Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Nicolae Radu   
Joi, 15 Decembrie 2011 21:40
Prof. univ. dr. Nicolae Radu
- Considera?ii cu privire la interac?iune social? ?i preocuparea pentru schimbarea atitudinii -

În încercarea de a în?elege atitudinea ?i responsabilitatea pentru prezent, ce revin poporului nostru, apelul la istorie este mai mult decât esen?ial. Exist? alt? posibilitate s? în?elegem cine suntem cu adev?rat? Mecanismele de conformare ?i obedien?? ale majorit??ii, func?ionarea controlului social ?i posibilit??ile schimb?rii atitudinii prin interac?iune social? sunt aspecte larg dezb?tute de cercet?tori, precum: Doise, Deschamps ?i Mungny[1]. Nu o singur? dat?, inten?ia noastr? de a în?elege cum se transform? normele sociale, ce reac?ii induce presiunea pentru uniformitate ?i cum le induce inova?ia, ne împinge cu gândul spre „psihologia mul?imilor", respectiv spre Gustave Le Bon. Considerând acestea, conformismul fa?? de grup ?i obedien?a fa?? de autoritate s? însemne calea cea mai sigura spre succes? Ce poate s? însemne succesul în astfel de condi?ii?

România zilelelor noastre

Tr?dare, tr?dare, tr?dare?! Frica de întuneric ne înconjoar?. Frica de a nu mai pl?ti între?inerea, frica de a nu mai merge la munc?, toate ne împing într-o schem? a nebuniei. Speciali?tii în diversiuni mondiale sunt poate stupefia?i de ceea ce se întâmpl? în România. Tr?dare? Cine tr?deaz??! Un om ?inut în foame mai are vreme s? gândeasc?? Mai gânde?te oare la politica României? Cu un salariu de 6 milioane de lei vechi la ce te mai po?i gândi în astfel de vremuri? Educa?ia este la p?mânt, cultura este ca ?i inexistent?. S?n?tatea?! Cine mai are nevoie de s?n?tate? De?i avem o ?ar? frumoas?, cine mai vrea s? tr?iasc? în România? Suntem martori t?cu?i, poate mult prea t?cu?i ai unor fapte ce î?i pun amprenta în mod necinstit pe fa?a României. Avem servicii de securitate, avem procurori anticorup?ie, înc? mai avem poli?ie, dar interese na?ionale mai avem? Rezervele de aur ale ??rii noastre s-au dus! Acum sunt scoase la mezat rezervele de curpru în valoare de 10 miliarde de dolari, cu un pre? la strigare de 50 milioane dolari! Întâmplare s? fie numai?

Inexplicabil sau nu, minele de aur mo?tenite de la daci ?i romani ?i-au închis por?ile, în condi?iile în care corpora?ii str?ine î?i fac sim?it? prezen?a la Ro?ia Montan?. Câ?i ?in seama, oare, de faptul c? în Mun?ii Apuseni, pe lâng? cea mai mare rezerv? de aur ?i argint din Europa, aur de o calitate ridicat?, mult superioar?, ar fi ?i o rezerv? uria?? de wolfram, metal mai scump decât aurul ?i mult mai pre?ios, greu de g?sit, foarte necesar în industria militar? ?i spa?ial? ?i în economie, în general ? S? nu uit?m ?i de rezervele de uraniu ale ??rii ce sunt de o puritate ridicat?. Cum s? în?elegem c? pentru 520 de kilometri p?tra?i, inima de aur a Apusenilor, statul român prime?te o chirie de nimic, concesiunea fiind încheiat? pentu 20 ani?[2] S? fie, oare, solu?ia de progres a României lichidarea economiei productive? Auzim de lucruri ce se vor demne de urmat. Spun demne pentru c? multe dintre ele sunt departe de a fi ?i legale. Cine mai vrea s? aud? ? Cine vrea s? vad? ? Chiar tr?im în ?ara orbilor ? Vremurile sunt interesante. Poate, mult prea interesante! Minorit??ile din România au drepturi. A?a ?i trebuie s? fie. Îns? cine se mai gânde?te la românii pierdu?i prin lume? Cine se mai gânde?te la românii din Ucraina, dar la cei din Ungaria? Câte drepturi mai au ace?tia? În timp ce limba român? este scoas? din programele ?colare, maghiara se vorbe?te în inima ??rii! S? ne mai mire faptul c? avem vorbitori de limba român?, dar care nu mai simt române?te?
Tr?dare, tr?dare, tr?dare? Îmi place s? cred c? nu! Nu tr?darea este în prim plan. Incon?tien?a unor deciden?i, nep?sarea fa?? de o lume aflat? în nevoie, dar ?i prostia ridicat? la rang de virtute, toate acestea nu fac decât s? în?elegem c? vindem ieftin ?i cump?r?m scump. Din nefericire, vom cump?ra ?i mai scump.

