Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion N?lbitoru   
SĆ¢mbătă, 05 Noiembrie 2011 20:16
Ion N?lbitoru
„M? aflu cu familia printre str?ini, īn Italia, iar Occidentul nu este chiar atāt de roz pe cāt īl credem!"


Īn cadrul societ??ii contemporane, ca un paradox al mileniului III, o parte din manifest?rile cet??eanului romān au redus oarecum din valen?ele spiritualit??ii ce-l caracterizeaz? de-a lungul istoriei. O anumit? clas? din structura social?, prin ne?tiin?a sau chiar ignoran?a cu care prolifereaz? apuc?turi ?i obiceiuri ce las? de dorit atāt pe plan intern cāt ?i extern, submineaz? valorile cultural-?tiin?ifice ale neamului, ajungānd astfel sluga preaplecat? a Occidentului. Acest comportament conduce implicit la denigrarea concet??enilor cu aptitudini creative ?i viziuni clare īn aportul dezvolt?rii mondiale, a celor ce exprim? chintesen?a poporului romān prin opinii juste despre suflul romānesc īn lume, spiritul s?u binevoitor, inima deschis? ?i altruist?. Ca un subterfugiu al imaginii mai pu?in agreabile pe care o au īn general str?inii despre noi, īncerc?m de fiecare dat? s? d?m vina pe clasa social? de jos, pe nevoia?ii care ?i-au pierdut speran?a prin neajunsuri economice ?i īndobitocire politic? atāt īnainte cāt ?i dup? 1989 ?i care nu pot asigura o supravie?uire ?i un trai decent propriilor copii, ace?tia evadānd haotic peste grani?? īn lupta pentru existen??. Īn acest moment se fac culpabili prin diverse acte de vandalism, sc?pa?i de sub rigorile unei civiliza?ii moderne sau r?t?cesc īn abisul promiscuit??ilor, al limbajului trivial-obscen. Cel mai mult ne denigreaz? onoarea de cet??ean romān cei de etnie ?ig?neasc?, neam venit din ?inuturile asiatice. Profitānd de protec?ia caritabil? a autorit??ilor europene ei cer drepturi ?i privilegii mai mari decāt localnicii. Purta?i pe acela?i val cu nomazii, o parte din tinerii cona?ionali ?i-au pierdut identitatea ?i demnitatea na?ional? manifestate din mo?i-str?mo?i, adaptāndu-se la „manierismul" depravat al celor mai dec?zute p?turi sociale, sechele ale unui capitalism anarhic.

Īn contextul actual, pentru europeni, romān echivaleaz? cu ?igan. Privit prin prisma lor, subiectiv?, orice ?igan este romān, concep?ie eronat?, fiecare popor avāndu-?i ?iganii s?i. Īn viziunea despre aceast? etnie european?, mondial? chiar, este acceptat? ideea adaptabilit??ii mai greoaie a unor astfel de grupuri nomade la via?a ?i cultura civiliza?iei moderne. Totu?i, o parte dintre ace?tia s-au adaptat ?i integrat chiar foarte bine īn evolu?ia fireasc? a societ??ii īncāt nici ei nu-?i mai cunosc originile, devenind din spe?a lor ingineri, doctori, profesori, arti?ti, oameni de cultur?, economi?ti sau politicieni. Revenind la cet??eanul romān de rānd, cu bucuriile ?i necazurile sale, nu se deosebe?te de f?ptura uman? „de dincolo" de grani?a Romāniei. Se na?te din mam?, suge la sānul ei, plānge ?i rāde, cre?te, īnva??, munce?te, iube?te sau ur??te, deci tr?ie?te ca f?ptur? creat? de Divinitate pe acest p?mānt ?i īn final trece īn nefiin??. Singura diferen??, poate cea mai elocvent?, este c? īn permanen?? īn pieptul s?u bate o inim? de romān harnic ?i ospitalier, vesel ?i la bucurie, dar ?i la necaz, optimist, c?ci la el speran?a nu moare nicicānd. Au venit ?i au plecat imperii, au n?v?lit hoarde barbare ?i nu ?i-a pierdut identitatea, caracterul, temperamentul, obiceiurile, datinile ?i limba. Dar iat? c? tocmai cānd la orizont un nou r?s?rit se prefigura pe altarul Romāniei, redānd speran?a mult rāvnit? a romānului dup? o perioad? totalitar? īn care predomina cultul idolului, de dup? crestele īntunecate ale neprev?zutului s-au n?pustit nori negrii, dezl?n?uind furtuni cu fulgere ?i tr?znete malefice asupra existen?ei umane din īntregul spa?iu mioritic. Īn vāltoarea fr?mānt?rilor ?i tensiunilor interna?ionale provocate de conflicte ?i r?zboaie pentru suprema?ie ale marilor puteri pe Terra. Īn timp, acestea au condus implicit la cele dou? crize, politic? ?i economic?, s-a creat un impact psihologic la nivel planetar, manifestat printr-un proces de degenerare a fiin?ei umane, o adev?rat? pr?pastie īntre fiii aceleia?i na?ii, omenirea īnstr?ināndu-se uneori de trecut ?i valorile spiritual-culturale care o reprezint?. La noi īn ?ar?, ca urmare a condi?iilor ?i a conjuncturii create de democra?ia original?, īn haosul s?u, mul?i cet??eni romāni au alunecat pe panta ignoran?ei, indiferent c? mai locuiesc sau nu īn ?ar?, uitānd c? pe acest teritoriu a existat de mii de ani spe?a din care ne tragem ca unul dintre cele mai vechi popoare de pe continent. Geto-dacii, tracii, romānii sunt reprezentan?ii celei mai vechi culturi europene, Cultura Danubian?.

