Revista Art-emis
Memoria Istoriei - Dezvaluiri (1) PDF Imprimare Email
  
Duminică, 13 Noiembrie 2011 00:59
Mircea Vâlcu-Mehedin?iSpre deosebire de istorici, care interpreteaz? faptele culese din izvoarele vremii, în aceast? colec?ie, documentele de arhiv?, pe care le public, nu vor fi comentate (interpretate). Voi interveni numai pentru explicitarea celor ce succed. A?adar, las cititorului libertatea de a le analiza, dup? propriu-i discern?mânt. Materialele documentare din aceste „Fonduri" întregesc informa?iile din perioada 1890 - 1950. Majoritatea documentelor sunt culese din Fondurile Direc?ia Poli?iei ?i Siguran?ei Generale, Pre?edin?ia Consiliului de Mini?tri – Serviciul Special de Informa?ii, Corpul detectivilor, Ministerul de Interne, Direc?ia General? a Poli?iei, Casa Regal?, Monitorul Oficial. Documentele respective sunt reproduse întocmai dup? originalul existent în dosarele Arhivei Na?ionale - Direc?ia Arhive Istorice Centrale. Nu am ad?ugat nici o virgul?, nu am f?cut nici o corectur?, nici chiar ortografic?. Am eliminat, totu?i, frazele de prisos l?sând, pe cât mi-a fost posibil, esen?ialul din lucrarea respectiv?; spa?iul c?r?ii nu-mi permitea s? o public în întregime. Datorit? faptului c? informatorii ?i agen?ii de siguran?? au fost (?i sunt ?i ast?zi) din toate mediile sociale, nu trebuie s? avem preten?ia ca vocabula lor s? fie scris? - în notele respective - corect, gramatical. Nota trebuia s? aib? o singur? calitate: s? con?in? adev?rul. Foarte multe din aceste documente, redate în prezenta lucrare, sunt rapoarte ale agen?ilor de siguran??, poli?ailor, referate ?i d?ri de seam? ale comisarilor speciali sau ?efilor de brig?zi ?i divizii de siguran??. (La fiecare „Not?" a agentului din D.P.S.G. sau din S.S.I. sau din C.D., am trecut codul agentului – care consta dintr-un num?r sau un nume codificat, de cele mai multe ori indescifrabil (am g?sit multe „note" pe care nu era scris nici codul ?i nici num?rul „notei"), iar la sfâr?itul fiec?rui referat, raport sau dare de seam?, am trecut numele cu care era semnat documentul (Repet: unele nume nu sunt cite?e sau alte referate sunt nesemnate). Spre edificarea cititorului (cine dore?te s? cerceteze înscrisul complet), am trecut la nota de subsol denumirea fondului de arhiv?, num?rul ?i anul respectiv al dosarului. Am cercetat numai aceste fonduri de arhiv?, precum ?i interpel?rile deputa?ilor de seam?, deoarece rapoartele, notele, telegramele cifrate sau necifrate, referatele ?i d?rile de seam? - adresate Directorului General al Siguran?ei sau ?efului Serviciului Special de Informa?ii -, întotdeauna au reflectat realitatea pur? (obiectiv?); este de la sine în?eles c? documentele oficiale din administra?ia de stat, „nu puteau c?dea în gre?eala de a critica regimul politic existent, la putere", iar publica?iile ap?rau interesele patronului respectiv sau ale oficialit??ii, deci erau subiective, de aceea nu le-am socotit drept material documentar credibil. A?adar, acestea nu au f?cut obiectul colec?iei.

Subliniez: Func?ionarii de siguran?? erau obliga?i s? raporteze ceea ce au constatat la „obiectivul" încredin?at lor spre supraveghere. Acest deziderat constituie ?i ast?zi - ca de totdeauna, exceptând perioada din ?ara noastr? între anii 1946 ?i 1990 - „legea strict? a oric?rui organ de spionaj sau contraspionaj din lume". Informa?ie corect? înseamn? putere. Statul care nu st?pâne?te informa?ia este un stat mort. Având o informa?ie nealterat? de subiectivism, conducerea statului poate lua m?surile de rigoare (m?suri de ap?rare sau contraatac). Aceast? regul? este valabil?, atât pe timp de pace, cât ?i în r?zboi - fie el rece sau cald. De aceea am ales, ca o cale de cunoa?tere a adev?rului nud, publiŹcarea unor documente esen?iale din respectivele fonduri de arhiv?. Redau mai jos, articolul pe care l-am intitulat „Scurt istoric al P.N.?."

