Revista Art-emis
Sechelele Diktatului de la Viena PDF Imprimare Email
  
SĆ¢mbătă, 03 Septembrie 2011 10:37
Academia Dacoromana - siglaFunda?ia Academia DacoRomān? aminte?te c?, la 30 august, s-au īmplinit 71 de ani de la Diktatul de la Viena. A?a-zisul „Arbitraj de la Viena" este cunoscut īn istoriografia romān? sub denumirea care-i dezv?luie adev?rata sa esen??: un odios diktat. Din p?cate, acest oribil fapt istoric a trecut, ast?zi, nesemnalat de nici un mijloc de comunicare īn mas?. Toate mass media au fost axate, zilele acestea, pe difuzarea ?i comentarea unor ?tiri derizorii sau „mondene". Este necesar s? reamintim - cel pu?in o dat? pe an - c? acest „arbitraj" a fost un act politic eminamente criminal. Conform dreptului interna?ional - īn vigoare atunci, ca ?i acum -, pentru ca un arbitraj s? fie valid juridic, moral ?i politic, trebuie s? fie īndeplinite cāteva condi?ii minimale:
1) statele īntre care exist? anumite litigii au dreptul s? ī?i aleag? ele īnsele arbitrii;
2) statele-arbitri trebuie s? fi atestat moralitatea politic? ?i rectitudinea juridic? īn virtutea c?rora a ap?rut, sui generis, certitudinea c? sunt impar?iale ?i vor formula o decizie corect?;
3) statele cu litigii trebuie s? fac? o cerere de arbitraj;
4) se realizeaz? un act de compromis;
5) fiecare stat care cerere arbitrajul are dreptul s? ī?i sus?in?, public, documentat, punctul de vedere īn fa?a arbitrilor.
A?a cum se ?tie, nici unul dintre aceste aspecte nu a fost īndeplinit: Romānia nu a formulat nici o cerere. Nici Ungaria nu a f?cut-o, mai ales c? ea inten?iona s? declare r?zboi Romāniei, pentru a-?i realiza preten?iile teritoriale. Singur Adolf Hitler s-a impus ca „arbitru", asociindu-?i-l pe Benito Mussolini, care, de altfel, manifesta o deplin? slug?rnicie fa?? de Hitler. De?i cuno?tea faptul c? Ungaria nu are nici un drept asupra Transilvaniei, Führerul s-a folosit de Transilvania ca de un veritabil m?r al discordiei pentru a men?ine ?i chiar a spori animozitatea dintre cele dou? ??ri, īn baza str?vechiului adagiu politic, Divide et impera! Documentele „arbitrajulului" - textul ?i harta - au fost redactate de Hitler ?i acesta a impus Romāniei acceptarea „arbitrajulului" īnainte de a-i face cunoscut lui Carol al II-lea con?inutul respectivelor documente! Īn caz de neacceptare, Hitler a amenin?at Romānia cu dispari?ia ei ca stat ?i na?iune: prin invadarea ??rii - īmpreun? cu Ungaria - pentru ocuparea Transilvaniei, din Sud va interveni militar Bulgaria, pe care o īncurajase s? revendice Cadrilaterul, iar din Est va invada U.R.S.S., care, deja, īntre 26 iunie-4 iulie 1940, ne r?pise Basarabia, Nordul Bucovinei ?i ?inutul Her?a. Mihail Manoilescu, ministrul de Externe al Romāniei trimis s? semneze „Arbitrajul", cānd a v?zut harta impus? prin Diktat, efectiv a le?inat!

