Revista Art-emis
Misiuni speciale (1) PDF Imprimare Email
General Pavel Sudoplatov   
Miercuri, 25 Ianuarie 2012 22:32
Coperta c?r?ii Special Tasks
„SPECIAL TASKS. The Memoirs of an unwanted witness: a Soviet Spymaster"

MISIUNI SPECIALE. Memoriile unui martor nedorit: un ?ef sovietic de spioni - Pavel Sudoplatov, Anatoli Sudoplatov, New York, editura Little, Brown and Co., 509 pagini

Cartea de fa?? a produs consternare la apari?ia ei la editura Little, Brown and Co. din New York. Pu?ine c?r?i publicate în America au provocat dezbateri atâtde aprinse între istorici ca aceast? autobiografie a generalului-locotenent Pavel Anatolievici Sudoplatov. Printre dezv?luirile c?r?ii se num?r?:
- modul în care savan?ii atomi?ti Oppenheimer, Fermi, Szilard, Fuchs ?i Pontecorvo au furnizat sau au permis transferul de informa?ii ?tiin?ifice esen?iale c?tre U.R.S.S.;
- cum a organizat Sudoplatov asasinarea lui Lev Tro?ki la ordinul direct al lui Stalin; rolul real jucat de so?ii Alfred ?i Ethel Rosenberg în spionajul atomic al U.R.S.S.;
- de ce a inventat Stalin complotul medicilor ?i conspira?ia sionist? din URSS, care i-a distrus pe evreii sovietici;
- cum a creat Stalin criza Berlinului pentru a preveni folosirea de c?tre S.U.A. a bombei atomice împotriva iminentei victorii comuniste în China;
- cum au organizat Hru?ciov ?i colegii lui arestarea ?i împu?carea lui Beria pentru a ?terge propria lor complicitate la crimele lui Stalin.

Pavel Sudoplatov

Cititorul se va întreba cine este acest autor ?i cum a avut el acces la secrete atât de mari, multe dintre ele r?mase neelucidate pân? acum? Pavel Sudoplatov a fost director-adjunct al spionajului extern sovietic între anii 1939-1942. La 15 iulie 1941, el a fost numit director general al Administra?iei Misiunilor Speciale din Ministerul Afacerilor Interne (N.K.V.D.) al U.R.S.S. Apoi a devenit directorul general al Direc?iei a IV-a din N.K.VD., îns?rcinat? cu r?zboiul de partizani contra Germaniei naziste, care invadase URSS la 22 iunie 1941. În perioada 1944-1946, Sudoplatov a fost ?eful Biroului de Informa?ii al Comitetului Special al URSS pentrul Proiectul Atomic, care a reprezentat principala surs? de informa?ii pentru dezvoltarea tehnico-?tiin?ific? a armelor atomice sovietice. Sfera de activitate în care era angajat Sudoplatov a fost realmente General NKVD Pavel Sudoplatovextraordinar?: r?pire ?i asasinare; sabotaj ?i r?zboi de partizani în timpul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial; înfiin?area de re?ele ilegale de spioni sovietici în S.U.A. ?i Europa Occidental?. Îns? domeniul crucial de activitate în care a fost angrenat Sudoplatov a fost spionajul atomic pe teritoriile S.U.A., Angliei ?i Canadei.

