Revista Art-emis
O prietenie politic?: Nicolae Ceau?escu - Yasser Arafat PDF Imprimare Email
Lt. col.(r) Dr. Petre Opri?   
Sâmbătă, 03 Decembrie 2011 21:24
Dr. Petre Opri?La 5 iulie 1989, Yasser Arafat, liderul Organiza?iei pentru Eliberarea Palestinei, a sosit la Bucure?ti, într-o scurt? vizit? la prietenul s?u politic, Nicolae Ceau?escu. Între cei doi conduc?tori exista de mult? vreme o simpatie reciproc?, iar anali?tii politici ?i militari doreau s? afle care erau motivele ?i leg?turile secrete care st?teau la baza rela?iilor dintre România ?i Organiza?ia pentru Eliberarea Palestinei (O.E.P.). Pentru a în?elege cum s-a manifestat prietenia dintre pre?edintele României ?i liderul O.E.P., avem posibilitatea s? utiliz?m ast?zi o serie de documente din fosta arhiv? a C.C. al P.C.R. Astfel, putem afla, de exemplu, faptul c?, în prima parte a lunii aprilie 1981, Nicolae Ceau?escu a aprobat „solicitarea adresat? conducerii P.C.R. de a accepta la tratament medical în ?ara noastr?, peste num?rul de locuri aprobat OEP-ului, primirea lui Mohamed Nasser, secretar general adjunct al acestei organiza?ii („Al-Saika", organiza?ie palestinian? de orientare pro-sirian? – nota P. Opri?), cu so?ia (...) Cheltuielile necesare pentru cazare, spitalizare ?i transport intern s? fie suportate din fondurile C.C. al P.C.R."[1]

Un concediu neobi?nuit

Câteva luni mai târziu, la 7 august 1981, Tudor Postelnicu a trimis lui Nicolae Ceau?escu nota nr. 000434, clasificat? „Strict secret de importan?? deosebit?", care avea urm?torul con?inut: „Raport?m c?, cu acela?i prilej, HANI HASSAN, evocând bunele rela?ii pe care le are cu ?ara noastr?, precum ?i condi?iile de deplin? securitate, mai adreseaz? urm?toarea rug?minte fa?? de tovar??ul Nicolae Ceau?escu, secretarul general al Partidului Comunist Român:
- S? se permit? ca în perioada 10-31 august a.c., familia acestuia compus? din 6 persoane, s? fie primit? într-o sta?iune pentru odihn? ?i tratament. (Prefer? sta?iunea Eforie ?i apoi Timi?)
- Fa?? de cele raportate v? rug?m ca în cazul în care se accept? cele solicitate, Sec?ia gospod?rie de partid ?i Sec?ia rela?ii externe ale C.C. al P.C.R., s? asigure cazarea, precum ?i mijloacele de transport pe timpul ?ederii familiei respective în ?ara noastr?.
- Hani Hassan relateaz? c? el personal va sosi la Bucure?ti la 15 august a.c., dup? sosirea familiei, respectiv 10 august.
- Organele noastre vor lua m?surile care se impun pentru asigurarea securit??ii pe care a solicitat-o în mod insistent.
- Cele raportate în prezenta not?, Hani Hassan sus?ine c? nu le-a discutat cu Biroul O.E.P. de la Bucure?ti, urmând ca acesta s? fie informat numai dup? sosirea familiei în sta?iune"[2].
Nicolae Ceau?escu a pus pe acel document o rezolu?ie compus? dintr-un singur cuvânt („Da"), apoi a semnat „N.C.". La 8 august 1981, Cancelaria C.C. al P.C.R. a trimis o adres? lui Tudor Postelnicu, ministru de Interne, precum ?i lui Virgil Cazacu ?i Mihai Gere. ?eful Sec?iei Rela?ii Externe ale C.C. al P.C.R. ?i cel al Sec?iei Gospod?rie de Partid au fost anun?a?i c? „s-a aprobat s? se asigure cazarea, la sta?iunile Eforie ?i Timi?, precum ?i mijloacele de transport necesare, în perioada 10-31 august a.c., pentru Hani Hassan, împreun? cu familia sa, compus? din 6 persoane, care urmeaz? s? vin? în Republica Socialist? România pentru odihn? ?i tratament"[3].

