Revista Art-emis
Realizarea construc?iilor dacice - Aspecte tehnologice (1) PDF Imprimare Email
Ioan Marcel Miclea   
Duminică, 10 Octombrie 2010 08:55

Miclea Ioan MarcelLucrarea este destinat? acelor dintre noi care au aplecare c?tre istoria veche ?i vor s? cunoasc?, s? în?eleag? mai bine modul în care str?mo?ii no?tri au realizat acele magnifice cet??i din Mun?ii Or??tiei ?i nu numai pe acelea. Lucrarea se bazeaz? pe observa?ii ?i idei personale, conduse de logic?, autorul nefiind ?i neavând m?car preten?ia de a fi istoric, ci un amator pasionat de istorie veche. O s? încep printr-o întrebare simpl?, chiar banal?, ce este Istoria? Oare chiar, ce este? O ?tiin??, spun majoritatea, o leg?tura a prezentului cu trecutul ?i cu viitorul, spun al?ii, un mijloc de control al maselor, sigur, de c?tre persoane aflate la conducere, având putere de decizie ?i folosind istoria în scopuri mai pu?in oneste. Ce este Istoria? Este, dup? p?rerea mea matematica fiin?ei unui popor, a unui neam sau a unei civiliza?ii, este ceva ce ne leag? de str?mo?i. Ea care utilizeaz? cifre, socoteli, ?i mai ales logica, logica f?r? de care nu am putea descoperi adev?rul, sigur nu cel absolut, dar putem descifra cu pu?in? migal? ?i aten?ie, ce au facut str?mo?ii, cum au realizat unele lucruri, de ce au f?cut anumite fapte, ce imbolduri i-au împins în r?zboaie? Oare sufletul i-a impins, sau dorin?a nem?rginit? de a se imbog??i, de a acumula averi, p?mânturi noi, teritorii de peste m?ri ?i ??ri? Ce i-a impins? R?spunsul îl d? logica - cea matematic?, a?a rigid? cum e ea - pentru cei care au studiat-o ?i vor s? o utilizeze. Se pot afla câteva r?spunsuri, nu multe ?i evident nu de unul singur; un om nu afl? tot, el trebuie s? ?i transmit? celorlal?i, ce cunoa?te. Cum au construit str?mo?ii no?tri cet??ile lor, acolo unde le-au construit, ce cuno?tiin?e aveau ?i mai ales de unde?
Scriu aceste lucruri pentru c? eu ?i al?i mul?i ca mine, avem o coarda sensibil?, care vibreaza la anumite cuvinte, cuvinte ce ne fac s? ne sim?im demni c? suntem n?scu?i din acest p?mânt ?i dorim, deasemenea, s? murim pentru acest pamânt ?i în acest p?mânt.

Oare în ce mod au gândit oamenii, în urm? cu mai bine de 2000 de ani, planul de costruc?ie al cet??ilor lor? S-au inspirit de la Imperiul Roman? Au trimis pe cei mai iste?i dintre ei în misiune la Roma? Se poate a?a ceva, sigur s-au dus în misiuni diplomatice, de pace sau de r?zboi, ca ambasadori, au v?zut câte ceva la Roma - c? aveau ?i ce vedea - sau poate s-au dus în Orient? În Egipt? Au v?zut temple ?i piramide este posibil ?i plauzibil, de ce nu? Cine îi putea impiedica? Aur se g?sea ?i la noi ?i banul deschide multe por?i. Au avut, ei, str?mo?ii, alte informa?ii? Cuno?teau matematica ?i geometria euclidian?? Ei, înv??a?ii lor, preo?ii, care se închinau lui Zamolxis? Aceste cuno?tiin?e erau mai vechi? Este posibil; ?i aici trebuie s? m? leg de acel ceva pe care istoria nu l-a demostrat ?i înc? nu l-a deslu?it: limba si cultura dacilor. P?rerea ?i convingerea mea este c?, civiliza?ia a plecat de aici, de la noi, r?spândindu-se în Europa ?i în lume - leg?turi concrete cred, c? se pot g?si. Sigur, o s? fiu criticat, de cei autoriza?i în domeniul istoric, eu, un amator, dar sunt hot?rât s?-mi sus?in ideile în fa?a celor în drept: istorici, cercet?tori, arheologi cu experien??, ?i m?car dac? pot aduce o cât de redus? contribu?ie la cercetarea fundamental? a istoriei acestui spa?iu, am s? fiu împ?cat ?i multumit suflete?te, c? tot ce am gândit ?i am scris nu a fost în zadar.

