalin se autonume?te prim-ministru al guvernului U.R.S.S.-, iar în declara?ia agen?iei TASS privind aceast? schimbare în conducerea guvernului sovietic se comunic? publicului larg c? Stalin este gata de negocieri interna?ionale ?i c? el va conduce personal tratativele cu Germania. Toate aceste detalii arunc? o lumin? nou? asupra circumstan?elor care l-au f?cut pe Stalin s? ignore toate avertismentele privind iminenta invazie a URSS-ului de c?tre Germania.

Otr?vurile f?r? urm?, o specialitate sovietic?

Sudoplatov scrie c? absolut to?i cârmuitorii sovietici de la Lenin la Gorbaciov au manifestat un mare interes pentru otr?vuri ?i administrarea lor secret? oamenilor deveni?i indezirabili. În acest subiect autorul se pronun?? cu competen?? ?i autoritate ca specialist militar îns?rcinat pe linie de serviciu s? foloseasc? otr?vuri puternice ca instrumente de asasinare rapid?, secret? ?i eficient? a celor condamna?i politic s? dispar?. LaSemnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, 23 august 1939 ordinul direct al lui Lenin, în secretariatul lui de la Kremlin s-a înfiin?at un laborator în subordinea primului-ministru, numit „Spe?ialnîi Kabinet", care avea ca obiect de activitate cercetarea, proiectarea ?i fabricarea de otr?vuri puternice. De la acest laborator a cerut Lenin s? i se aduc? otrav? la vila sa de la Nijni-Novgorod (azi ora?ul Gorki), unde z?cea paralizat ?i informat de medici c? sifilisul de care suferea duce în final la demen??. Stalin a supus spre examinare aceast? cerere Biroului Politic, care a refuzat s-o aprobe. În 1937, acest laborator a fost transferat la N.K.V.D., în subordinea direct? a ministrului securit??ii statului. Între anii 1960-1970, acest laborator special de otr?vuri purta numele strict-secret de „Laboratorul Toxicologic nr. 12", aflat în structurile KGB. Notorietatea acestui laborator continua s? fascineze pre?edin?ii U.R.S.S.--ului, Gorbaciov fiind interesat despre acesta când aflase c? Brejnev afirmase public c? Hru?ciov era mai u?or de îndep?rtat de la putere prin Laboratorul 12 decât printr-o Plenar? a C.C. al PCUS. Otr?vurile acestea nu l?sau urme, iar la autopsie se constatau indiciile unui infarct miocardic sau o como?ie cerebral?. A?a a fost ucis diplomatul suedez Raoul Wallenberg, la ordinul lui Molotov, care se temea c? va povesti în Suedia despre procedeele prin care N.K.V.D. a încercat s?-l recruteze ca agent de influen??. La fel a fost ucis jurnalistul bulgar Markov, care, fiind angajat al televiziunii britanice, îl critica constant pe pre?edintele Bulgariei, Teodor Jivkov. Otrava a fost administrat? prin vârful unei umbrele cu care Markov a fost împuns „din gre?eal?" pe un pod din Londra. La autopsie n-au ap?rut urme toxicologice. Cazul a ajuns celebru gra?ie generalului K.G.B. Oleg Kalugin, care a emigrat în S.U.A. ?i a povestit acolo c? el a furnizat otrava colegilor s?i din Bulgaria. Potrivit lui Sudoplatov, pe lista celor otr?vi?i de autor sunt agen?i-dubli ?i opozan?i politici de-ai lui Stalin, Molotov ?i Hru?ciov. Cadavrele lor au fost incinerate ?i îngropate la o groap? comun?. „Autorit??ile au admis ?ov?ielnic c? figuri proeminente ca Iakir, Tuhacevski, Uborevici, Meyerhold ?i al?ii au fost trimi?i pe lumea cealalt? în aceast? manier?. Întrucât pân? în anul 1965 «Donskoi» era singurul crematoriu din Moscova, este probabil c? cenu?a lui Wallenberg, Iejov ?i Beria este îngropat? în aceea?i groap? comun?" (pag. 271).

Reciclarea spionilor la începutul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial

La invazia URSS-ului de c?tre germani era o lips? mare de speciali?ti în domeniul spionajului. Sudoplatov cere - ?i Beria aprob? - scoaterea din închisori a 140 de fo?ti ofi?eri NKVD aresta?i în anii 1930. „Dosarele ar?tau c? ei au fost aresta?i la ini?iativa ?i din ordinul direct al lui Stalin ?i Molotov. Din nefericire, Shpigelglas, Karin ?i Maly, preotul maghiar, fuseser? deja împu?ca?i" (pag. 127). Preotul Maly a fost omul care i-a recrutat ?i dirijat la Londra pe spionii britanici MacLean ?i Philby din re?eaua Universit??ii Cambridge. MacLean a lovit sever interesele economice ale României pe vremea când ea era pe lista ??rilor beneficiare ale Planului Marshall. Ca ?ef al cancelariei ambasadei britanice la Washington, MacLean avea acces la coresponden?a secret? a ambasadei cu ?efii de la Londra. Astfel, dintr-o telegram? cifrat? primit? de la ministrul britanic Bevin, MacLean afl? c? U.R.S.S.- nu va mai primi din Germania repara?iile de r?zboi convenite la Yalta ca s? fie pl?tite de nem?i timp de 5 ani, deoarece refacerea economiei URSS ?i a Europei de Est se va face prin Planul Marshall. Fiind în solda N.K.V.D., MacLean trimite lui Stalin o copie a telegramei de la Bevin. Sudoplatov descrie consecin?ele dramatice ale acestei telegrame: „Asta era total inacceptabil deoarece va împiedeca consolidarea controlului nostru în Europa r?s?ritean?. Însemna c? partidele comuniste deja instalate în România, Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia ?i Ungaria vor fi deposedate de pârghiile economice ale puterii. ?ase luni dup? ce Planul Marshall a fost refuzat de Uniunea Sovietic?, regimul pluripartidelor din Europa de Est lua sfâr?it. La instruc?iunile lui Stalin, Vî?inski a trimis un mesaj cifrat lui Molotov, aflat la Paris, care cuprindea în sumar raportul lui MacLean. Pe baza informa?iei lui MacLean, Stalin l-a instructat pe Molotov s? obstruc?ioneze implementarea Planului Marshall în Europa r?s?ritean?. Vî?inski personal a condus tratativele cu Regele Mihai al României pentru abdicarea lui, „garantându-i o parte din pensia sa" (pag. 232). A?a a pierdut România miliardele de dolari nerambursabili ale Planului Marshall.

„Sora" N.K.V.D.-ului era serviciul de spionaj al Armatei Ro?ii, cunoscut dup? ini?ialele sale în rus?: G.R.U.. Sudoplatov scrie c? ?i GRU se ocupa de asasinate, cu prec?dere ale dezertorilor ?i ale agen?ilor dubli, inclusiv în perioada postbelic?, atunci când îns?rcinat cu aceste misini de suprimare era generalul-maior Markelov (pag. 425). Ilustrativ pentru orizontul global al lui Stalin este urm?torul dialog citat de Sudoplatov: „Mi s-a redat de c?tre Vetrov, aghiotantul lui Molotov, ulterior ambasador în Danemarca, ce a spus Stalin lui Molotov: «Hai s? neMihail Gorbaciov d?m acordul pentru înfiin?area Statului Israel. Asta va fi o durere în cur pentru statele arabe ?i le va face s? întoarc? spatele c?tre britanici. Pe termen lung asta va submina total influen?a britanic? în Egipt, Siria, Turcia, Irak.»" (pag. 296). Au trecut 63 de ani de atunci ?i influen?a britanic? în ??rile men?ionate mai sus a r?mas o amintire.

Gorbaciov, un lider urât de ru?i

Sudoplatov ofer? detalii negative pentru reputa?ia lui Gorbaciov ca ?ef de stat. De exemplu, Gorbaciov a refuzat s? le spun? polonezilor ceva despre actele privind genocidul comis de sovietici la Katyn, unde au fost uci?i 21.857 de ofi?eri polonezi, la care trebuie ad?ugat num?rul civililor polonezi împu?ca?i acolo, preo?i, magistra?i, profesori, elita Poloniei, un total înfrico??tor de 35.000 de victime nevinovate (pag. 277). Abia El?în a f?cut asta, dup? c?derea URSS, dând Poloniei copiile actelor din arhivele KGB. „Gorbaciov ?i Iakovlev s-au comportat ca ?efi de partid obi?nui?i, exploatând numele democra?iei pentru a-?i înt?ri propria lor baz? de putere. Au fost naivi ca oameni de stat ?i au tr?it sub iluzia c? pot s?-?i dep??easc? rivalii ?i s? se men?in? la putere... El ?i ?evardnadze au fost incapabili de a negocia concesii economice din partea Occidentului, în schimbul retragerii Uniunii Sovietice din Europa de Est" (pag. 428). Când Gorbaciov a v?zut, în toamna lui 1990, c? scap? din mân? controlul ??rii a ordonat K.G.B.-ului ?i for?elor armate s? preg?teasc? legea mar?ial?. Ca s?-?i asigure sprijinul lor, a dublat salariile tuturor celor care aveau un grad militar (pag. 425). A scos dosarul lui Beria de la Procuratura Suprem? ?i l-a dus la cabinetul s?u de la Kremlin, de unde a disp?rut. Gorbaciov nu are un bun renume printre concet??enii s?i ?i sondajele de opinie din Rusia confirm? constant acest lucru. footer