Pavel Sudoplatov a fost arestat dup? c?derea de la putere a lui Lavrenti Beria. În pofida torturii ?i a izol?rii complete în închisoare, acesta a refuzat s? se „confeseze", insistând c? acuza?iile aduse contra lui sunt deform?ri ale activit??ilor sale pentru care el a fost decorat ?i promovat pân? la gradul de general-locotenent. A fost eliberat din închisoare dup? 15 ani de temni?? grea, dar abia în anul 1992 va re?i s?-?i ob?in? reabilitarea. A r?mas un adept al comunismului, el atribuind c?derea U.R.S.S.-ului faptului c? oameni inferiori lui Stalin au ajuns la conducerea statului sovietic (pag. XIII). În acest sens el scrie c?: „cei care pretind a scrie istoria noastr? nu pot reabilita imperiul ?arist ?i pe Lenin cu scopul de a-l prezenta pe Stalin drept un criminal, este prea facil, având în vedere intelectul ?i viziunea lui. Cârmuitorii victorio?i ai Rusiei au avut întotdeauna tr?s?turi combinate de criminali ?i de oameni de stat. În aceast? privin?? se trece cu vederea c? Stalin ?i Beria, care au jucat roluri tragice ?i criminale în istoria noastr?, au jucat în acela?i timp un rol constructiv, transformând Uniunea Sovietic? într-o superputere nuclear?. Or, tocmai aceast? realizare este cea care a determinat evolu?ia ulterioar? a evenimentelor din lume" (pag. 5). Acest concept a fost cel mai bine prezentat lumii de c?tre Winston Churchill prin aceste cuvinte: „Când Stalin a venit la putere, Rusia ara p?mântul cu plugul de lemn. Când Stalin a murit, ?ara sa era cea mai mare superputere militar? a lumii, întrecut? doar de Statele Unite ale Americii".

Sudoplatov a refuzat s?-i ajute pe istoricii ru?i s? se descurce în labirintul arhivelor secrete din Moscova, pe considerentul c? Stalin nu poate fi judecat obiectiv prin prisma standardelor de azi ?i c? el trebuie evaluat în contextul timpurilor în care a condus ?ara. De acela?i refuz ferm s-a izbit ?i Jerrold Schecter, ?eful biroului din Moscova al revistei americane „Time", când l-a vizitat pe Sudoplatov la spitalul unde se trata de insuficien?? cardiac?, la vârsta de 85 de ani. Acesta ar fi dus cu el în mormânt tot ce a dezv?luit în aceast? carte dac? Jerrold Schecter nu s-ar fi dus la fiul lui Pavel Sudoplatov, academicianul rus Anatoli Sudoplatov, c?ruia i-a cerut ajutorul direct ?i personal în a-l convinge pe tat?l s?u s? spun? ce ?tie înainte de moartea sa iminent?.

Cum au furat sovieticii secretul primei bombe atomice

Editorii americani ai acestei c?r?i semnaleaz? de la primele pagini ale introducerii c? aspectul inedit, adus la cuno?tin?a publicului de acest autor militar, este modul concret în care au procedat sovieticii pentru a fura secretele atomice descoperite de savan?ii de la Los Alamos, pentru construirea primei bombe atomice. Este clar acum c?, f?r? participarea[3] voluntar? la tr?dare a savan?ilor participan?i la Proiectul Manhattan, sovieticii n-ar fi putut copia a?a repede bomba atomic? american?. Prima bomb? atomic? detonat? de sovietici în anul 1949 a fost o copie fidel? a bombei americane. Le-au trebuit savan?ilor sovietici zece ani pentru detonarea cu succes a celei de-a doua bombe atomice, care a fost în totalitate un produs sovietic.