În continuare am sa exprim câteva din r?spunsurile la întreb?rile referitoare la modul de realizare al construc?iilor dacice. Prima întrebare, fireasc?, este de ce le-au construit acolo unde se afl? ?i acum? Sigur din motive de ap?rare specifice acelor vremuri; modelul de construc?ie s-a p?strat pân? târziu, în evul mediu. Istorici de valoare au descris modul de desf??urare al luptelor, modul de ap?rare al cet??ilor ?.a.m.d.. Dup? r?spunsul la prima întrebare, urm?toarea este fireasc?: cum le-au construit? R?spunsul este simplu, prin munca oamenilor locului, evident, cu sclavi, dar ace?tia trebuiau condu?i, c? nu crede nimeni c? au muncit o mul?ime de oameni haotic, au muncit dup? un plan riguros. Cine a facut planul? Desigur oamenii aviza?i, ale caror cuno?tin?e dep??eau cu mult nivelul de preg?tire al majorit??ii popula?iei, persoane care faceau parte dintr-o cast? bine definit? ?i erau sub directa conducere a celor instrui?i, adic? a preo?ilor ?i la comanda ?efului, conducatorul local, iar la lucrarile importante, chiar sub porunca a însu?i regelui. Planurile, a?a cum reiese din cercet?rile vechi, respectau în mod clar legile matematicii ?i evident, ale fizicii aplicate. Informa?iile, ajunseser? pe diverse canale, au fost acumulate în timp, apoi au fost folosite. De aici rezult? c? „inginerii” vremii aveau cuno?tiinte profunde în materie de planificare, de realizare a ridic?rii topografice a zonei, de modul de construire, de asigurarea a accesului pe varful culmii unde se construia cetatea ?i de realizare a proiectului. (no?iunile mele în acest domeniu sunt cele comune inginerilor, în general, adic? de static? a construc?iilor, de mecanic? aplicat? la transporturile de material etc.). Presupunând c? probleme expuse pân? aici au primit r?spuns (desigur mai trebuie pentru asta un suport istoric-arheologic), mergem cu logica mai departe ?i ajungem la întrebarea: cum le-au construit? În ce mod, de ce utilaje dispuneau? În primul rand s-a folosit munca fizic?, a multor oameni, care trebuiau condu?i ?i c?rora trebuia s? li se explice cum s? sape sau cum s? niveleze, în ce locuri.

Ajungem la chestiunea, din ce anume material? Din piatr?, vine r?spunsul. Ce fel de piatr?? S?-i l?s?m pe geologi s? ne spun?, iar pe constructori s? explice, dupa o cercetare la fa?a locului, cum au facut legaturile între pietrele puse în oper?, ce liant au folosit? De unde au înv??at s?-l produc?... Prin intermediul logicii, am convingerea c? ?i stramosii no?tri au pus um?rul la descoperirea unor solu?ii ?i chiar le-au aplicat. Desigur nu erau numai cei instrui?i, erau ?i oameni iste?i printre cei ce lucrau efectiv ?i, ca s?-?i u?ureze munca inventau tot felul de adapt?ri pentru construc?ii, din piatra, lemn ?i metal, adic? din ce aveau la îndemân?. Urmare a aceluia?i fir de gândire, au început s? aduc? la locul de construc?ie, pe drumri de acces dificile, abrupte, materiale din cele mai diverse, din care preg?teau cele necesare continu?rii lucr?rilor. F?r? îndoial?, aveau ?i o organizare de ?antier adecvat? condi?iilor de teren. În orice caz au dus, acolo sus, în vârf de deal (munte) materiale pentru începerea construc?iei, au f?cut loc de cazare, logistica unui ?antier, modul de asigurare a hranei, a apei etc.. A nu se uita modul în care aceste sute, poate mii de oameni, aveau grij? de ei în?i?i, de igiena lor, de boli, de îngrijirea accidenta?ilor. Cineva trebuia s? se ocupe ?i de astea, nu? În fine, ajung la modul în care au fost îmbinate pietrele în zidul construc?iei printr-un un mod foarte ingenios; au fost rostuite astfel încât s? calce una peste alta f?r? spa?ii între ele (pietrele). Cum au facut asta? Exist? o explica?ie ?i aici: au folosit ceva care a f?cut ca pietrele s? ajunga finisate, desigur, nu în mod identic, cum sunt c?r?mizile, dar apropiate ca dimensiuni ?i potrivite în oper? de meseria?i. Oare cum le-au rostuit? Aici m? gândesc c? au v?zut în albiile râurilor pietre cu fe?e plane sau aproximativ plane, pietre care au fost macinate de apele curg?toare în timp ?i aduse la aceasta form?, bune de f?cut zid. Apa nu le macin? decat în timp lung ?i, ca s? ?lefuiasca piatra, mai e necesar ca în ap? s? fie ?i particule de nisip (cuar?). Numai un anumit tip de material se ?lefuie?te mai usor, a?a c? cei care au gândit cum s? construiasc? mai eficient cet??ile, au pus oamenii s? ?lefuiasc? piatra, cu apa ?i în ap?. Cum ? Este o intrebare pur tehnic?. Da, se poate face un experiment - chiar eu l-am realizat cu mijloace, primitive, f?r? laboratoare ?i accesorii moderne, numai cu mâna ?i cu ra?iunea, care a condus mâna. Dar despre experiment, în urm?torul articol.

Bibliografie:

- Congresul Interna?ional de Dacologie repune în drepturi adev?ruri uitate Curierul na?ional, 23 iunie 2008.
- Misterul cuceririi Americii de c?tre Carpato-Danubieni, Dacia magazin, noiembrie 2005, p. 26,
- Cucerirea Japoniei de c?tre poporul Carpato-Dun?rean
- Evenimentul Zilei, 22 iunie 2002, „Ca ?i cînd precedentele reuniuni n-ar fi fost de ajuns, dacologii bat cîmpii în centrul Capitalei”,
- Observatorul Cultural - „Burebista, contemporanul nostru” August 2001, ?i „Rena?terea Daciei?" August 2001
- Dr. Napoleon S?vescu „Noi nu suntem urma?ii Romei”
- Anuarul Institutului de Istorie „George Bari?iu” Cluj Napoca, 2003-2010
- Lucr?ri de istorie comparat?, Ed. Academiei Române
- Autori de lucr?ri istorice : Constantin Daicoviciu, Ovid Densu?ianu s.a.
footer