Revista Art-emis
Realizarea construc?iilor dacice - Aspecte tehnologice - (2) PDF Imprimare Email
Ioan Marcel Miclea   
Miercuri, 13 Octombrie 2010 18:24

Miclea Ioan Marcel Tema modului de construc?ie a cet??ilor dacice a fost dezb?tut? mult timp de c?tre cei mai mari istorici, atât contemporani cât ?i din sec XIX ?i XX. Este adev?rat c?, publicul larg, îndeosebi la noi, în România, se inflameaz? repede dup? câte o idee, apoi aceasta cade în uitare ?i în felul acesta nu mai ?tim istorie, nu mai ?tim cum s-au construit cet??i, nu ma ?tim pur ?i simplu, poate chiar nu ne mai intereseaz?, dar via?a î?i urmeaz? cursul ; sigur se vor g?si cercet?tori , istorici , arheologi, care din suflet ?i pasiune , vor r?scoli cenu?a istoriei, vor c?uta documente, urme arheologice, î?i vor imagina (desigur în mintea lor, nu în lumea virtual? a calculatorului) cum au fost str?bunii notrii, ce au f?cut ei zi de zi, cine i-a condus ca regi ?i înal?i prela?i mai ales cum i-a dus mintea (voiam sa zis ?i preg?tirea!) s? construiasc? ce au construit, s?-?i fac? case ?i drumuri, s? ridice sanctuare, s? f?ureasc? podoabe; c? aceste podoabe lucrate cu migal? din acel metal nobil, atât de vânat de oameni, sunt adev?rate capodopere ale artei antice, este iar??i un lucru cunoscut ?i eu nu fac decât s? reiterez aceste lucruri, cunoscute de altfel marelui public, mai pu?in fiind cunoscut modul de a ob?ine aurul ?i de al prelucra. P?rerea general? este c? , metalul a fost exploatat din albiile râurilor, din nisipuri aurifere , dar în decursul timpului ?i vestigiile ne arat? acest lucru, s-a exploatat aur ?i pe filoanele aurifere de la Ro?ia Montan? /România/. Cu ce tehnologie au s?pat str?mo?ii no?trii? Oare aceea?i ca ?i la realizarea blocurilor de piatr? de la cet??ile dacice, de la sanctuare, de la drumuri? Sigur r?spunsul vine, scris în nenum?rate c?r?i, articole, referate, etc. de istorici reputa?i cu mare prestigiu în domeniu, au muncit la piatr?, au spart-o etc. ?i au montat-o în oper? , adic? în drumuri, case , temple, cet??i . R?spunsul meu este deocamdat? dat de logic? ?i de gândirea mea , posibil mai tehnicist?, dar sigur, ei dacii, nu aveau la dispozi?ie tehnologie computerizat?, nu aveau utilaje. Aveau un singur lucru, inteligen?a lor nativ? ?i sunt convins c? o foloseau în domeniile care îi interesau. Cum au ?lefuit piatra de pavat drumuri ?i au realizat cet??i ? sanctuare ? Aceast întrebare mi-a venit în minte ; în ce mod au f?urit blocurile de piatr? ? in cariere ? în apa râurilor ? Am un r?spuns, documentat tehnic.

Prelucrarea s-a realizat în doua etape: prima, dislocarea în cariere în forme apropiate de ceea ce doreau s? construiasc?, probabil înc?lzind piatra ?i apoi r?cind-o brusc, având grije înainte s? traseze cu pene de metal sau lemn traseul de rupere al pietrei, in fisuri sau au realizat ei în?i?i fisuri în material; a doua etapa a fost, în opinia mea prelucrarea la dimensiunile dorite, de proiectant , ca s? zic a?a, aduse la forma ?i dimensiunile dorite, a?a cum se vede ?i în pozele prezentate - rezultatul muncii arat? cât? precizie au avut în ?lefuirea pietrei - vezi cetatea Coste?ti, fig 1., fig 2. Blidaru, fig 3. - detalii. Piatra era ?lefuit? într-un mod aparte cât se poate de simplu ?i cred, eu destul de eficient. Se ?lefuiau blocurile de piatr?, brute, cu o forma aproximativ? cu ceea ce se dorea, în ap? cu nisip, cu mult? inventivitate ?i gândire, poate cu un set de cuno?tiin?e mai vechi sau chiar copiate de la al?ii. Blocurile erau aduse la forma final? cu o precizie, care, cel pu?in mie, care am fost ?i controlor de calitate la o intreprindere mecanic?, îmi d? de gândit; este cert c? nu aveau instrumente de m?surat, în accep?iunea modern? a cuvântului , dar m?surau, linearitate, unghiuri drepte ?i mai apoi le puneau în structur?, în construc?ii. Cetatile Costesti si Blidaru