Situa?ia intern? a României prezentat? de conducerea partidului Na?ional-??r?nesc. [ ]

PN? este format la originea sa din dou? partide, na?ional ?i ??r?nesc. Cel dintâi a fost creat în Transilvania, acum aproape un secol. El a avut îndoitul caracter, de revolu?ionar ?i na?ional [...], a condus revolu?ia dela 1848 [...], a organizat rezisten?a Românilor contra agresiunii maghiare, precum ?i ultima revolu?ie, în 1848, care s'a încheiat cu eliberarea Transilvaniei. Conduc?torul revolu?iei din 1918 a fost dl. Iuliu Maniu, unul din creatorii României Mari ?i pre?edintele PN?. [...]. Ceace este necesar s? se re?in? acum, prive?te numai origina ?i ac?iunea revolu?ionar? a lui, atât pe plan na?ional cât ?i pe plan social. [...]. Partidul ??r?nesc î?i are obâr?ia în st?rile sociale din vechiul regat. Pân? la 1918, structura social? a vechiului regat era mai degrab? semi-feudal?. Pe de alt? parte latifundiile continuau s? existe, numeroase, al?turi de o ??r?nime s?rac?, f?r? p?mânt ?i analfabet?, iar pe de alt? parte burghezia era, înc?, în forma?ie. Ea se compunea mai ales din func?ionari ?i din afaceri?ti pe socoteala Statului. Era firesc ca din timp în timp s? isbucneasc? r?scoale ??r?ne?ti, cum a fost cea din 1907. Era de asemenea natural ca în sânul ??r?nimii s? se desvolte ?i curente politice. Aici este origina partidului ??r?nesc, ale c?rui începuturi sporadice sunt dela sfâr?itul veacului trecut, dar a c?rui închegare se face abia dup? primul r?zboi mondial. Personalitatea proeminent?, în jurul c?reia se desvolta acest partid era domnul Ion Mihalache [...] lupta politic? [...] este dus? de cele dou? partide în colaborare, pân? în 1926, când ele fuzioneaz? ?i creaz? partidul na?ional-??r?nesc [...]. Obiectivele programatice ale PN? sunt azi mai la stânga decât ale labour-party-ului englez. [...]. La 1928 noul partid a format Guvernul. [...]. Guvernarea a fost intermitend? ?i de scurt? durat?, fiindc? între timp venise în ?ar? Regele Carol II, care lu? locul fiului S?u. Noul Rege era un om influen?abil, orgolios, grandoman, cu înclin?ri autoritare. El urm?ri instaurarea unui regim personal. Unul din primele mijloace întrebuin?ate în acest scop a fost intriga între oamenii politici ?i divizarea partidelor. El ataca - cu aceste mijloace – partidele na?ional-??r?nesc ?i liberal. PN? lu? pozi?ie contra politicii Regelui Carol. Acesta reu?i s? aboleasc? regimul constitu?ional ?i s?-l înlocuiasc? cu o tiranie personal?, corupt? ?i abject?, ca toate tiraniile.