Drumul spre Europa

Mai are Romania dreptul la speran??? Genera?ia celor ce sunt lega?i de p?mânt se stinge. Încet, dar sigur. Ce ne vom face f?r? ace?ti iubitori de ?ar?? Încotro mergem? Ce mai înseamn? p?mântul românesc? Cine mai are nevoie de p?mânt? P?mântul nu mai înseamn? aproape nimic. S? ne mai surprind? faptul c? nu mai pu?in de 1 milion de hectare de teren arabil ?i-a g?sit drept st?pâni: arabi, turci, evrei ?i chiar chinezi? Firesc, pentru cei ce au cump?rat p?mânt în ?ara noastr? nu putem s? avem decât cuvinte de apreciere! Spiritul lor întreprinz?tor le asigura ?i profitul. Îns?, ce putem s? spunem despre cei ce au permis scoaterea p?mântului românesc la vânzare? Cu bani pu?ini, a fost cump?rat mult! S? fie tot o întâmplare? Exista oare ?i un r?spuns? Sunt sigur c? ?tefan cel Mare se întoarce în groapa. ?i nu este singurul dintre cei care au condus destinele neamului nostru spre o Românie pân? nu demult cu adev?rat liber?.

Unde se afla România?

Auzim din ce în ce mai des ca anii de dinainte de 1989 sunt ani marca?i de comunism. Se spune la fel de des ca cei 50 de ani de comunism au dus Romania la marginea pr?pastiei? Cine vorbe?te?! Comunismul este condamnat tocmai de cei ce beneficiau de privilegiile ce reveneau nomenclaturii comuniste. S? în?eleg c? ?i-au schimbat deja parul ? Dar n?ravul nu cumva a r?mas acela?i? Cu siguran?? ca România nu a avut parte de ani u?ori. Cu jertfe de sânge aduse în primul R?zboi Mondial, cu tineri c?zu?i pe câmpurile de lupt? ale celui de-al doilea R?zboi Mondial, cu mame îndurerate ce a?teptau cu ochii în lacrimi întoarcerea fiilor de la r?zboi, dar ?i cu oameni care ?i-au strigat durerea, vreme de 17 ani în temuta închisoare de la Râmnicu S?rat, precum Seniorii Corneliu Coposu ?i Ion Diaconescu, România a mers mai departe. ?i în 1988 în ?ar? era frig. Oamenii înghe?a?i a?teptau la rând un pachet de carne. Pâinea se d?dea pe cartel?. La fel ?i laptele. De ce toate acestea? Pentru c? se dorea o Românie independent?, scoas? din mâna creditorilor bancari? Spun acest lucru, cu atât mai mult cu cât nu trebuie s? uit?m c? în februarie 1989, România lichida datoria extern?, în valoare de aproape 12 miliarde dolari. România era produc?toare de bunuri cu pia?? de desfacere în întreaga lume. Tractorul românesc era c?utat în toat? lumea. La fel de c?uta?i erau ?i rulmen?ii fabrica?i la Înteprinderea de Ma?ini Grele Bucure?ti (IMGB). Nu mai vorbim de Republica, apreciat? în toata lumea pentru ?evile sudate, de Tricodava Bucure?ti, de Vulcan Bucure?ti, de Kandia Timi?oara, de COMTIM Timi?oara, de Siderca C?l?ra?i, de Timpuri Noi Bucure?ti, de ARO Câmpulung etc. etc. Ce s-a ales de toate acestea? Ce a mai r?mas din Uzina 23 August? Unele au fost preluate de investitori str?ini cu inten?ii declarate de a le face ?i mai performante. Spun inten?ii declarate, pentru c? mul?i dintre investitori aveau alte gânduri cu industria româneasc?. Multe dintre fabrici au ajuns s? fie demolate pentru a face loc unor cartiere exclusiviste de locuin?e. Criza a împiedicat construc?ia de locuin?e, iar acum, în locul fabricilor mai avem doar cl?diri sau terenuri în paragin?. Cum a fost posbil s? se ajung? la un asemenea jaf? Unde sunt omenii care au muncit în aceste fabrici? Ce s-a ales de ei? Cum a fost posibil ca asemenea investitori s? ajung? în România? Serviciile de informa?ii sunt sigur c? ?i-au f?cut datoria, îns? cine a ?inut seam? de rapoartele întocmite? Sidex Gala?i a fost vândut ?i el. Înainte de privatizare, se spunea c? numai starea de conservare duce la pierderi de 1 milion de dolari/zi. La nici ?ase luni dup? cumparare, fostul Sidex Gala?i a ridicat Arcelor Mittal de pe locul 4 pe locul 2 în lume la prelucrarea de o?el, profitul fiind evident.