Str?mo?ii no?tri n-au migrat ca hunii, bulgarii, maghiarii ?i alte popoare din ?inuturile asiatice. Ei au fost dintotdeauna la nord ?i sud de Dun?re ca un adev?rat imperiu. S-ar p?rea c? īnsu?i Alexandru Macedon a fost de origine trac?, iar legenda lui Romulus ?i Remus cu īntemeierea Romei este de origine trac?. E chiar posibil ca imperiul roman ?i latinitatea s? fi ap?rut chiar din triburile getice. Dar timpul cu noile descoperiri vor face lumin? īn adev?rata istorie a existen?ei umane. Poporul romān se īncadreaz? perfect īn coordonatele geografice ?i istorice pe teritoriul Romāniei Mari, īn special prin bog??ia lexicului cu cuvinte de origine geto-dac?, unice īn Europa ?i īn lume. Revenind la prezent, o nebuloas? s-a ab?tut asupra acestui neam, la care concur? clasa politic? instalat? la putere de dou?zeci de ani, indiferent de coloratura partidelor. De dou? decenii nu a contat cine a preluat frāiele ??rii, ?elul lor suprem a fost īmbog??irea unora prin s?r?cirea confra?ilor, pierderea demnit??ii romāne?ti, s?r?cie, anarhie ?i dezbinare. Concursul de īmprejur?ri a fost favorabil alien?rilor celor afecta?i de nedrept??ile sociale ?i evadarea disperat? a acestora, total nepreg?ti?i, īntr-o lume str?in? temperamentului ?i mentalit??ii tradi?ionale romāne?ti, īntr-un spa?iu deloc favorabil cet??eanului de rānd, lipsit de mijloacele psihologice ?i praxis-ul necesar īnfrunt?rii cu stoicism a mastodon?ilor economici ?i a ideologiei capitaliste cu lumea diversificat? a afacerilor, a dedesubturilor, a infrastructurii rela?iilor dintre patronat ?i angajat. Romānul abrutizat de con?tiin?a ?i ideologia comunist? a fost nepreg?tit īn fa?a propriei sale revolu?ii, a spiritului, a mentalit??ii, a convingerilor despre lume ?i via??, ?i-n locul evolu?iei sale pe scara valoric? a existen?ei umane s-a trezit sc?pat din les? ca un cāine abandonat pe maidan.

Datorit? apuc?turilor „?ig?ne?ti" cu limbaj vulgar ?i comportament mai pu?in decent al unor tineri „sc?pa?i" peste hotare, adesea romānii din diaspor? sunt considera?i ?igani, mai ales c? prin bun?voin?a unor „capete luminate" s-a adoptat denumirea de rom, ceea ce str?inii echivaleaz? cu romān.
Probabil, mul?i str?ini nu cunosc faptul c? ?iganii europeni, indiferent de cet??enie, romāni, bulgari, unguri, italieni, francezi, spanioli sau din alte state, sunt nomazi din triburile ?inuturilor asiatice. Dar noi cet??enii romāni, indiferent de sorginte, ne pierdem identitatea datorit? naivit??ii ?i a u?urin?ei cu care ced?m īn fa?a na?iilor str?ine adev?rata cultur? ?i civiliza?ie romāneasc?. Avem obiceiuri, datini ?i tradi?ii specifice, etnografie ?i folclor unice pe Terra. Ansamblurile noastre folclorice īn costume na?ionale se bucur? de mari succese interna?ionale pe vestitele scene ale lumii. Noi cei din diaspor? uit?m uneori c? ele ne reprezint? oriunde, chiar dac? r?t?cim dup? un loc de munc? pe meleaguri necunoscute. Str?inul de rānd ?i chiar patronii, organele publice ?i politicienii nu ne recunosc valoarea, ceea ce denot? ori ipocrizia acestora, ori prostia, lipsa de cultur? īn care lāncezesc. Mul?i dintre ei nu-?i cunosc propriile valori, somit??ile, istoria sau geografia. Poate nu-?i cunosc nici locul pe harta lumii. Iat? unde zace de?tept?ciunea la „occidentalii" Europei!