Carol al II-lea credea c? este în nota vremii, de aceea el deta?? România de alian?ele ei fire?ti ?i o integr? în Ax?. Aceasta nu a fost suficient ca s? evit?m arbitrajul dela Viena, prin care am pierdut Ardealul de Nord, tratatul dela Craiova, prin care am fost sili?i s? ced?m Dobrogea de Sud ?i în sfâr?it s? evacu?m Basarabia ?i Bucovina de Nord. Dezastrul ??rii provoac? abdicarea lui Carol. Antonescu a fost beneficiarul acestor evenimente. El a c?lcat cuvântul dat lui Maniu, de a reface un guvern na?ional. Antonescu, militar ambi?ios, pentru a r?mâne st?pân pe situa?ie, se uni cu legionarii contra partidului na?ional-??r?nesc. /Spusele referitoare la Antonescu nu sunt adev?rate. Antonescu i-a invitat la guvernare ?i pe Maniu ?i pe Br?tianu, dar ace?tia au refuzat propunerea. Era mai u?or s? stai deoparte ?i s? critici, decât s? pui um?rul la o guvernare deosebit de grea, din acele vremuri. Antonescu nu a fost niciodat? împotriva partidelor istorice, atât Maniu cât ?i Br?tianu puteau merge oricând doreau la el. Maniu i-a trimis chiar ?i scrisori cu critici, referitoare la unele aspecte ale conducerii lui Antonescu. Cei doi (Maniu ?i Br?tianu), ?i membrii partidelor lor, nu au suferit cu nimic de pe urma regimului Antonescu. Când au venit comuni?tii la putere, au fost aresta?i mii de ??r?ni?ti (mai pu?in liberali, care întotdeauna au l?sat-o mai u?or cu criticile contra puterii). Antonescu nu a arestat niciunul. Cei care au fost uci?i de legionari, la Închisoarea Jilava, au fost masoni. To?i. Uci?i f?r? ?tirea lui Antonescu, el fiind plecat din ?ar?. Chiar ?i Pre?edintele Federa?iei Uniunilor Evreie?ti, avea acces la Mare?alul Ion Antonescu. În volumul 14 „Antonescu. Guvernarea sa" ?i volumul 16 „Situa?ia Evreilor" public câteva documente originale, scrisori critice ale Pre?edintelui Federa?iei c?tre Mare?alul Ion Antonescu, referitoare la unele m?suri potrivnice evreilor, luate de c?tre legionari. De fiecare dat?, Antonescu a numit o comisie - din care f?cea parte ?i un evreu, numit de Federa?ie - pentru cercetarea celor sesizate, Antonescu luând, bineîn?eles, m?suri împotriva vinova?ilor. Sunt documente de arhiv?, originare, nu fapte inventate de-ale evreilor de ast?zi. Eu am scrisoarea lui Antonescu trimis? celor doi (Maniu ?i Br?tianu) în care le scrie c? s-a aliat cu legionarii, fiindc? cei doi au refuzat guvernarea al?turi de el. Scrisoarea a ap?rut ?i pe Internet, de aceea consider c? nu mai este necesar s? o public ?i eu – (n.a.).

