Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Miercuri, 04 Ianuarie 2012 22:30
Prof. univ. dr. Corvin Lupu„Art. 6: Negarea în public a holocaustului ori a efectelor acestuia constituie infrac?iune ?i se pedepse?te cu închisoare de la 6 luni la 5 ani ?i interzicerea unor drepturi.
Art. 8:
(1) Constituie contraven?ie si se sanc?ioneaz? cu amenda de la 2.500 lei (RON) la 15.000 lei (RON):
a) r?spândirea, vânzarea sau confec?ionarea de simboluri fasciste, rasiste ori xenofobe, precum si de?inerea, în vederea r?spândirii, a unor astfel de simboluri de c?tre o persoana juridic?;
b) utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe de c?treo persoana juridic?;
(2) Nu constituie infrac?iune fapta prev?zut? la alin. (1) sau (2), dac? este s?vâr?it? în interesul artei sau stiin?ei, cercet?rii ori educa?iei." (Extras din Ordonan?a de Urgen?? A Guvernului României nr. 31 din 13 martie 2002)
III.

Celor care îndr?znesc s? fac? analiza de pe pozi?ii impar?iale ?i s? nu accepte exager?rile evreie?ti li se r?spunde cu acuza?ia de „antisemit", combinat? cu altele, practicate în fostul lag?r comunist: „comunist", „securist", „na?ionalist", „nostalgic", „retardat" etc. În ceea ce m? prive?te, recunosc c? sunt nostalgic dup? ceea ce înseamn? demnitate na?ional?. De aceea spun adev?ruri care sup?r?. Nu se poate accepta orice! Dup? lovitura de stat din decembrie 1989, noii st?pâni ai fostului lag?r comunist ne-au luat pie?ele comerciale, externe ?i interne, ne-au lichidat ?i înstr?inat economia, în complicitate cu uneltele lor din România, ne iau aurul din Apuseni, petrolul, baza material? a societ??ii, brazii ?i stejarii falnici, b?ncile, p?mântul. Le-am acceptat pe toate, în numele democra?iei, atât de fragil? ?i contestabil?. Acuma s-a trecut la o nou? faz?. Ni se ia ?i demnitatea na?ional?. Ni se fur? istoria. Este mult prea mult. Unui coleg al meu, aflat cu o delega?ie în Italia, i s-a spus c? dup? lichidarea economiei urmeaz? lichidarea „factorului om". Este inacceptabil. În 27 ianuarie 2005, pre?edintele Traian B?sescu ne-a reamintit c? autorit??ile române urmeaz? s? con?tientize poporul român de vinov??ia de a fi comis genocid împotriva evreilor. Acesta se va preda în ?coli. Obligatoriu! De 15 ani încoace s-a tot redus studiul istoriei României ?i a celei universale în ?coli, în schimb vrem (noi sau al?ii) s? pred?m copiilor no?tri istoria poporului evreu. Este sigur c? românii, aflând în mod oficial, de la ?coal?, din manuale cu grij? ticluite, c? România a comis holocaust ?i este vinovat?, vor crede ?i vor fi de acord s? pl?teasc?. De 2.000 de ani, cu excep?ia câtorva perioade de în?l?are ?i demnitate, România tot pl?te?te st?pânilor ei.