Azi, dup? 2000 de ani vedem materializarea acestei munci , sigur ce a mai r?mas dup? trecerea timpului ?i nu po?i s? nu prive?ti cu admira?ie îmbin?rile blocurilor, lipsa rosturilor , modul de construc?ie în sine. Eu sunt o persoana care se bucur? sincer, v?zând aceste lucruri , m? gândesc la câte lucruri am putea înv??a noi, cei de azi, de la cei care au faurit, atunci, tot ce au f?urit. Citez la Bibliografie p?rerile unor persoane cu autoritate în domeniu: „Capitala regatului dac, Sarmizegetusa, se întindea pe o suprafat? de 6 km2, construc?iile aflându-se pe terase antropogene, din care unele sunt su?inute de ziduri înalte de 14 metri. În antichitate, ora?ul era alc?tuit din trei zone distincte: doua cartiere civile ?i, între ele, fortifica?ia ?i zona sacr?; întregul ansamblu era dotat cu conducte de ap?, canale de drenaj, drumuri pavate, scari etc. Fortifica?iile înconjurau un mamelon înalt de 1.000 metri si constau dintr-un val de p?mânt care bareaz? calea de acces. Acesta este surmontat, pe partea de sud, de o palisad?, în vreme ce zidul de incint? este construit în tehnica dacic?. Par?ial distrus? în 106 [...], cetatea a fost largit? ?i reconstruit? de cuceritori. [...] Zona sacra este situat? la est de fortifica?ie. Au fost scoase la lumin? zece sanctuare rectangulare [...], ca ?i un mare altar din piatr?, toate fiind integral sau în cea mai mare parte din calcar sau andezit. sanctuarele rectangulare sunt m?rginite, spre exterior, de un ?ir de pila?tri din piatra, în vreme ce, spre interior, au fost ridicate coloane masive din piatr? sau lemn. [...]Pentru a realiza toate aceste construc?ii a fost nevoie, f?r? îndoial?, de un efort ie?it din comun, deoarece aceasta zon? este lipsit? de piatr? de construc?ie. [...] Cu excep?ia sanctuarelor sale, microzona de la Sarmizegetusa atest? o îngemanare insolit? de elemente traditionale indigene (dacice) ?i de influen?e elenistice [...]. În acela?i timp, prin num?rul ?i anvergura, ca ?i prin amplasarea ?i modul lor de executare, construc?iile de la Sarmizegetusa reprezint? cele mai importante realiz?ri de arhitectur? european? din antichitate, din afara lumii greco-romane, ele neavând nici un corespondent, din aceea?i epoc?, în par?ile „barbare" ale continentului.” (Ioan GLODARIU Cet??ile dacilor).

Acest material m-a atras cu una din afirma?iile sale, anume aceea mai jos, copiat?: „Capitala regatului dac, Sarmizegetusa, se întindea pe o suprafat? de 6 km2, construc?iile aflându-se pe terase antropogene, din care unele sunt sus?inute de ziduri înalte de 14 metri. În antichitate, ora?ul era alc?tuit din trei zone distincte: doua cartiere civile ?i, între ele, fortifica?ia ?i zona sacr?; întregul ansamblu era dotat cu conducte de ap?, canale de drenaj, drumuri pavate, scari etc.” Cu alte cuvinte, dacii cuno?teau puterea apei, a apei curg?toare, a apelor repezi de munte, care formau ?i formeaz? ?i ast?zi cascade; utilizau ei, dacii puterea cascadelor, a c?derilor de ap?? sigur ?i sunt convins de acest lucru, chiar dac? o s? primesc critici, mai mult sau mai pu?in pertinente. Cum foloseau apa? Este urmatoarea întrebare, pe care o pun, al?turi de un r?spuns, dat de logic? ?i de date ob?inute printr-un calcul tehnic al cantit??ii de material erodat de un flux de ap?. Exprimarea r?spunsului îl d? matemetica si calculul ingineresc al cantit??ii de piatr? erodat?, calcul realizat si documentat în diverse lucr?ri publicate în lumea tehnic?, inclusiv ale subsemnatului.

NOT?: Lucrarea propune studierea în continuare a modului în care s-au realizat cet??ile dacice, modul de producere ?i prelucrare a blocurilor brute de piatr?, cu ajutorul apei.

Bibliografie

- Dinu Antonescu, Introducere în arhitectura dacilor, Bucuresti, 1984
- Ion Hora?iu Cri?an, Burebista si epoca sa, Bucuresti, 1977
- Constantin Daicoviciu, Cetatea dacica de la Piatra Rosie. Monografie arheologica, Bucuresti, 1954
- Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Sarmizegetusa. Cetatile si asezarile dacice din Muntii Orastiei, Bucuresti, 1962
- Hadrian Daicoviciu, Ioan Glodariu, Ion PIsO , Un complex de constructii în terase din asezarea dacica de la Fetele Albe, în Acta Museu Napocensis, X, 1973
- Hadrian Daicoviciu, Stefan Ferenczi, Ioan Glodariu, Cetati ?i asezari dacice din sud-vestul Transilvaniei, Bucuresti, 1990
- Hadrian Daicoviciu, Dacia de la Burebista la cucerirea romana , Cluj, 1972
- Ioan Glodariu, Vasile Moga, Cetatea dacica de la Capalna, Bucuresti, 1989
- Ioan Glodariu, Arhitectura dacilor - civila si militara (sec. II î.e.n. - I e.n.), Cluj- Napoca, 1983
- Nicolae Lupu, Tilisca - Asezarile arheologice de pe Catanas, Bucuresti, 1989
- Mihail Macrea, Octavian Floca, Nicolae Lupu, Ion Berciu, Cetati dacice din sudul Transilvaniei , Bucuresti, 1966

Grafica - Ion M?ld?rescu
footer