Aceasta a schimbat de adversar continuând de acum încolo lupta contra lui Antonescu ?i a legionarilor. La 22 Iunie 1941, Antonescu arunc? ?ara în r?zboi contra Uniunei Sovietice. /Iar un neadev?r. Fostul Rege Mihai era Comandantul Suprem, iar Generalul Ion Antonescu era doar Comandantul Armatei; dac? regele nu dorea r?zboi contra alia?ilor, trebuia s? dea ordin pentru aceasta. Pu?ini ?tiu c? fostul rege Mihai a fost avansat Mare?al, de c?tre Consiliul de Mini?tri, înaintea Generalului Ion Antonescu. În volumul 12 "Regele", public documentul respectiv – (n.a.).Acum începe marea tragedie a României, a c?rei perspective îngrozea întreaga na?iune. Domnul Maniu s'a f?cut imediat ecoul acestei îngrijor?ri ?i a prezentat – pu?ine zile mai târziu – lui Antonescu un protest, contra trecerei trupelor române peste Nistru. [...]. Când se va scrie istoria celor patru ani, 1941-1944, se va vedea c? pân? în Iunie 1944, singur Partidul Na?ional ??r?nesc ?i pre?edintele s?u – ajutat de partidul liberal – au preg?tit e?irea ??rei din r?zboi ?i alipirea ei de Na?iunile Unite. (Exist? documente ale Serviciului Special de Informa?ii, în care i se raporteaz? lui Antonescu, absolut toate ac?iunile întreprinse de c?tre Maniu ?i alia?ii s?i, pentru întoarcerea armelor contra Germaniei, dar, aceasta, spre sfâr?itul r?zboiului, când se vedea clar c? Germania va pierde, c? pe la început ?i la mijloc, n-au îndr?znit s? comploteze - n.a.). Evolu?ia evenimentelor pân? la 5 Noembrie 1944. Cu pu?in timp înainte de 23 August 1944 [...] PN? ?i-a asociat, pe lâng? liberali, pe social-democra?i ?i comuni?ti. Ace?tia din urm? au fost inexisten?i în tot timpul regimurilor tiranice ale lui Carol II ?i Antonescu, sau cel mult au servit ca agen?i informatori ai Siguran?ei Statului. Totu?i, pu?inii comuni?ti, care existau în România /mai mult evreii erau comuni?ti - n.a./, au început s? creeze la începutul anului 1944 acele dubluri ale lor ce au ap?rut în toate statele din Sud-Estul european. Aceste dubluri aveau [...] un îndoit rol. Ele trebuiau s? umple golul l?sat prin dispari?ia forma?iunilor politice de dreapta ?i s? camufleze pe comuni?tii, fa?? de care popoarele din Sud-Est aveau mare aprehenziune. A?a au ap?rut „Uniunea Patriotic?" [...], „Frontul Plugarilor" [...], „Ap?rarea Patriotic?". Conduc?torii acestor grup?ri sunt comuni?ti ?i fac parte din conducerea superioar? a Partidului Comunist. Organiza?iunile sunt întrunite în Frontul Na?ional Democratic (FND), din care fac parte ?i Social-Democra?ii. Înainte de 23 August 1944, ??r?ni?tii au ini?iat un front democratic. Comuni?tii au încercat s? introduc? în front ?i anexele de mai sus. N-au reu?it. Se constitue astfel, la 22 Iunie 1944, Blocul Na?ional Democrat, format din PN?, PNL, PSD ?i PC. Blocul sprijin? guvernul prezidat de Generalul S?n?tescu, care a dat lovitura dela 23 August, /subl.n./ r?mânând la guvernare pân? la 5 Noembrie 1944. În aceast? perioad?comuni?tii creeaz? în fiecare fabric?, întreprindere etc. „comitetele de fabric?", pentru organizarea de manifesta?ii contra guvernului (subl.a.).

Pe de alt? parte organizeaz? ocuparea prin violen?? a prefecturilor ?i prim?riilor din toat? ?ara. (subl.a.) Spre sfâr?itul lui Octombrie anarhia este în plin. Datorit? presiunilor str?zii, guvernul S?n?tescu demisioneaz?, formând al doilea guvern S?n?tescu, compus din 5 reprezentan?i PN?, 4 liberali ?i 6 din FND (comuni?ti). Aceste partide încheie un pact: comuni?tii vor dezarma g?rzile lor, se va intensifica efortul de r?zboi al României, se va executa armisti?iul, orice reforme sociale fiind amânate pân? la încetarea ostilit??ilor, se va înceta ocuparea prin violen?? a prefecturilor ?i prim?riilor ?i p?strarea ordinei interne. Niciuna din aceste condi?ii nu-i respectat? de c?tre comuni?ti. (subl.a.) Nedezarmându-?i g?rzile, ministrul de interne intervine. Se creaz? astfel primul conflict cu comuni?tii (Bodn?ra?), dup? o s?pt?mân? de la constituirea noului guvern S?n?tescu. Atacurile comuni?tilor asupra prefecturilor ?i prim?riilor continu?. Se hot?r??te de c?tre Consiliul de Mini?tri numirea prefec?ilor ?i primarilor, prin acordul grup?rilor din guvern. Ac?iunea este sabotat? de comuni?ti. Un incident între doi be?ivi, într-o cârcium?, d? pretext comuni?tilor s?-l declare pe ministrul de interne (N. Penescu - ??r?nist) „asasin". Muncitorimea este scoas? în strad?. Guvernul S?n?tescu demisioneaz?. Se constitue guvernul R?descu, cu aceia?i mini?tri, excluzându-l pe ministrul de interne ?i r?zboi. Comuni?tii nu reu?esc s? pun? mâna pe aceste ministere. Primul Ministru preia internele, dar este atacat în pres? de secretarul comunist de la Interne - Teohari Georgescu (pe nume adev?rat: Samuil Tescovici - n.a.). Primul Ministru d? un decret-lege desfiin?ând toate subsecretariatele Ministrului de Interne. Teohari Georgescu refuz? p?r?sirea ministerului. Presa comunist? îl atac? pe Primul Ministru, concomitent cu suprimarea presei de dreapta, de c?tre Sindicatul Artelor Grafice. La 6 Martie 1945 se constitue Guvernul Groza. Guvernele SUA ?i Marii Britanii nu recunosc cabinetul Groza. (subl.a.) Se încep astfel ac?iunile de comunizare a administra?iei de Stat, a armatei, a jandarmeriei, a magistraturii, a înv???mântului, se suprim? dreptul la întruniri, a presei de opozi?ie, se d? frâu liber abuzurilor, teroarei, se înfiin?eaz? lag?rele comuniste, (subl.a.) Tribunalul Poporului, amestecul str?in (al ru?ilor) ?i reac?iunea popular? în toate acestea.