În noiembrie 2007, România avea o datorie extern?, pe termen mediu ?i lung, de 33 miliarde de euro. În 2009, datoria extern? a crescut la 80.2 miliarde de euro. În 2011 datoria extern? se apropie de 100 miliarde euro. Pentru ce toate aceste datorii? Tr?im mai bine? Împrumutam, dar cum vom pl?ti? Cine va pl?ti? Nu cumva mergem pe ideea „dup? noi, potopul"? Cu ce au gre?it genera?iile ce vor veni dup? noi? În mod cert, banii sunt din ce în ce mai pu?ini. Produc?ia în România stagneaz?. Mai are România industrie? La ce ne mai trebuie industrie? România a ajuns din produc?tor, consumator de bunuri. Intereseaz? pe cineva? Mai avem industrie textil? ?i de înc?l??minte? Mai avem industrie metalurgic?? Dar industrie minier??

În decembrie 1989, în România nu existau ?omeri. În decembrie 2009, num?rul acestora era de 709.383. În 1989, România avea aprox. 12,5 milioane de angaja?i, pl?titori de taxe ?i impozite. Potrivit surselor oferite de „Adev?rul"[3] , în aprilie 2010, la 5,5 milioane de pensionari mai existau doar 4,29 milioane de salaria?i (tabel 1).tabel evolutia numarului de pensionari
In 2011, Fondul Monetar Interna?ional cere disponibilizarea a înc? 100.000 de angaja?i, apreciind companiile de stat drept „o bil? de plumb care trage economia României în jos, în loc s? contribuie la cre?terea economic? cum ar fi normal"! Adev?rat s? fie? Cine vorbe?te despre normalitate? Care sunt interesele FMI în lume? Nu cumva se uit? c? valoarea ad?ugat? a companiilor str?ine din România este mai mic? decât cea a firmelor locale ?i cea mai sc?zut? din Europa Central?? Potrivit datelor prezentate de Banca Mondial?, cre?terea anual? a valorii ad?ugate produs? de firmele str?ine din România a fost între anii 2003 ?i 2008 de doar 2,6%, în timp ce pentru companiile locale cre?terea a fost de 5,9%, adic? mai mult decât dublu. Donato de Rosa, senior economist la Banca Mondial?, atr?gea aten?ia asupra faptului c? „evolu?ia din România arat? c? investi?iile str?ine nu au contribuit prea mult la economia na?ional?". Despre ce vorbe?te Fondul Monetar Interna?ional? M?surile de austeritate luate între 2009 ?i 2011 i-au obligat pe mul?i oameni de afaceri s? intre în economia subteran?. Criza economic? nu a f?cut decât s? agraveze relele care au precedat-o.[5] Cre?terea CAS, cre?terea accizelor, introducerea impozitului minim, m?rirea TVA ?.a. - toate la un loc - au m?rit evaziunea fiscal?.[6] Cum ?i aminteam, ne mai surprinde oare faptul c?, în anul 2009, economia subteran? reprezenta circa o treime din produsul intern brut al României, aproape dou? treimi din aceste sume provenind din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor ob?inute? Dup? 22 de ani de false preocupari pentru performan??, România a devenit o pia?? de import. Nu se mai cunoa?te vreun produs românesc vestit la export.[7] Avem „Carrefour?, exist? supermarket „Cora", dar produsele române?ti lipsesc. Avem îns? gogo?ari din Argentina, ro?ii din China, fasole din Columbia. Unde sunt merele române?ti? Unde este grija pentru produc?torul intern? De ce este nevoie de importuri, în timp ce produc?ia de lapte este aruncat?, în lips? de cump?r?tori? Laptele românesc nu mai este bun sau comisionul adus de importuri este mai gras? În decembrie 1989, România avea un produs intern brut de 800 miliarde lei, circa 53,6 miliarde dolari. Cursul de schimb pentru un dolar era de 14.92 lei. În octombrie 2011, rata de schimb pentru acela?i dolar american este de 30.897 lei vechi. Exporturile României totalizau în 1989 nu mai pu?in de 5,9 miliarde dolari, iar venitul na?ional era realizat în propor?ie de circa 58% de industrie ?i 15% din agricultur?. În 2010, cea mai mare parte a veniturilor era realizat? din taxe ?i impozite, iar Rompetrol era prezen?a cea mai activ? pe pia?a mondial?, cu exporturi de produse în valoare de 1.6 miliarde dolari.