Militan?i palestinieni, în spitalele române?ti

Dup? doi ani ?i jum?tate, la Comitetul Central al P.C.R. s-a primit o not? din partea reprezentan?ei Organiza?iei pentru Nicolae Ceau?escu ?i Yasser Arafat, 1988Eliberarea Palestinei la Bucure?ti „prin care roag? s? se aprobe primirea la tratament medical în ?ara noastr? a unui num?r de cinci militan?i palestinieni apar?inând grupului de înso?itori ai pre?edintelui Arafat"[4]. În calitate de ?ef al Sec?iei Rela?ii Externe a C.C. al P.C.R., Miu Dobrescu i-a trimis o not? lui Nicolae Ceau?escu, la 22 februarie 1984, prin care l-a informat despre solicitarea palestinian?. Acesta a aprobat cererea respectiv?, precum ?i pe cea referitoare la primirea unui alt oaspete palestinian, generalul-colonel Ziad El Athrash. Acesta urma s? efectueze la rândul s?u un tratament medical în România.[5] În luna iulie 1984, reprezentan?a OEP la Bucure?ti a solicitat lui Nicolae Ceau?escu „aprobarea pentru primirea la tratament medical ?i odihn?, în ?ara noastr?, a lui Mohamed Ghoneem, membru al Comitetului Central (Birou Politic) al organiza?iei Al-Fatah, ?i a lui Abdel Razah Al Yahia, director general al Departamentului Politic al O.E.P., cu so?iile"[6]. Liderul suprem al P.C.R. a fost în?tiin?at de Ion Stoian despre cererea respectiv?. Totodat?, ?eful Sec?iei Rela?ii Externe a C.C. al P.C.R. a men?ionat c? „prin planul de rela?ii externe al C.C. al P.C.R. s-a aprobat s? se acorde Organiza?iei pentru Eliberarea Palestinei, pentru 1984, 10 locuri la odihn? ?i tratament medical, unor militan?i palestinieni ?i 4 locuri la odihn? unor cadre ale conducerii OEP"[7].

La 26 iulie 1984, Ion Stoian a primit din partea Cancelariei C.C. al P.C.R. o adres? prin care era în?tiin?at c? Nicolae Ceau?escu a fost de acord cu primirea în România a celor dou? cadre din conducerea O.E.P. la odihn? ?i tratament medical.[8] Un an mai târziu, la 13 iulie 1985, Ion Stoian a trimis o not? lui Nicolae Ceau?escu, referitoare la „rug?mintea conducerii O.E.P de a accepta primirea în ?ara noastr? a 25 militan?i palestinieni, r?ni?i în timpul luptelor din taberele palestiniene din Liban ?i de a se acorda un ajutor în medicamente ?i materiale sanitare care s? fie trimis în Liban"[9]. Dup? ce a analizat situa?ia respectiv?, pre?edintele României a aprobat „primirea, în ?ara noastr?, a 15-20 militan?i palestinieni pentru tratament medical", precum ?i „acordarea unui ajutor în valoare de 100.000 lei (exclusiv ambalarea ?i costul transportului), constând în medicamente din produc?ie româneasc?: antimalarice, antibiotice, calmante, vitamine, dezinfectante, pansamente, truse medicale de teren, termometre, tensiometre etc. (...) Cheltuielile ocazionate de primirea la tratament a militan?ilor palestinieni ?i de procurarea ?i expedierea ajutorului medical vor fi suportate din Fondul de Solidaritate Interna?ional?"[10]. Cazul respectiv nu a fost singular. De exemplu, în luna ianuarie 1977, Nicolae Ceau?escu a fost rugat de Yasser Arafat s? aprobe „venirea în România, pentru tratament medical (transport ?i îngrijire) a cinci palestinieni din conducerea Sec?iei militare a O.E.P., r?ni?i în timpul luptelor cu for?ele falangiste"[11]. Pre?edintele României a fost de acord cu solicitarea respectiv?, iar de la Cancelaria C.C. al P.C.R. a fost trimis? o informare lui Teodor Coman – ministru al Afacerilor Interne, generalului de Securitate Nicolae Doicaru ?i lui ?tefan Andrei – ministru al Afacerilor Externe.[12] De obicei, cheltuielile efectuate de spitalele militare din România cu oaspe?ii palestinieni au fost achitate prin Fondul de Solidaritate Interna?ional?. Acesta era alimentat cu sume provenite din taxele ?i impozitele pl?tite de cet??enii români, f?r? în?tiin?area acestora în leg?tur? cu modul de cheltuire a banului public.