Comunizarea administra?iei. Se continu? atacarea prefecturilor ?i prim?riilor, fiecare jude? devenind administra?ie autonom? (crea ?i încasa impozite, numea pe judec?torii poporului, pe profesori, medici, poli?ai, gardieni publici, etc., to?i ai poporului). Totodat? se acapareaz? ministerele de interne (Teohari Georgescu) ?i de r?zboi. Teohari Georgescu numindu-i pe prefec?ii comuni?ti din cele mai rele ?i incompetente elemente, dispre?uite de popula?ie. (subl.a.) Acestea sunt totdeauna cele mai zeloase, mai ales c? niciodat? nu pot spera la vreun loc de conducere în societate. Odat? ajunse la locurile de conducere au început terorizarea ?i fl?mânzirea popula?iei (subl.a.) pe care erau chemate s'o administreze. A?a de pild?, fiecare sat trebuia s? dea lunar o cot? de vite cornute, cai, oi, lapte, unt, brânz?, gr?simi, f?in?, etc., pentru executarea armisti?iului ?i între?inerea trupelor sovietice (dou? milioane de osta?i). Guvernul R?descu demisioneaz?, în urma cererii formale ?i violente f?cute de Andrei Vâ?inski, Comisar Adjunct al afacerilor externe al Uniunii Sovietice. M.S. Regele este amenin?at cu înl?turarea dac? nu constitue un guvern al FND, prezidat de dr. Petru Grozea. Pentru a se da o aparen?? de guvern reprezentativ, în sensul rezolu?iilor de la Yalta, se introduc în Cabinet T?t?r?scu ?i doi amici ai s?i, ca mini?tri de Finan?e ?i Economie Na?ional? ?i un fost na?ional-??r?nist, f?r? nici o situa?ie în PN?, ca ministru al Coopera?iei. (T?t?rescu se mai f?cuse odat? unealta unei tiranii). În final, întreg aparatul administrativ este „epurat" sau „comprimat" ?i trece astfel sub controlul comunist. Comunizarea justi?iei. Se întrebuin?eaz?, în general, acelea?i mijloace. Legea epur?rii magistra?ilor a fost folosit? ca prim mijloc pentru eliminarea din magistratur? a elementelor care ar fi putut opune rezisten?? ac?iunii partidului comunist. Legea nu reu?e?te, în cea mai mare parte a magistra?ilor, de aceea, ministrul de justi?ie, P?tr??canu, face o lege prin care se suspend? inamovibilitatea magistraturei pe termen limitat. Astfel s'au îndep?rtat de la Curtea de Casa?ie, Curtea de Apel ?i Tribunale, cei mai buni magistra?i. Ace?tia sunt înlocui?i cu magistra?ii care au f?cut declara?ii de devotament fa?? de regim sau cei considera?i ca asimilabili. Parchetele ?i celelalte instan?e sufer? acelea?i modific?ri. Magistratura trebue s? judece nu în conformitate cu legea, ci în sensul „intereselor poporului". Se creeaz? „Tribunalul special al Poporului" pentru judecarea „criminalilor de r?zboi ?i al celor vinova?i de dezastrul ??rii". Ulterior legea care organiza acest tribunal, a fost modificat? în sensul c? sunt asimila?i criminalilor de r?zboi acei care ar combate regimul „democratic".