În 1989, România era apreciat? drept „grânarul Europei". Unde este România acum? Mai are România industrie de prelucrare a sfeclei de zah?r? Cine este cel mai mare produc?tor de ulei în România? Agricultura este privit? drept ?ansa dezvolt?rii pentru România. S? fie adev?rat? Ce mai poate face agricultura f?r? interven?ii masive din partea statului ? România are o suprafa?? total? de 14, 7 milioane de hectare, din care 10 milioane sunt ocupate cu teren arabil. În 2009/2010, circa 6,8 milioane de hectare erau nelucrate, în timp ce aproximativ un milion de hectare era scos la vânzare pentru întreprinz?tori str?ini. Cu toate acestea, românii sunt considera?i cei mai înst?ri?i din Europa. Adev?rat s? fie ?i acest lucru? În propor?ie de circa 90%, de?in în proprietate o locuin?? primit? cu mul?i ani în urm? drept reparti?ie de la fabricile comuniste. Mul?i dintre tinerii zilelelor noastre nu au avut îns? aceast? ?ans?. Au îndr?znit ?i au luat locuin?e cu ajutorul unui împrumut pe 30 de ani la banc?. Ce înseamn? acest lucru? Un risc major asumat pe via??, cu atât mai mult cu cât reducerea salariilor în sectorul bugetar cu 25%, dar ?i disponibiliz?rile masive de personal, toate au dus la situa?ii crunte. Realitatea este c? ?ansele de a sc?pa de datorii cu „fa?a curat?" este aproape imposibil?. Datele prezentate în statisticile B?ncii Na?ionale a României arat? c? în ?ara noastr? sunt peste 730.000 de persoane care au restan?e mai lungi de 30 de zile la achitarea ratelor c?tre b?nci. Dac? la aceast? cifr? mai ad?ug?m alte aproximativ 300.000 de restan?ieri din zona „creditelor doar cu buletinul" ?i dac? mai ad?ug?m circa 10.000 de români care au fost nevoi?i s? returneze automobilele c?tre firmele de leasing, constat?m c? românii sunt departe de a fi cei mai înst?ri?i din Europa. Potrivit „Buletinului lunar al BNR" (capital.ro), la 31 august 2011, restan?ele totale ale popula?iei se ridicau la aproape ?apte miliarde de lei, dintre care 5,48 miliarde erau restan?e mai lungi de 90 zile. Cine este cel care nu î?i mai poate pl?ti datoriile? Ponderea majoritar? o de?in b?rba?ii de 30 de ani cu studii ?i venituri medii sau sub medie. Pe cine mai intereseaz? îns? acest lucru?