Singurii care au rupt barierele dintre na?iuni sunt oamenii de ?tiin?? ?i cultur?. Inteligen?a lor dep??e?te cu mult nivelul politico-social īn care se scald? omenirea cu surogate democratice. Ei nu-?i pierd demnitatea. Noi, r?s?ritenii evada?i din eticheta totalitar-comunist? s? nu ne plec?m cu servilism īn fa?a ?abloanelor capitalismului occidental cu fals? democra?ie, ci cu fruntea sus s? ne sus?inem clauza ?i s? ne p?str?m demnitatea ?i māndria de romāni, indiferent de spa?iul terestru īn care ne afl?m, ca spa?iu al dumnezeirii pe aceast? planet?. Cine are impresia c? īn Occident descoper? izvoarele nesecate ale democra?iei ?i calea raiului spre īmbog??ire se īn?eal? amarnic. Societatea capitalist? īn esen?a ei a fost, este ?i va fi controversat?. Cu sau f?r? voia noastr? am intrat īn cursa pentru maratonul supravie?uirii, uitānd de trecut, prezentul febril tr?indu-l aproape incon?tien?i. Privim viitorul prin prisma speran?el?r utopice c? printr-o minune divin? salvarea noastr? va apare īn zori o dat? cu r?s?ritul soarelui ?i raiul se va pogorī pe p?mānt, aruncānd īn abisuri legile nedrepte ale marilor jandarmi de pe Terra, ale jocului diabolic de interese prin īngenuncherea unor na?iuni ?i ob?inerea suprema?iei generale. Debusola?i c? salvatorul din poveste nu mai vine, iar Dumnezeu nu ne mai ascult? rugile imploratoare ?i disperate, alerg?m ca ni?te oi r?t?cite dintr-un col? al lumii īn altul, la cheremul unei societ??i capitaliste cu fa?et? democrat?, unde troneaz? doar jocul de interese economice, teritoriale ?i politice. Ca urmare a perpetu?rii orānduirilor de-a lungul istoriei, speran?a spiritului uman a ren?scut dup? fiecare revolu?ie. Societ??ile s-au perindat una dup? alta ?i au disp?rut īn vāltoarea vremurilor precum galaxiile din univers īn „pālnia" uria?? a unui quasar. De?i pare un paradox, pe arena mondial?, cel pu?in pe fa?eta acestuia, capitalismul tinde c?tre ideologia social-democrat?, īn timp ce fostul comunism ī?i schimb? brusc direc?ia ?i porne?te ca o avalan?? spre un capitalism dictatorial īn care anarhia ?i populismul constituie punctul forte, ca germene al totalitarismului comunist dar sub alt? fa?et?. A?a cum a manifestat-o din totdeauna, romānul, de?i e considerat viteaz ?i curajos, nu este un adev?rat r?zboinic, un expansionist, ci un ap?r?tor al drepturilor umane ?i al demnit??ii na?ionale īn fa?a celorlalte na?iuni. Ca de obicei el ī?i vede mai mult de p?rticica sa, mul?umindu-se de cele mai multe ori cu pu?inul pe care-l consider? man? cereasc?.