Dr. Julius Richard OppenheimerPrima bomb? atomic? a fost rezultatul unui efort colectiv intens, coerent ?i insistent, care a costat 2 miliarde de dolari ?i la care au participat zeci de mii de ingineri, tehnicieni, fizicieni ?i al?i speciali?ti americani. Munca lor a ajuns de-a gata în mâinile spionilor sovietici, care au dus-o la Moscova cu riscul vie?ii lor (so?ii Alfred ?i Ethel Rosenberg au fost curierii sovietici care au sfâr?it pe scaunul electric când s-a aflat ce transportau în valizele lor). Mai mult de 90% dintre agen?ii recruta?i de sovietici în str?in?tate erau de origine evreiasc?, a c?ror ur? contra lui Hitler i-a f?cut s?-?i ri?te via?a ?i avutul pentru a ajuta URSS-ul în lupta contra Germaniei (pag. 4). Cum a fost posibil ca savan?ii atomi?ti s? transfere sovieticilor descoperirile lor ?tiin?ifice? Sudoplatov poveste?te c? s-a ac?ionat pe trei idei principale:
- teama visceral? a savan?ilor c? Hitler ar putea fi primul care s? ob?in? bomba atomic?;
- egalitatea statutului de puteri nucleare dintre SUA ?i URSS va contribui la pacea mondial?, altfel s-ar fi anihilat reciproc;
- exploatarea arogan?ei depistate de sovietici la discu?iile secrete cu savan?ii atomi?ti, care se considerau o specie nou? de oameni de stat, al c?ror mandat dep??ea grani?ele ??rilor din care proveneau ei (pag. XIV). Deci n-a fost vorba de bani sau alte valori pentru ob?inerea colabor?rii savan?ilor atomi?ti de la Los Alamos. A fost o colaborare voluntar? ?i gratuit?, de?i Stalin era preg?tit s? pl?teasc? eventual sumele necesare pentru transferul tehnologiei nucleare. Chiar dac? directorul Proiectului Manhattan, prof. dr. Robert Oppenheimer, era decedat din anul 1967, familia acestuia l-a ac?ionat în justi?ie pe Sudoplatov la apari?ia acestei c?r?i, pentru a salva reputa?ia savantului. ?i n-a fost singurul scandal provocat de aceast? carte. Statul ucrainian s-a sesizat din oficiu ?i l-a dat în judecat? pe Sudoplatov pentru asasinarea lui Evghen Konovaletz, eroul na?ional al Ucrainei, despre care nu se ?tia cine l-a ucis în exil. Sudoplatov descrie în detaliu cum l-a ucis pe Konovaletz, la Amsterdam, din ordinul direct ?i personal al lui Stalin, pentru c? era liderul ucrainienilor din exil cu acces direct la Hitler ?i Hermann Göring.

Uciderea lui Tro?ki

Un capitol întreg al c?r?ii este consacrat de Sudoplatov modului cum a organizat ?i instruit echipa trimis? în Mexic cu misiunea uciderii celui mai mare du?man al lui Stalin ?i unul dintre fondatorii statului sovietic: Ramon MercaderLeon Davidovici Bronstein, intrat în istorie sub numele conspirativ de Tro?ki. Se cunoa?te faptul c? ?i Lenin se temea de Tro?ki, care-l întrecea ca orator ?i ca organizator de geniu al Armatei Ro?ii. Întrebat de un jurnalist cum explic? el succesul constant al cuvânt?rilor sale în fa?a unor s?li pline cu oameni atât de diferi?i ca preg?tire, Tro?ki a dat urm?torul r?spuns: „Eu când m? urc la tribun? îmi imaginez c? sunt în fa?a unei s?li pline cu idio?i ?i c? trebuie s? vorbesc în a?a fel încât s? fiu în?eles de ultimul idiot din ultimul rând al s?lii respective". Cel care l-a ucis pe Tro?ki, la 20 august 1940, a fost agentul lui Sudoplatov, un comunist catalan cu numele de Ramon Mercader, care n-a reu?it s? fug? din locuin?a lui Tro?ki dup? ce l-a r?nit mortal. A fost prins, judecat ?i condamnat de mexicani, care l-au închis timp de 20 de ani. A fost b?tut în fiecare zi în închisoare pân? au reu?it s? scoat? de la el informa?ia capital?: cine a fost ordonatorul crimei comise de el. A petrecut ultimii ani de via?? la Moscova cu o pensie de general KGB ?i a decedat în 1978 la 65 de ani.