Din ce în ce mai mult, majoritatea românilor tr?iesc sentimente confuze: un amestec de triste?e, decep?ie, ru?ine, umilin??, furie. Drumul spre democra?ie s-a soldat cu efecte secundare neb?nuite: prietenii dinamitate, familii destr?mate, apari?ia unor postrevolu?ionari agresivi ?i lipsi?i de scrupule, a unor noi specii de oportuni?ti. Anxietatea, suspiciunea, culpabilizarea, vân?toarea de vinova?i, m?surarea gradului în care suntem p?ta?i macin?, din p?cate, din ce în ce mai mult con?tiin?ele, disponibilit??ile constructive. Starea de insecuritate individual?, declinul demografic ?i fragilizarea st?rii de s?n?tate a popula?iei, emigra?ia tineretului instruit ?i superdotat, diminuarea solidarit??ii na?ionale ?i a responsabilit??ii civice, diminuarea interesului pentru munc?, insuficienta consacrare, pe toate componentele, a societ??ii civile ?i absen?a unei clase de mijloc puternice, nu fac nimic altceva decât s? accentueze starea de vulnerabilitate, de anemie social? ce cuprinde domeniul social, în ansamblul s?u.

Academicianul Florin Constantiniu sus?ine c? de aceast? situa?ie este responsabil poporul român care confirm? c? „un popor de oi na?te un guvern de lupi. Spiritul de demisie, pasivitatea, resemnarea românilor au permis clasei politice s?-?i bat? joc, nepedepsit?, de ?ar?. Lipsit de spirit civic, poporul român nu a fost capabil, în ace?ti 20 de ani, s? trag? la r?spundere clasa politic? sau s? „tempereze" setea ei de înavu?ire. Pe român nu-l intereseaz? situa?ia general?. Dac? prin fin, na?, cumnat, amic etc. ?i-a rezolvat p?sul lui, restul duc?-se ?tim noi unde! Mo?tenirea multisecular? a lui „hatâr ?i bac?i?" a r?mas atotputernic?. Cum s? îndrep?i o ?ar? când cet??enii ei se gândesc fiecare la sine, ?i nu la binele comun?!"

Se vrea ca România s? devin? o ?ar? de analfabe?i?

Justificat sau nu, examenul de Bacalaureat din anul 2011 a scos în fa?? o realitate crunt?: 57% dintre absolven?ii de liceu nu au reu?it s? promoveze examenul de absolvire. Privim cu furie spre ministrul Funeriu ?i îl credem vinovat de toate. Vina nu îi apar?ine îns?. Poate doar îndr?zneala de a spune lucrurilor pe nume. Raul pleac? de undeva, din urm?. Nu cred c? exista un alt domeniu decât cel al înv???mântului în care s? fi fost desf??urate atâtea experimente. De la an la an, confuzia st?pâne?te nu numai curricula ?colar?, dar ?i mintea profesorilor. Cu manuale alternative, cu criterii de performan?? ce nu mai ?in pasul cu realitatea, dar ?i cu salarii de mizerie, profesorii înc? mai merg la ?coal?. În condi?iile în care înv???mântul românesc este pus la zid, iar profesorii sunt obliga?i s? plece din sistem la 65 ani, vârsta deplinei maturit??i ?tiin?ifice, diploma de medic reprezint? un pa?aport pentru str?in?tate. În timp ce în România se moare, se moare în spitale, medicii fug din ?ar?, fug de un sistem în care sunt condamna?i la „plicul bolnavului". În cifre, între 2007 ?i 2010, peste 6.500 de medici au plecat s? profeseze în afara ??rii. Oare de ce? Circa 63,7% dintre cei care lucreaz? în sistemul medical au venituri situate sub 15 milioane de lei vechi, iar 71, 6% au salarii cuprinse între 10 ?i 15 milioane lei vechi. Cât de mul?umi?i sunt medicii în raport cu munca depus?? Urmare a unui studiu întreprins (www.cercetare/sociala.ro; de v?zut ?i capital.ro), tot cifrele vorbesc: în timp ce 1, 3% se declar? foarte mul?umi?i, 2, 6% mul?umi?i, 3,9% evit? un r?spuns, nu mai pu?in de 37,4% sunt nemul?umi?i, iar 54,7% se declar? foarte nemul?umi?i de modul în care sunt aprecia?i pentru efortul depus. În acest context, ce mai a?teapt? românul?