În anul 1998 ministrul înv???mântului Andrei Marga a dat ordin s? se studieze obligatoriu holocaustul. Deputatul evreu Dorel Dorian, redactor ?ef la „Realitatea evreiasc?" vorbea, în 2004, despre necesitatea pred?rii obligatoriu în ?coli a holocaustului ?i a rememor?rii permanente a ororilor suferite de evrei. Este evident c? dânsul propaga linia mondial? evreiasc?. Ce s-ar întâmpla dac? acest fenomen s-ar extinde ?i la alte suferin?e? Ce s-ar întâmpla dac? românii ar rememora cu consecven?? toate ororile comise de unguri împotriva românilor pe parcursul istoriei? Ce s-ar întâmpla dac? ungurii care au suferit din cauza românilor ar rememora ?i ei permanent ?i ne-ar povesti la infinit, inclusiv prin ?coli, ce au f?cut grupurile de lupt?tori ai lui Iuliu Maniu la sfâr?itul celui de al doilea r?zboi mondial? Rememor?rile se pot întoarce în istorie pân? la vremurile venirii ungurilor în Europa. Dup? acest model, ar trebui s? introducem în ?colile noastre ?i studiul suferin?elor românilor în timpul domina?iei evreie?ti din Securitate, penitenciare ?i Partidul Muncitoresc Român, sau din secolele trecute, a suferin?elor românilor deporta?i în Siberia, a suferin?elor sa?ilor (?i ei sunt ai no?tri) deporta?i în Rusia, a suferin?elor sârbilor români din perioada conflictului Stalin-Tito etc. Nu cumva ura între popoare se între?ine tocmai în acest fel? Nu cumva, continuând învinov??irile ?i rememor?rile, dup? modelul propus de Dorel Dorian, între?inem ura între popoare? În anul 2002 în România mai erau doar 5.870 de evrei declara?i, ceea ce reprezint? 0,02% din popula?ia ??rii[28] ?i alte câteva mii deghiza?i în diverse etnii, a c?ror cifr? exact? este greu de stabilit, dar ei creeaz? probleme legat de suferin?ele lor, pe care nu le creeaz? majoritatea româneasc?, împreun? cu toate celelalte etnii la un loc. Categoriile de vârf ?i mijloc ale popula?iei simt ast?zi aceast? situa?ie. Mâine vor sim?i ?i cei din straturile de jos ale ??rii. În acest fel se vor cristaliza tot mai mult reac?iile potrivnice fa?? de nedreptatea provocat? de unii evrei. To?i evreii vor fi atunci privi?i prin prisma reac?iilor negative declan?ate de acuzatorii de genocid ai românilor. În timp ce evreii se vor str?dui, cu cunoscuta lor tenacitate, s? rememoreze suferin?ele neamului lor ?i s? cear? desp?gubiri cât mai numeroase, românii î?i vor reaminti ?i ei, tot mai mult, de cauzele care au generat antisemitismul ?i le vor rememora. R?nile istoriei se vor redeschide. În acel moment al evolu?iilor, eu anticipez c? de vin? vor fi socoti?i tot românii ?i se vor propune noi pedepse ?i noi desp?gubiri, pentru c?, totdeauna, dreptatea este a celor puternici, iar România este în situa?ia de a putea fi cu u?urin?? pedepsit?, pentru c? ?i-a pierdut economia, puterea statului ?i libertatea na?ional?.

Rememor?ri peste rememor?ri... Ce poate ie?i bun de aici? Clasa conduc?toare post-comunist? n-o mai lu?m în calculul acestui gen de reac?ii pentru c? ea este selec?ionat? astfel încât s? fie doar supus? st?pânilor str?ini de ast?zi, în schimbul supunerii primind dreptul la îmbog??ire, în timp ce se clameaz? tot mai mult necesitatea luptei împotriva corup?iei. N-a? vrea s? în?eleag? cititorii no?tri c? eu propun ascunderea faptelor din istorie. Din contr?. Faptele din istorie n-au îns? voie s? fie folosite ca arm? politic? actual? pentru domina?ie prin învinuiri ?i extorc?ri. Adev?rul istoric nu are voie s? devin? prizonierul factorului politic, care el singur d? sentin?ele de adev?r ?i minciun?, de dreptate ?i nedreptate. Din p?cate, la sfâr?itul celui de la doilea r?zboi mondial ?i dup? aceea, înving?torii în r?zboi ?i-au împ?r?it nu numai sferele de influen??, dar ?i controlul asupra adev?rurilor în istorie ?i de atunci le-au confiscat cercet?torilor istorici dreptul lor esen?ial: s? stabileasc? când, unde ?i ce s-a întâmplat în mod real. S-a constituit Comisia Elie Wiesel, care studiaz? presupusul genocid românesc antievreiesc. Este compus? în majoritate din evrei, ceea ce nu este corect. Ea va intra în posesia tuturor documentelor privitoare la evrei. Sper?m c? ele vor fi bine p?strate ?i valorificate, nu numai acelea care slujesc liniei politice promovate de comunit??ile evreie?ti, care învinov??esc poporul român, prin autorit??ile care l-au reprezentat, sau persoanele fizice care au fost implicate în pogromul de la Ia?i, sau în alte persecu?ii sau violen?e împotriva evreilor. Privitor la acest gen de documente nu ne facem emo?ii c? vor fi distruse, sustrase, sau ascunse. În schimb, am putut constata c? documentele care infirm? linia politic? care acuz? România de holocaust, nu sunt agreate ?i nici acceptate. De aceea, am temeiuri s? m? îndoiesc de modul cum vor lucra unii reprezentan?i evrei în aceast? comisie. Pe linia îndoielilor exprimate mai sus, doresc s? amintesc un fapt pe cât de semnificativ, pe atât de grav, petrecut în anul 1994. Un grup de istorici cunoscu?i ?i valoro?i prin ceea ce au scris în cariera lor, Dr. Ion Alexandrescu, Dr. Constantin Botoran, Dr. Ion Calafeteanu, Col. (r) Dr. Nicolae Ciobanu, Florica Dobre, Locotenent-colonel Alesandru Du?u, Irina Gu?u, Colonel (r) Aurelian Miri??, Locotenent-colonel Alexandru O?ca, Locotenent-colonel Petre Otu, Gheorghe Pintilie, cu colaborarea Dr. Maria Covaci ?i Ion Neac?u, au finalizat ?i publicat lucrarea Situa?ia evreilor din România, vol. I (1939-1941), partea întâi. Autorii erau cercet?tori în cadrul Institutului de Istorie Militar?, condus pe atunci de valorosul ?i mult regretatul profesor universitar ?i general de mai târziu, Nicolae Uscoi. Lucrarea a ap?rut sub egida Funda?iei Culturale Române. Lucrarea este de o probitate ?tiin?ific? neatacabil?. Totul este argumentat prin 128 de documente originale. În preziua lans?rii c?r?ii, într-un mod inacceptabil pentru o ?ar? care ?i-a sacrificat aproape totul pentru a încerca s? cl?deasc? democra?ia, s-a dispus oprirea c?r?ii de la difuzare ?i trimiterea întregii edi?ii la topit !!! Asta n-ar fi avut voie s? se întâmple sub nici un motiv. Dac? se accept? cenzura la nivelul intelectual de vârf, cu ce mai r?mâne cultura ?i intelectualitatea acestei ??ri? Dar cercet?torii, vor mai fi ei încuraja?i s? cerceteze adev?rul, sau, pentru a nu munci degeaba ?i a-?i vedea munca dat? la topit, se vor apuca s? scrie doar ce le convine st?pânilor interni ?i externi ai acestei ??ri mereu îngenuncheat?. Trimiterea c?r?ii la topit s-a justificat prin faptul c? a fost sub presiunea unor lideri ai comunit??ii evreie?ti. Este l?udabil c? s-a recunoscut acest lucru, dar nu suficient pentru a se sp?la p?catul cenzurii de tip stalinist. Personal, nu pot s? în?eleg cedarea la presiuni. Mai trebuia s? se reziste o zi ?i cartea ap?rea ?i se difuza în re?ele. Se evita acest libricid. Acesta este unul dintre exemplele e?ecului democra?iei române?ti post-decembriste, a?ezat? pe o lovitur? de stat care a adus la conducerea ??rii o mân? de spioni ai str?in?t??ii, care, dup? crimele s?vâr?ite, au îmbr??i?at minciuna din prima zi, au creat precedente ?i o ?coal? a fariseismului.