Primele condamn?ri la moarte sunt pronun?ate nu atât contra adev?ra?ilor criminali de r?zboi, ci îndeosebi împotriva generalilor, pentru a r?spândi teama în armat? ?i a gr?bi astfel comunizarea ei. Constitu?ia oprea legificarea pedepsei cu moartea, dar Înalta Curte de Casa?ie a respins recursul f?cut de primii condamna?i la moarte de c?tre acest tribunal, ?i prin care se cerea declararea de neconstitu?ional? a legei. M.S. Regele a comutat pedeapsa în munc? silnic? pe via??. (Dar dup? acceptul tacit al s?u de asasinare a patrio?ilor de frunte, na?ionali?ti - n.a.).

Comunizarea înv???mântului ?i aici s'a aplicat legea epur?rii. Ministrul Educa?iei Na?ionale este membru P.S.D., care duce o activitate în sânul partidului de desfiin?are a social-democra?iei ?i de fuziune cu comuni?tii. Are un dublu obiectiv: Captarea corpului didactic (profesori universitari, secundar ?i de înv???mânt primar) ?i schimbarea total? a bazelor înv???mântului, în general, în scopul de a se crea o ambian?? comunist? în tineret. S'a încercat coruperea corpului profesoral prin acelea?i mijloace clasice: amenin??ri ?i avantagii. În ceea ce prive?te metodele întrebuin?ate pentru a se educa în sens comunist tineretul, ele au fost acelea?i de care s'au servit nazi?tii în Germania, pentru a crea o anumit? mentalitate noilor genera?ii.