S? nu uit?m niciodat?!

Istoria nu va uita, cum nu a uitat niciodat?. Îmi place s? cred c? România are dreptul la ?ans?. Nu cred în culori politice, cum nu cred prea mult nici în oameni politici. Cred în oameni care gândesc române?te. Câ?i mai sunt?! Nu mul?i. Trebuie s? privim cu mai mult? aten?ie spre resursele din subsoluri. Trebuie s? lu?m aminte la cei ce iubesc p?mântul.Trebuie s? ne trezim ?i s? ne aducem aminte c? tinerii reprezint? viitorul nostru. Trebuie s?-i ajut?m s? r?mân? în ?ar?. Mul?i au plecat ?i înc? mai vor s? plece. Trebuie s? nu uit?m c? f?r? ei, România se stinge. Cine mai vrea o Românie frumoas??!

Not? bio-bibliografic?  -  Prof. univ. dr. Nicolae Radu

- Este absolvent al Academiei Na?ionale de Informa?ii ?i al Facult??ii de Istorie, Universitatea „Hyperion";
- De?ine dou? doctorate, în psihologie ?i filologie;
- În anul 2007 a absolvit Colegiul Na?ional de Ap?rare;
- A scris 10 c?r?i ?i 123 de articole centrate pe teme de interes, desprinse din psihologie, istorie, antropologie social? ?i identitatea organiza?iilor teroriste; în prezent este profesor titular în cadrul Facult??ii de Sociologie-Psihologie, Universitatea „Spiru Haret" ?i desf??oar? activit??i didactice, în calitate de profesor invitat, la mai multe universit??i din ?ar?.

C?r?i publicate
Antropologie, istorie

- Radu, N., Din tainele Vl?siei. Câmpia Vl?siei, Codrii Vl?siei, ?ara Vlahilor, Ed. FED PRINT, Bucure?ti, 2002, 191 p.;
- Radu, N., Antropologia Existen?ei. Structuri sociale, magice ?i religioase în Câmpia Vl?siei, Ed. FED PRINT, Bucure?ti, 2003, 191 p.;
- Radu, N., Pe aripa destinului. Moara Vl?siei - C?ciula?i, un sat desprins din vechiul Regat, Ed. FED PRINT, Bucure?ti, 2004, 239 p.
Psihologie
- Radu, N., Cruciada Psihologului. Cum s? ne învingem teama de testul psihologic, Ed. BAGR, Ministerul Justi?iei,Bucure?ti, 2005, 152 pagini, ISBN 973 - 0 - 03731-4, Fond - Biblioteca Na?ional?;
- Radu, N., Recurs la Siguran?a Statului. Evaluarea psihologic? a personalului destinat misiunilor speciale, Ed. FED PRINT, Bucure?ti, 2006, 152 p.;
- Radu, N., Teste psihologice pentru orientarea în carier? ?i autocunoa?tere, Ed. POLIROM, Ia?i, 2006, 183 p.

Epistemologia terorii
- Andreescu, A.; Radu, N., Geneza Terorii. Masuri corelative antiteroriste. Ed. ARTPRINT, Bucuresti, 2007, 158 p.;
- Andreescu, A.; Radu, N., Organiza?iile teroriste. Conceptualizarea terorii vs. Securitatea european?, Ed.MAI, Bucure?ti, 2007, 195 p 3. Andreescu, A.; Radu, N., Jihadul Islamic, Ed.MAI, Bucuresti, 2008, Editur? recunoscut? de Consiliul Na?ional al Cercet?rii ?tiin?ifice din Înv???mântul Superior, Cod CNCSIS 270
- Radu, N., Vocea Terorii ? Esenta terorismului actional, Manuscris. Ed. FEDPRINT, Bucure?ti, 2010.