Īn aceast? conjunctur? interna?ional?, haosul planetar s-a exarcerbat ?i prin intermediul a tot felul de cititori īn stele, ne l?s?m toleran?i ?i creduli īn naivitatea noastr?, influen?a?i de flagelul malefic al unor specimene umane ca vraci, clarv?z?tori, prezic?tori ?i paranormali ce-?i atribuie statutul de trimi?i ai Domnului ca proroci ?i profe?i, eu le-a? zice nebuni, psihopa?i, schizofrenici sau paranoia, ce ne deruteaz? cu inventarea a tot felul de „culturi"de mult apuse, care au prev?zut un sfār?it al „sfār?itului" ?i un mit al unei apocalipse din ce īn ce mai obsedant? la orice eveniment planetar. Cu min?ile bombardate de fel de fel de informa?ii false se produce cu succes o manipulare psihic? ?i energetic? negativ? a f?pturii umane. Īn complexul de īmprejur?ri īn care Romānia a fost primit? ca membru NATO, apoi īn Uniunea European? ?i īntr-un viitor apropiat īn spa?iul Schengen ?i trecerea la moneda european?, euro, romānul, īn dorin?a de evadare dup? o perioad? de totalitarism, se dep?rteaz? tot mai mult de spiritualitatea romāneasc?, uitānd de valorile n?scute pe meleagurile carpatine la nord de Dun?re. Dac? unii ī?i mai aduc vag aminte de personalit??i marcante n?scute pe plaiurile mioritice, recunoscute pe plan mondial, de altele nici m?car n-au auzit. Astfel sunt cunoscute nume devenite celebre:
- Emil Racovi??, savant ?i explorator, fondatorul biospeologiei dar ?i primul romān care a ajuns la Polul Sud. Īn expedi?ia din Antarctida a studiat via?a mamiferelor acvatice, r?mānānd īn istoria ?tiin?ei ca descoperitorul balenei cu cioc.
- Traian Vuia, inventator ?i pionier al avia?iei mondiale, īn 1906 reu?e?te primul zbor autopropulsat cu un aparat mai greu decāt aerul.
- Victor Babe?, bacteriolog ?i morfopatolog, īn colaborare cu Victor Andre Cornil, īntocme?te primul tratat de bacteorologie din lume.
- Ion Cantacuzino, microbiolog, a g?sit o metod? de vaccinare antiholeric? numit? „Metoda Cantacuzino".
- Henry Marie Coand?, inginer ?i academician, este inventatorul motorului cu reac?ie, a studierii fenomenului ce poart? numele de „efectul Coand?" ?i creator a nenum?rate inven?ii.
- Anghel Saligny, inginer de renume īn proiectarea ?i construc?ia podurilor ?i silozurilor cu structur? metalic?. A proiectat ?i construit podul de peste Dun?re de la Cernavod?, care la acea vreme (1890-1895) era cel mai lung din Europa.
Mul?i dintre romāni n-au auzit de Nicolae P?ulescu, descoperitorul insulinei, brevetat? īn 1922 sub numele de pancrein?. Din nefericire, un an mai tārziu doi canadieni „inspirāndu-se" din publica?iile sale i-au furat Premiul Nobel pentru aceea?i descoperire.
- Ion I. Agārbiceanu, fiul scriitorului Ion Agārbiceanu, fizician, īn 1962 proiecteaz? primul laser cu gaze (heliu-neon) din Romānia cu radia?ie infraro?ie.
- Gheorghe P?nculescu, inginer ?i descoperitorul unei tehnologii de fier forjat dup? care a fost realizat? structura de la Turnul Eiffel.
- Dimitrie Leonida, inginer electroenergetician, s-a ocupat cu introducerea curentului īn Bucure?ti ?i a luat parte la planul de electrificare al Romāniei.
- Elisa Leonida Zamfirescu, sora inginerului Dimitrie Leonida, este cea mai curajoas? femeie care a rupt barierele prejudec??ilor vremii c? ingineri sunt numai b?rba?ii. Ea s-a īnscris īn 1909 la Academia Regal? Tehnic? din Berlin pe care a absolvit-o cu succes īn 1912, devenind prima femeie inginer nu numai din Europa ci din lume. Ca o adev?rat? patrioat?, ca ?i fratele s?u, a renun?at la str?in?tate ?i ?i-a adus contribu?ia īn patria mam?. Lista marilor inventatori ?i descoperitori romāni se poate completa cu zeci ?i zeci de nume.