Comunizarea armatei. Efortul României în r?zboiul contra Germaniei a fost considerabil. El trebuie cu atât mai mult apreciat, cu cât în acela?i timp ?ara era obligat? s? execute clauzele severe ale armisti?iului. Contrar stipula?iilor armisti?iului, armata român? a fost obligat? s?-?i reduc? materialul de r?zboi prin predarea în totalitate sau în parte a armamentului nostru. De asemenea, dup? 23 August 1944, multe divizii române?ti au fost capturate de ru?i ?i efectivele luate ca prizonieri de r?zboi, cu toate c? se al?turaser? trupelor sovietice. (subl.n.). Mii de osta?i români - ofi?eri ?i solda?i - au fost trimi?i în minele din Siberia, de unde doar câ?iva s-au înapoiat în ?ar?, majoritatea murind de foame, frig etc. din cauza condi?iilor inumane de munc? - (n.a.). La sfâr?itul lui Februarie 1945, Comandamentul Sovietic a dezarmat toate trupele române din Bucure?ti. În timp ce armata român? se umplea de glorie pe câmpiile Ungariei, pe str?zile Budapestei, sau în mun?ii Cehoslovaciei, camarazii lor din Garda Regal? ?i unit??ile aflate în Capitala ??rii erau umilite. (subl.a) Comuni?tii voiau s? fie st?pâni la Ministerul de R?zboi. Ei au g?sit pe generalul Vasiliu-R??canu, ofi?er f?r? valoare militar? ?i care avea un dosar privitor la specula?ii ilicite cu devize - care s'a oferit s? execute ordinele, ori de unde ar fi venit, cari urm?reau dezarmarea moral? a armatei române. Armata rus? a capturat mare parte din armata român? - cu tot materialul care se afla la 23 August 1944 pe frontul din Moldova - de?i conven?ia de armisti?iu semnat? la 12 Septembrie proclama c? Rom?nia încetând ostilit??ile împotriva Na?iunilor Unite, a început r?zboiul contra Germaniei. În vreme ce armata român?, care executase ordinele Regelui, (aici se pune o întrebare foarte important?: Dac? armata român? executa ordinele Regelui, de ce Mare?alul Antonescu a fost asasinat de c?tre bol?evici, fiind socotit criminal de r?zboi, f?r? ca Regele s?-i comute pedeapsa? Regele, în loc s? fie tras la r?spundere pentru decretarea r?zboiului împotriva URSS-ului ?i Occidentalilor, el fiind, conform Constitu?iei, Comandantul Suprem al Armatei ?i, totodat?, el era singurul ce putea declara r?zboi sau pacea; nu primul ministrul, adic? Ion Antonescu! a fost decorat cu cel mai înalt ordin sovietic, a fost cadorisit ?i cu dou? avioane? – (n.a.) - dezarmat?, se îndrepta spre lag?rele de prizonieri, /iar, în acela?i timp – (n.n.) o divizie, format? din prizonieri români, denumit? Tudor Vladimirescu, venea spre ?ar? îmbr?cat? în uniform? sovietic? ?i înzestrat? cu armament sovietic. (subl.a.).
Mai târziu, a fost adus? în ?ar? înc? o divizie, denumit? „Horia, Clo?ca ?i Cri?an" Aceste dou? mari unit??i au constituit nucleul viitoarei armate comuniste. Ele au devenit pepiniera „comisarilor politici" (politruci - n.a. ), destinat? s? bol?evizeze trupele întoarse de pe front. Ministrul de r?zboi, Vasile R??canu, a „epurat" armata de „reac?ionari" ?i a f?cut o nou? încadrare.
Dezorganizarea ?i comunizarea jandarmeriei ?i poli?iei. Cheia de bolt? a ac?iunei de comunizare for?at? a ??rei este M.I. Tirania comunist? nu putea ap?sa poporul românesc, f?r? s? aib? la dispozi?ie aparatul poli?ienesc, jandarmeria ?i concursul parchetelor civile. Ini?ial s'a aplicat legea epur?rii func?ionarilor publici, pentru a se elimina din poli?ie func?ionarii compromi?i în timpul regimului Antonescu.
Teohari Georgescu, ajungând ministru, în afar? de cei compromi?i i-a îndep?rtat din func?ii pe cei capabili, dar ?i pe cei care nu d?deau garan?ii totale de adeziune la noul regim. În locul lor au fost numi?i comuni?ti f?r? nici o preg?tire intelectual? ?i profesional? (ca în aparatul administrativ, magistratur?, economie, armat?, înv???mânt etc.). Posturile cele mai înalte din Siguran?a Statului ?i Prefectura Poli?iei au fost ocupate de comuni?tii cei mai fanatici. Ace?tia aveau s? dezl?n?uie teroarea cea mai crâncen?, în deosebi contra na?ional-??r?ni?tilor. /Printre ace?tia se aflau ?i tat?l lui Petre Roman ?i al lui Tism?neanu - n.a.). În jandarmerie s'au aplicat acelea?i metode de „democratizare" ca în armat?.
Suprimarea drepturilor de întrunire ale PN?. Dup? interzicerea presei na?ional-??r?niste (înainte de 6 Martie - n.a.) ?i a adun?rilor, s'a dezl?n?uit prigoana împotriva membrilor de partid. Se rechizi?ioneaz? sediile, se fac arest?ri masive în mijlocul nop?ii, se reînfiin?eaz? lag?rele pentru adversarii politici. Cuvântul „reac?ionar" cuprinde cu el tot ceeace este contrar comunismului ?i „democra?iei", în în?elesul comunist al termenului.
Se fac diferite provoc?ri (la sediile PN? se introduc diferite pachete cu manifeste contra guvernului), se aresteaz? ?i se de?in în beciurile Siguran?ei ?i Poli?iei, f?r? emiterea vreunui document oficial, a o mul?ime de tineri din PN?, ca ?i cei care încearc? sau se adun? în vreo sal? public?. Sunt mii de astfel de cazuri. Abuzuri, lag?re, teroare.

Not?:
Articolul prezentat este inclus în Colec?ia: „Dezv?luiri - Fa?a necunoscut? a Istoriei României. Memoria Istoriei", Editura Mircea Vâlcu-Mehedin?i.

----------------------------------
[ ] F.C.R. Diverse, dosar 6 (f?r? dat?) footer