Reamintim, Fran?a capitulase deja, iar Anglia era īn pragul invad?rii de c?tre Germania ?i mai exista doar gra?ie luptei eroice a Avia?iei britanice. Īn acest context european dominat de armatele celui de-Al Treilea Reich, Romānia a fost nevoit? s? accepte Dictatul de la Viena. Dar nu l-a recunoscut juridic ?i politic, nu l-a publicat īn Monitorul Oficial, ci doar l-a acceptat de facto. Consecin?a imediat? a fost aducerea, la conducerea Romāniei, de c?tre regele Carol al II-lea, a generalului Ion Antonescu, pe care tot Carol al II-lea īl ?inuse īn arest la Mān?stirea Bistri?a, fiindc? nu putuse s? īl asasineze, cum inten?ionase! A urmat c?derea regimului carlist, iar generalul Ion Antonescu l-a silit pe rege s? abdice ?i s? plece din ?ar?, fiindc? nu i se mai putea asigura securitatea lui ?i camarilei regale. Dar este necesar s? subliniem un aspect esen?ial al elabor?rii Dictatului de la Viena. Īn preten?iile lor adresate lui Hitler, horthy?tii au pretins c? au nevoie de reocuparea Transilvaniei pentru a-i proteja pe „secuii" din „?inutul Secuiesc"! Hitler a trasat grani?a zonei cedat? Ungariei incluzānd ?i jude?ele respective, dar nu neap?rat pentru a le da satisfac?ie revizioni?tilor, ci dintr-un motiv geopolitic strategic: pentru a ajunge la Carpa?i. Astfel, ī?i atingea dou? obiective majore: ī?i aducea diviziile blindate īn vecin?tatea petrolului romānesc, de care avea nevoie pentru ma?ina de r?zboi german? ?i, totodat?, pentru a fi cīt mai aproape de grani?ele extinse ale U.R.S.S., cu care tocmai īncheiase, la 23 august 1939, tratatul de „prietenie" numit Pactul Ribbentrop-Molotov, la fel de criminal ca ?i Diktatul lui Hitler-Mussolini! Dar, īn mediile diplomatice ?i ale Serviciilor Secrete, era de mult timp notoriu c? Hitler inten?iona atacarea U.R.S.S. la momentul oportun, īn baza sloganului medieval īnsu?it de nazism „Drang nach Osten", prin care Germania voia s?-?i extind? „spa?iul vital", „Lebensraum", prin cucerirea ??rilor slave din Estul Europei - dup? cum, simultan, ?i Stalin urm?rea, invers, „Mar?ul spre Vest", pentru extinderea Revolu?iei Socialiste Mondiale. De aceea, Stalin masase, īn vara lui 1940, la grani?ele estice ale Romāniei circa 50 de divizii īn pozi?ii ofensive! La 1 septembrie 1939, īncepuse Al Doilea R?zbi Mondial prin atacarea Poloniei, dup? care Hitler a cucerit, prin blitzkrieg, toat? Europa Central? ?i de Vest. Diktatul de la Viena s-a īnscris, astfel, īn politica expansionist? a Germaniei hitleriste, de subjugare a ??rilor din Est. Acum, Germania democrat? sprijin? Austria ?i Ungaria, ref?cāndu-?i zona sa de influen?? apropiat?, iar īn presa german? circul?, deja, sintagma „cel de-Al Patrulea Reich".

Dictatul de la VienaDup? 1990, U.D.M.R. a iterat - fapt devenit, deja, notoriu - sechelele con?inute īn Diktatul de la Viena: preten?iile hungariste privind drepturile Ungariei asupra Transilvaniei, problema a?a-zisului ?inut Secuiesc, protejarea culturii ?i limbii secuie?ti - care nu mai exist?! – ?i alte asemenea idei ?ovine, fasciste ?i neorevizioniste. Prin politica „pa?ilor m?run?i", U.D.M.R. cere, imperativ, secesiunea „?inutului Secuiesc", ca ?i īn 1940, tot pentru „a-i proteja pe secui". Dar, la Recens?māntul din 2002, s-au declarat „secui" doar vreo 300 de indivizi. Īn 1848, la Adunarea de la Luti?a s-a recunoscut c? to?i secuii fuseser? maghiariza?i, iar Divizia Secuiasc? a f?cut cele mai abominabile crime contra romānilor. Dup? Diktatul de la Viena, aceea?i Divizie Secuiasc? a comis crime la fel de abominabile. Secui nu mai exist? de circa dou? secole, dar U.D.M.R. vrea, ca īn vremea Diktatului de la Viena, secesiunea „?inutului Secuiesc", pentru protejarea „secuilor" care vorbesc moghiore?te de peste dou? veacuri! A?a cum a denun?at, scandalizat, academicianul Dinu C. Giurescu, regiunea de dezvoltare propus?, recent, de U.D.M.R. coincide exact cu zona trasat? de Hitler prin Diktatul de la Viena! De 20 de ani, U.D.M.R. este prezent? īn Parlamentul Romāniei, de?i nu este partid politic. U.D.M.R. de?ine recordul ca durat? a men?inerii la Putere, de?i nu este partid politic! De?i minoritatea maghiar? de?ine doar ?ase procente din popula?ia Romāniei, U.D.M.R. de?ine circa o treime din posturile guvernului Boc 5, cu efectele antiromāne?ti cunoscute! ?i, cum am v?zut, aplic? ideile Diktatului de la Viena. De?i, dup? acceptarea Diktatului, īntreaga Romānie ī?i exprimase revolta pentru impunerea lui. ?i, īndeosebi, ardelenii! Au fost cazuri cānd unii militari ardeleni īncadra?i īn Armatele Romāniei din celelalte provincii istorice au vrut s? plece īn Ardeal, cu armament cu tot, pentru a-?i ap?ra glia str?mo?easc? ?i abia s-a reu?it temperarea lor. Acum, aplicarea de c?tre U.D.M.R., cu concursul guvernului maghiarizat Boc 5, a ideilor Diktatului de la Viena nu mai revolt? decāt pu?ini romāni. Dar ?i mai pu?ini ardeleni!

Romāni, aminti?i-v? de Diktatul de la Viena ?i īncerca?i s? īnl?tura?i aplicarea sechelelor acestuia!
Senatul Funda?iei Academia Dacoromān? „TEMPUS DACOROMĀNIA COMTERRA" footer