Avem ?i trei laurea?i ai Premiului Nobel originari din Romānia, din p?cate premiile fiind atribuite ??rilor īn care ?i-au f?cut reziden?a: George Emil Palade, n?scut la Ia?i, devenint mai tārziu cet??ean american, a ob?inut īn 1974 Premiul Nobel pentru Fiziologie ?i Medicin?. Iar mai fi Ellie Wiesel, evreu n?scut la Sighetul Marma?iei, cet??ean american, Premiul Nobel pentru Pace – 1986, ?i Herta Müller, n?scut? lāng? Timi?oara, īn 1987 a emigrat īn Germania - PremiulNobel pentru Literatur?, 2009, dar ei fac parte din alt? categorie. Īn 1985 Premiul Nobel pentru Pace a fost atribuit organiza?iei „Medicii lumii pentru prevenirea r?zboiului nuclear", ai c?rei conduc?tori erau Mihail Kuzin (URSS), Ioan Moraru (Romānia) ?i Bernard Lown (SUA). Ioan Moraru, n?scut īntr-o localitate lāng? Media?, este singurul romān care a ob?inut aceast? īnalt? distinc?ie ?i care nu ?i-a p?r?sit ?ara. Evenimentul, crucial pentru ?ara noastr?, n-a fost mediatizat ?i cinstit cum se cuvine nici atunci, dar nici dup? 1989. A? mai aminti īnc? un nume, de data aceasta din sport, care ne-a adus un renume mondial! Nadia Com?neci, prima īn gimnastica feminin? mondial? care a ob?inut prima not? de 10 din lume, īn cadrul Jocurilor Olimpice de var? de la Montreal, Quebec, Canada, 1976. Lista cu marile personalit??i ale ?tiin?ei, culturii ?i sportului este lung?.
- A doua mare construc?ie administrativ? din lume, intrat? īn cartea recordurilor, este Casa Poporului din Romānia ?i dep??e?te ca suprafa?? Piramida lui Keops, considerat? prima minune a lumii. ?i dac? tot am ajuns la recorduri, la S?pān?a, īn Maramure?, īn afara renumitului cimitirul vesel, se afl? cea mai īnalt? biseric? din lume (78 m), dep??ind ca īn?l?ime Statuia Libert??ii din New York, S.U.A. Īns??i plaiurile mioritice ne reprezint? unicitatea cu localnicii ce-?i au legendele, tradi?iile, datinile, obiceiurile ?i folclorul cu specificul lor din mo?i str?mo?i. Din punct de vedere geografic Romānia este unic? īn Europa prin prezen?a tuturor formelor de relief, fluviu, mare ?i cea mai mare delt? de pe continent, Delta Dun?rii.

Avem un patrimoniu na?ional ?i cultural ?tiin?ific cu care ne putem māndri. Ne reprezint? cu onoare somit??i la nivel mondial pe care avem datoria sacr? s?-i cinstim ?i s?-i vener?m a?a cum se cuvine. S? medit?m īn slujba spiritului ce ne caracterizeaz? ?i s? ne īntreb?m retoric, cu ce este mai prejos na?iunea romān? decāt celelalte? Imaginea deformat? despre poporul romān nu ne-o fac īn mod special str?inii, ci noi īn?ine prin „ale?ii" neamului de la cārma ??rii, nomazii cu ?atra ?i vulgaritatea lexical? ?i comportamental? a unora din compatrio?ii no?tri. Cu toate acestea s? repar?m gre?elile unora, ne?tiin?a ?i prostia altora ?i s? ne sus?inem, cu fermitate ?i demnitate, clauza pān? la cap?t. Indiferent īn ce zon? a lumii vom avea ocazia s? colind?m s? nu ne fie ru?ine cu originile neamului din care ne tragem ?i s? nu uit?m locurile natale, aceste plaiuri mioritice poate unice īn lume prin pitoresc, dar ?i prin specificitatea ?i spiritul ospitalier, vesel ?i harnic al romānului. S? nu urm?m exemplul dezagreabil al politicienilor care ne denigreaz? poporul, iar dac? dai dovad? de patriotism e?ti catalogat ca na?ionalist, echivalānd īn ignoran?a lor aceast? no?iune cu cea de extremist. Cu toate matrapazlācurile īn favoarea jocului lor de interese ?i men?inerea portofoliilor īn structurile statului, odat? ?i odat? aceast? ipocrizie populist?, ce a cuprins de dou?zeci de ani ca o molim? clasa politic? din societatea romāneasc?, se va pr?bu?i, iar cet??eanul romān se va trezi la realitate din somnolen?a īn care mocne?te, redobāndindu-?i identitatea mo?tenit? din mo?i-str?mo?i. Din nefericire, mass-media face reclam? violurilor, tālh?riilor, crimelor, oamenilor corup?i ?i clanurilor mafiote, nu valorilor ?i marilor personalit??i care ne reprezint? ca na?iune. Īntotdeauna, Romānul, indiferent de vicisitudinile istorice, a ?tiut s?-?i aprecieze ?i s?-?i fac? cunoscute valorile culturale, artistice, ?tiin?ifice ?i s? p??easc? cu fruntea sus, plin de demnitate, īn rāndul civiliza?iilor moderne.

Oriunde ne-am afla, īn orice col? al acestei planete, s? nu uit?m c? īn pieptul nostru bate o inim? de romān!

footer