Ca cercet?tor, publicist ?i redactor ?ef, ca om care am tr?it începând din perioada pre?colar? între intelectuali, având mul?i ani locuin?a în Muzeul Brukenthal, m? întreb ce argumente puteau conduce la decizia de a se topi o carte. Nici un pre? nu putea fi prea mare pentru a refuza libricidul. S? fi fost la mijloc sl?biciuni catalizatoare de ?antaj? S? fi fost la mijloc interese materiale? S? fi fost amenin??ri grave? S? fi fost doar o sl?biciune de caracter? Poate asta s? fie. Liderii comunit??ii evreie?ti, care au cerut imperios cenzura prin topirea întregii edi?ii, au argumentat prin faptul c?, pe lâng? documente, cartea publica ?i unele articole ap?rute în pres?, care fuseser? selectate de autori pentru a ilustra atmosfera timpului. Nu v?d nimica r?u în aceasta. Presa timpului a fost din totdeauna o component? a cercet?rii, desigur al?turi de documente, memorii, urme materiale etc. Motiva?ia liderilor comunit??ii evreie?ti, ca ?i a românilor, cu mâinile c?rora s-a b?gat cartea la topit, este precar? ?i pune la îndoial? buna lor credin??. Ce uria?? deosebire între probitatea ?i caracterul lui Wilhelm Fielderman ?i tristele figuri din 1994 ?i de dup? aceea, care vor s? topeasc? documente pentru a ascunde adev?rul istoric care împiedic? liderii evrei s? acuze România de genocid ?i s?-i pretind? 50 de miliarde de dolari. În felul acesta vor liderii evrei s? se studieze holocaustul în ?coli? Ascunzând unele adev?ruri dovedite prin documente autentice ?i înlocuindu-le cu unele îndoielnice, sau cu amintiri greu sau imposibil de verificat? Acesta s? fie modul în care vor înv??a copiii ?i nepo?ii no?tri istoria în cadrul orelor de „Holocaust în România", sau cum se vor numi ele? Se va preda în ?coli un singur punct de vedere, cel care incrimineaz? România? Se va pomeni ceva despre cauzalitatea fenomenului antisemit? Vor afla elevii ?i despre vinov??ia unor lideri evrei, a unor institu?ii evreie?ti ?i unor doctrine politice evreie?ti la ini?ierea ?i între?inerea politicilor antievreie?ti? Când se va vorbi despre evreii care au fost deporta?i în Transnistria, se va ar?ta ?i motiva?ia autorit??ilor române? Se va spune ce f?ceau unii evrei împotriva românilor? În mod normal, predarea holocaustului în ?colile noastre ar trebui înso?it? ?i de includerea în program? a unor teme privitoare la suferin?ele pe care unii evrei le-au provocat cu ?tiin??, inten?ie ?i uneori metodic, unor români.