Eduard Bene? ?i Imre Nagy, agen?i ai Moscovei

Sudoplatov mai dezv?luie c? printre agen?ii lui pl?ti?i s-a num?rat ?i pre?edintele Cehoslovaciei, Eduard Bene?, recrutat de NKVD în anul 1938, ?i care a facilitat cedarea c?tre URSS a unei p?r?i din teritoriul ??rii sale (pag. 104). Când Cehoslovacia a fost cotropit? de nazi?ti, Bene? a fost scos din ?ar? de oamenii NKVD-ului, pe c?i cunoscute numai de ei.
Nimeni n-a ?tiut cum a ajuns el la Londra. Sudoplatov scrie c?, la plecare, lui Bene? i s-a înmânat suma de 10.000 de dolari, o avere pentru acele vremuri ?i i s-a cerut o chitan??. Cu acei bani Bene? a tr?it confortabil la Londra pe toat? durata r?zboiului. În anul 1945 s-a dus la Moscova împreun? cu Jan Masaryk cu convingerea c? va fi repus în func?ia de pre?edinte, numai c? Stalin îl preg?tea pe comunistul ceh Klement Gottwald pentru func?ia suprem? a Cehoslovaciei. Dup? încheierea r?zboiului, Sudoplatov este trimis de Molotov la Praga cu misiunea de a-l determina pe Eduard Bene? s? se retrag? în lini?te din via?a politic? a Cehoslovaciei. În acest scop, Sudoplatov a luat cu el, la Praga, pe Piotr Zubov, ofi?erul NKVD care-l recrutase pe Bene?, ?i, mai ales, n-a uitat s? ia chitan?a contra c?reia îi înmînase acestuia cei 10.000 de dolari. Pentru cazul c? Bene? ar putea opune rezisten?? cererii lui Molotov, autorul c?r?ii scrie c? a luat cu el 400 de militari îmbr?ca?i în civil, care ar fi intevenit dac? ar fi fost nevoie. Totul s-a desf??urat în secret ?i f?r? incidente, Eduard Bene? anun?ând public c? se pensioneaz? pe motive de s?n?tate. A murit în anul 1948 (pag. 233-235).

Un alt lider european care este demascat de Sudoplatov ca fiind agent pl?tit al N.K.V.D. este Imre Nagy al Ungariei, despre care scrie urm?toarele: „Beria avea de asemenea planuri de schimb?ri în conducerea Ungariei. El a avansat propunerea ca Imre Nagy s? fie candidat la postul de prim-ministru. Înc? din anii 1930, Nagy a fost un agent N.K.V.D. cu norm? întreag?, cu numele de cod Volodea, ale c?rui servicii erau considerate de mare valoare. Ideea lui Beria era de a avea prin Nagy pe omul s?u într-o pozi?ie cheie în conducerea Ungariei. Nagy va executa supus instruc?iunile Moscovei" (pag. 367).

Josif Broz TitoTito c?tre Stalin: „... eu voi trimite la Moscova un singur om ?i nu va mai fi nevoie de altul"

Pagini întregi sunt dedicate descrierii planurilor lui Stalin de asasinare a mare?alul Iosip Broz Tito, pre?edintele Iugoslaviei. Dup? trei încerc?ri nereu?ite, efectuate de alte cercuri din anturajul lui Stalin, acesta decide s? apeleze la Sudoplatov pentru uciderea lui Tito. Îl cheam? la Kremlin ?i-i arat? o scrisoare olograf? ?i nesemnat?, care cuprindea o propunere de atentat la via?a lui Tito. Dup? citirea scrisorii, Sudoplatov a demonstrat punct cu punct toate detaliile care probau c? autorul scrisorii este f?r? experien?? în domeniu. Stalin a fost impresionat de sistemul puternic de ap?rare construit în jurul liderului iugoslav, informa?ii pe care Sudoplatov le avea de la un agent al s?u aflat în garda personal? a lui Tito. Chestiunea ridicat? de Sudoplatov era c? în condi?ii de pace se pune problema moral? a trimiterii unui agent sovietic la moarte sigur?, întrucât el nu avea nicio ?ans? de a sc?pa neprins. În plus, se cuno?tea c? Tito nu va intra în panic? având experien?? personal? de lupt? în r?zboi (pag. 339). Dou? zile mai târziu, planurile contra lui Tito au fost abandonate de îmboln?virea lui Stalin ?i decesul s?u la 5 martie 1953. În biroul lui Stalin de la vila Kun?evo s-a g?sit, printre alte documente personale, urm?toarea scrisoare de la Tito: „A?i trimis aici trei oameni ca s? m? ucid? ?i to?i trei au fost captura?i. Dac? nu înceta?i, eu voi trimite la Moscova un singur om ?i nu va mai fi nevoie de altul". ?ocheaz? limbajul specific coresponden?ei dintre doi gangsteri.
 - va urma -
footer