Teze de doctorat
- Radu, N., Individualitate ?i specificitate etno - cultural? în Câmpia Vl?siei, Facultatea de Litere ?i Istorie, Universitatea Craiova, 2000, 278 p.;
- Radu, N., Validarea unui sistem de evaluare psihologica, in scop de selectie si avizare periodica a personalului destinat misiunilor speciale, Facultatea de Psihologie ?i ?tiin?ele Educa?iei, Universitatea Bucure?ti, 2005, 382 p.

Bibliografie selectiv?

- Bulei, I, O istorie a românilor, edi?ia a III-a, Ed. Meronia, Bucure?ti, 2007
- Constantinescu, E., La Roumanie, un territoire de l'entre-deux? Stéréotypes historiques et politiques d'intégration aprčs 1989, în, le Séminaire International „Penser l'Europe" « Comment écrit-on l'histoire ? Conscience européenne et l'histoire des identités nationales », la IX – čme édition, Bucarest, l'Académie Roumaine, 8-9 Octobre 2010
- Constantiniu, Fl., Istoria României la r?scruce, interviu, în http://absentul.blog.com/2010/04/08/istoria-romaniei-la-rascruce/.
- Cornea, E., De vazut galeriile romane unice in lume, in, http://www.ong-online.eu
- Cucu, Irina, R?zboiul economic în economia de pia??, în, Revista „Impact strategic", nr. 1/2006.
Doise, W., Deschamps, J.C.,Mugny, G., Psihologie Social? Experimental?, Ed. Polirom, Ia?i, 1999
- Gallagher, T., Democra?ie ?i na?ionalism în România, 1989-1998, Bucure?ti, 1999.
- Isaac, J., C., Democra?ia în vremuri întunecate, Ed. Polirom, Ia?i, 2000
- Murgescu, B., România ?i Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Editura Polirom, Ia?i, 2010.
- Pop, I., A., La crise de l'histoire ou la crise de la société contemporaine ?,in , le Séminaire International „Penser l'Europe" « Comment écrit-on l'histoire ? Conscience européenne et l'histoire des identités nationales », la IX – čme édition, Bucarest, l'Académie Roumaine, 8-9 Octobre 2010
- Radu, N., Antropologia existen?ei, Editura FED PRINT, Bucure?ti, 2003.
- Scurtu, I., Istoria contemporan? a României, 1918-2001, Bucure?ti, 2002.
- Soulet, Fr., J., Istoria comparat? a statelor comuniste din 1945 pân? în zilele noastre, Ia?i, 1998.
- T?n?sescu, Florian., Rugin?, Dan., Despre identitatea nationala. Convorbiri, Manuscris, Iulie 2010.
- ZUB, Al., Discours historique et identité nationale dans l'espace cultrel roumain, in, le Séminaire International „Penser l'Europe" « Comment écrit-on l'histoire ? Conscience européenne et l'histoire des identités nationales », la IX – čme édition, Bucarest, l'Académie Roumaine, 8-9 Octobre 2010
- XXX „Ce va fi în trei ani?" Discursul inaugural rostit de Andrei Marga, la primirea titlului de Doctor Honoris Causa al Universit??ii „1 Decembrie 1918", Alba Iulia, 6 decembrie 2010
- XXX Emisiunea „România te iubesc", emisiune PRO TV, 2011
-----------------------------------------------------------
[1] W. Doise, J. -C. Deschamps, G. Mugny, Psihologie social? experimental?, Editura Polirom, Ia?i, 1999.
[2] E. Cornea, Ro?ia Montana rezista! în www.napocanews.ro, 2010.
[3] www.adev?rul.ro
[4] M. Bechir, Decizii care au aruncat în colaps sistemul de pensii, 7 februarie 2010, în, www.adev?rul.ro.
[5] Acad. Fl. Constantiniu, Istoria României la r?scruce, interviu, pe site-ul http://absentul.blog.com/2010/04/08/istoria-romaniei-la-rascruce/ .
[6] Cristian Socol, vicepre?edintele Asocia?iei Generale a Economi?tilor din Romania, 08.09.2010, în www.standard.money.ro
[7] Acad.Fl. Constantiniu, Op. Cit footer