Dup? 12 ani, la sfâr?itul lunii februarie 1989, Ion Coman i-a trimis lui Nicolae Ceau?escu un raport al ministrului Ap?r?rii Na?ionale, înso?it de propria sa recomandare, în scopul aprob?rii „cererii Ambasadei Statului Palestina la Bucure?ti privind preg?tirea gratuit? în Academia Militar?, începând din anul 1989, a doi ofi?eri palestinieni, pe o durat? de 3 ani ?i asigurarea locuin?elor necesare pentru ei ?i familiile acestora"[13]. Ion Coman preciza faptul c? România urma s? suporte în întregime cheltuielile de preg?tire a ofi?erilor palestinieni, de circa 547.500 lei, din Fondul de Solidaritate Interna?ional?. Propunerea a fost aprobat? de Nicolae Ceau?escu ?i, la 2 martie 1989, de la Cancelaria C.C. al P.C.R. a fost trimis? o adres? lui Ion Coman ?i Vasile Milea pentru a fi în?tiin?a?i despre acea hot?râre.[14] În raportul adresat la 27 februarie 1989 lui Nicolae Ceau?escu, generalul-colonel Vasile Milea a men?ionat ?i faptul c? „în prezent se afl? la preg?tire, gratuit, în Academia Militar?, 6 ofi?eri palestinieni, împreun? cu familiile, c?rora le sunt asigurate locuin?e"[15]. Extrapolând cheltuielilor propuse de Ion Coman ?i Vasile Milea la întregul grup de ofi?eri palestinieni aflat la Academia Militar? în anul 1989, putem afirma faptul c? Nicolae Ceau?escu a oferit cu generozitate prietenului s?u politic, Yasser Arafat, un ajutor nerambursabil în valoare 2.190.000 lei. Liderul P.C.R. a afirmat în repetate rânduri c? unul dintre principiile fundamentale ale politicii externe române?ti era cel referitor la neamestecul în treburile interne ale altor state. Îns? acest principiu era afirmat de Nicolae Ceau?escu doar în cazurile în care liderii politici str?ini criticau regimul comunist de la Bucure?ti, nu ?i în momentele în care liderul suprem al P.C.R. sprijinea în mod secret, sub diferite forme, Organiza?ia pentru Eliberarea Palestinei sau alte grup?ri revolu?ionare din Asia, Africa sau America Latin?.
----------------------------------------------
[1] Arhivele Na?ionale Istorice Centrale (în continuare: A.N.I.C.), fond C.C. al P.C.R. – Sec?ia Gospod?ria de Partid, dosar 13/1981, f. 2.
[2] Ibidem, f. 35. Pentru a nu se face confuzie între Hani al-Hassan ?i Ali Hassan Salameh, preciz?m urm?toarele: Primul a fost lider al filialei din Republica Federal? Germania a organiza?iei „Al-Fatah" ?i, apoi, consilier pe probleme de securitate al lui Yasser Arafat. În momentul sosirii sale în România, în luna august 1981, Hani al-Hassan era ambasador al OEP la Teheran. Cel de-al doilea palestinian, Ali Hassan Salameh, cunoscut ?i sub numele de cod Abu „Hani" Hassan, a fost în anul 1972 ?eful structurii de opera?ii a organiza?iei palestiniene teroriste „Septembrie Negru", implicat? în uciderea a 11 cet??eni israelieni (cinci sportivi, patru antrenori ?i doi arbitri) care participau la Olimpiada de la München, precum ?i a unui ofi?er de poli?ie vest-german (5 septembrie 1972). Câ?iva ani mai târziu, Abu „Hani" Hassan a fost asasinat de agen?i ai MOSSAD (Beirut, 22 ianuarie 1979). În primul s?u volum memorialistic, fostul general de Securitate Ion Mihai Pacepa l-a prezentat pe Hani al-Hassan sub numele de cod „Annette" ?i a ad?ugat la biografia (par?ial veridic?) a acestuia, în mod eronat, opera?iunea organizat? de Abu „Hani" Hassan la München, astfel: „El-Hassan este prietenul meu personal cel mai devotat ?i colaboratorul meu cel mai apropiat, de?i este cunoscut numai ca unul din consilierii mei, a spus [Yasser] Arafat (la Bucure?ti, în luna octombrie 1972 – nota P. Opri?). Totu?i, pu?ini oameni ?tiu c? el conduce o întreag? re?ea de spionaj interna?ional. [...] El e acela care, doar cu câteva luni în urm?, a preg?tit r?spunsul nostru la decizia Comitetului [Interna?ional] Olimpic de a nu permite unei echipe de atle?i palestinieni s? participe la Olimpiada de la München. El e creierul care a pus numele organiza?iei noastre pe prima pagin? a ziarelor de pretutindeni.