Sunt foarte multe întreb?ri ?i multe r?spunsuri de primit din discu?ia propus? de acest articol. Dup? p?rerea mea ?i a multor altor intelectuali, oprirea de la publicare a documentelor din aceast? carte dovede?te, mai mult decât alte probe istorice, c? liderii comunit??ii evreie?ti din România nu joac? cinstit în disputa din jurul acuza?iilor de genocid împotriva evreilor în România celui de al doilea r?zboi mondial. Nu facem istorie topind c?r?ile care nu ne convin ?i nu b?g?m pumnul în gur? adev?rului. Realmente, prin modul în care ne acuz?, eu îi percep pe ace?ti oameni (?) adversari. Topirea unei c?r?i cuprinzând documente autentice dovede?te, în acela?i timp, faptul c? cei care au cerut aceast? topire sunt con?tien?i c? afirma?iile lor sunt bazate pe fals ?i minciun?. Numai a?a au ajuns s? se fereasc? de documente adev?rate ?i s? le doreasc? topite. De ce liderii lor din S.U.A. au procedat la fel schimbând sensul ?i mesajele din Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington? Acesta este modelul care se promoveaz? asupra României, în asisten?a complice a clasei politice române?ti. Profesorul Ion Coja, mereu acuzat de c?tre evrei de antisemitism, acuz? pe care eu n-am reu?it s-o identific, cel pu?in pân? în prezent, ar?ta c?, pe un ring de box, într-un asemenea moment al disputei, arbitrul opre?te meciul, îl declar? învins pe cel care s?vâr?e?te gestul nesportiv de a folosi procedee neregulamentare ?i necinstite ?i îl exclude din via?a sportiv?. Asemenea gesturi ?i pozi?ii ale liderilor evrei ne îndeamn? s? fim mai vigilen?i ?i mai aten?i cu propria istorie. Personal, ca cercet?tor al epocii contemporane, mi-am pus adeseori problema încadr?rii corecte a raporturilor româno-evreie?ti din aceast? perioad? a istoriei. Concluziile le-am tras cu toat? obiectivitatea de care simt c? sunt în stare, încercând s? m? postez în situa?ia de a judeca, în rob?, cu maxim? bun?-credin??, total dezinteresat, neangajat politic în nici un fel ?i f?r? s? am m?car simpatii politice, mergând la vot efectiv dintr-o datorie cet??eneasc?, ca ?i pe timpul comuni?tilor, f?r? s? pot identifica vreo ?ans? pentru aspira?iile mele de etic? politic?, na?ionale ?i umane. Conform rezultatelor cercet?rilor mele, ca ?i ale altor cercet?tori, acuza de genocid (holocaust) împotriva poporului român trebuie cercetat? în continuare, pân? la clarificarea tuturor problemelor asupra c?rora unii acuzatori se pronun?? actualmente dup? „ureche", pe baza unor m?rturii f?cute la peste jum?tate de secol de la evenimente, de c?tre persoane care s-au decis s? vorbeasc? în amurgul vie?ii, sau pe baza unor afirma?ii care trebuie s? ajung? s? fie probate ?tiin?ific. Dup? p?rerea mea, poporul evreu are datorii de recuno?tin?? fa?? de poporul român, ceea ce el a recunoscut timp de câteva decenii. Aceast? p?rere corespunde cu p?rerea pe care au avut-o liderii laici ?i religio?i evrei din România ?i din lume, în perioada de pân? la lovitura de stat din decembrie 1989, când, cu complicitatea „emana?ilor", a fost declan?at? o agresiune împotriva fiin?ei na?ionale române?ti. Una dintre componentele acestei agresiuni este ?i acuzarea României de genocid împotriva evreilor.

În cercul care a avut acces la cartea tip?rit? au fost ?i oameni care au sustras de la topire câteva exemplare, ceea ce a permis ca, dup? nou? ani, în 2003, comitetul director al Uniunii Vatra Româneasc?, filiala Bucure?ti, s? hot?rasc? republicarea lucr?rii. Ea a ap?rut cu titlul ini?ial, Situa?ia evreilor din România, Vol. I (1939-1941) partea întâi, coordonatori, Locotenent-colonel Alesandru Du?u, Dr. Constantin Botoran, Bucure?ti, Editura ?ara Noastr?, Uniunea Vatra Româneasc?, 2003, 408 pagini.

------------------------------------------------

[28] Silviu Cristache, Evreii din România. Aspecte geografice, Bucure?ti, Editura TOPFORM, 2003, p. 60. footer