[Yasser] Arafat se referea la masacrarea a 11 atle?i israelieni în ziua de 5 septembrie 1972 de c?tre o echip? de terori?ti ai OEP la Jocurile Olimpice de la München. [...] Pân? la sfâr?itul anului 1976, Hani Hassan a fost recrutat formal ca agent român, pe baza rapoartelor consilierilor relevându-i-se sl?biciunea pentru banii occidentali. La indica?ia personal? a lui Ceau?escu, a primit un nume de cod feminin, „Annette". Dosarul s?u de la DIE arat? c? a încasat periodic sume mari de bani, între 2500 ?i 10.000 $ bani ghea??, ?i c? informa?iile sale au fost deosebit de interesante. Anali?tii de la DIE, de exemplu, au g?sit o bog??ie de date în cantit??ile imense de benzi înregistrate, rezultând din continua interceptare de c?tre OEP a liniilor telefonice care str?b?teau estul Beirutului. [...] Cu toate acestea, cea mai important? contribu?ie a lui „Annette" a fost enorma cantitate de arme occidentale furnizate DIE, mergând de la pu?ti automate pân? la tancuri. [...] În anii '60, Hassan a studiat ingineria în Germania de Vest ?i a devenit pre?edinte al Uniunii Studen?ilor Palestinieni din Europa ?i al câtorva sindicate muncitore?ti afiliate". Ion Mihai Pacepa, Orizonturi Ro?ii. Amintirile unui general de securitate, Editura Venus, Bucure?ti, 1992, p. 25-26; 30; 40. Din p?cate, m?rturia lui Ion Mihai Pacepa despre Hani al-Hassan a fost considerat? suficient? de istoricii din Occident. Ace?tia au redifuzat-o f?r? a verifica dac? informa?iile oferite de fostul general de Securitate sunt reale sau false. Vezi, de exemplu, Christopher Andrew, Oleg Gordievski, KGB – Istoria secret? a opera?iunilor sale externe de la Lenin la Gorbaciov, Editura ALL, Bucure?ti, 1994, p. 385-386; Vasili Mitrokhin, Christopher Andrew, Arhiva Mitrokhin, vol. II, Editura Orizonturi, Bucure?ti, 2006, p. 243.
[3] A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – Sec?ia Gospod?ria de Partid, dosar 13/1981, f. 33.
[4] Ibidem, dosar 1/1984, f. 4. În aceea?i perioad?, secretarul general al Frontului Democratic pentru Eliberarea Palestinei – Nayef Hawatmeh (înso?it de so?ia sa), secretarul C.C. al F.D.E.P. – Djamil Hilal, ?i activistul D. Ali urmau s? efectueze o vizit? în România. Ace?tia au solicitat C.C. al P.C.R. s? se asigure „transportul interna?ional pe ruta Bucure?ti-Aden pentru tovar??ii Nayef Hawatmeh, so?ia sa ?i D. Ali ?i pentru Djamil Hilal pe ruta Bucure?ti-Damasc". Ibidem, dosar 3/1984, f. 2.
La 15 februarie 1984, Nicolae Ceau?escu a aprobat solicitarea respectiv?, costul biletelor de avion pentru oaspe?ii palestinieni fiind acoperite din fondurile C.C. al P.C.R. Ibidem, f. 1-2.
[5] Ibidem, f. 3; 5.
[6] Ibidem, f. 23. Generalul-locotenent Abdel Razah Al Yahia (cunoscut ?i sub numele de Abu Anas) a fost, începând din anul 1969, consilier militar în Comitetul Executiv al OEP ?i, timp de cîteva luni, a îndeplinit func?ia de ?ef de stat major al tuturor for?elor palestiniene (1970-1971), fiind un apropiat colaborator al lui Yasser Arafat. În perioada 1984-1991, Abdel Razah Al Yahia a fost membru în Comitetul Executiv al OEP, apoi a condus comitetele de securitate ale OEP, în cursul convorbirilor din anul 1993 dintre reprezentan?ii OEP ?i cei ai Israelului.
[7] Ibidem.
[8] Ibidem, f. 22.
[9] Ibidem, dosar 7/1985, f. 4.
[10] Ibidem.
[11] Ibidem, fond C.C. al P.C.R. – Sec?ia Administrativ-Politic?, dosar 3/1977, f. 4.
[12] Ibidem, f. 3.
[13] Ibidem, dosar 7/1989, f. 17.
[14] Ibidem, f. 19.
[15] Ibidem, f. 18. footer