Revista Art-emis
Apel către compatrioţi PDF Imprimare Email
Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea   
Duminică, 19 August 2018 15:40

OMV PetromDistinși compatrioți, iubitori de Neam și Țară! Sunt col. (r) prof. univ. dr. ing. Marian Rizea, cadru didactic titular al Universitații Ecologice București și asociat al Universității de Petrol și Gaze Ploiești, membru al DIS-CRIFST - Academia Română, plătitor la zi de taxe și impozite. Fac un Apel cetățenesc disperat la toți cei ce simt, gândesc și actionează româneste! Vreți să dăm Guvernul jos? Haideţi să o facem, dar democratic, prin vot, nu prin violenţă ! Ceea ce se întâmplă în aceste zile prin deturnarea mitingului din 10 august de forțe oculte interne și externe spre violență și instabilitate, este o mare ruşine şi o mare pată pe obrazul României Centenare!

În loc ca românii să se bată cu jandarmeria în stradă, mai bine ne-am uni forțele și am demonstra ferm față de încercările unora de a ne fura legal bogăţiile ţării. Consider că aceste turbulențe sunt create in mod intenționat pentru a abate atenția poporului român de la adevăratele probleme ale Țării. Legea Offshore, votată cu chiu cu vai de aleșii neamului, într-o formă acceptabilă, este retrimisă în Parlament de de către Președintele instigator care ar fi trebuit sî fie un mediator echidistant și apărător al intereselor României (a jurat cu mâna pe Biblie iar nerespectarea jurământului nu rămâne nesancționat de Autoritatea Divină). Haideţi să ieşim în stradă și să susținem o Lege Offshore mai bună, mai în interesul românilor. Experții Academiei Române să-și spună un punct de vedere explicit despre această lege. Este inadmisibil ca vecinii noștri unguri să ne râdă în față și să ne spună că nemaiavând industrie, noi românii trebuie să le dăm lor gazul/hidrocarburile din Marea Neagră!

Să cerem ferm guvernului României să renegocieze contractual cu O.M.V. așa cum este prevăzut în Hotărârea aprobată de Senatul României în ședința din 13 decembrie 2006, înclusiv renegocierea redevențelor. (A se vedea in anexă Raportul pe care l-am publicat în cartea „Petrol, dezvoltare şi (in)securitate"[1].

Să cerem ferm guvernanților ca rafinăria ARPECHIM să fie răscumpărată de la O.M.V.-PETROM și repusă în funcțiune, nu lăsată să ruginească pentru a fi tăiată la fier vechi. Este posibil ca România, care în 1989 avea în funcțiune 10 rafinării (Combinatul petrochimic Brazi, Combinatul petrochimic Piteşti, Combinatul petrochimic Midia-Năvodari, Rafinăria 1 Ploiești, Vega, Rafinăria Câmpina, Dărmăneşti, Rafinăria Suplacul de Barcău, Rafinăria Oneşti, Combinatul Petrochimic Teleajen-Ploiești), acum în an aniversar Centenar, să nu dispunem de nici o rafinărie iar petrolul românesc să plece spre Austria?

Să solicităm conducătorilor da azi și de mâine să repornescă OLTCHIM-Rm.Vâlcea.
Să cerm aleșilor să înceapă urgent demersurile legale pentru preluarea combinatului de îngrășăminte chimice care a apartinut omului de afaceri Ion Nicolaie, aflat în insolvenţă.
Să cerem guvernului să dezvolte rețeaua de distribuție a gazelor naturale în toată România, ca tot românul să se bucure de gazele din Marea Neagră care vor pleca prin gazoductul BRUA (cea mai mare investiție de infrastructură energetică post-decembristă) spre Ungaria și Austria!
Câte locuri de muncă s-ar crea ?! Gazul din Marea-Neagră ăi petrolul românesc ar fi prelucrate în ţară, nu date pe degeaba stăinilor !

Un alt obiectiv major este acela de a revitaliza, pe baza unor studii și strategii smart, sectorul industriei de minerit și al metalurgiei neferoaselor(aur, argint, cupru, etc.). Am dat pe nimic, petrolul, gazele naturale, pădurile, apa, pământul apărat cu viața de străbuni, forța de muncă a plecat, mințile luminate sunt ademenite în occident, am vândut flota, am privatizat/distrus metalurgia , industria grea, chimia, cercetarea, am pus la pământ sănatatea, învățământul, industria meșteșugărească, turismul etc.,etc., etc. Ajunge ! Treziţi-vă, români ! Vom discuta zile întregi despre mitingul însângerat din acest august încrâncenat, vom sparge televizoarele cu privirea, vom găuri fotoliile asistând la discursuri tembele ale unor asa-ziși formatori de opinie( în fapt niște pupincuriști dornici de a-și rotunji conturile), și nu vedem care sunt problemele reale ale Țării.

Legea offshore este o lege cu bătaie lungă, cu impact majorasupra economiei României și a viitorului copiilor și nepoților noștri. Nu staţi pasivi! Viitorul României se hotărăște acum. Securitatea și independența energetică a României sunt mai importante decât luptele efemere pentru putere. Românii și urmașii noștri sunt mai importanți decăt tagmele politice aflate vremelnic și întâmplător la Putere! Dacă simțiți, gândiți și trăiți românește, haideți la acţiune, distinși compatrioţi din țară și din afară! La Ceas Centenar, avem datoria să ne batem pentru binele nostru și al urmașilor noștri, nu să ne batem ca proştii între noi, iar adversarii să-și facă jocurile ajutați de cozile te topor și tradătorii de neam și țară.

Doamne, Ocroteşte România!
Marian Rizea, tel. 0722.217.156

Privatizarea PETROM a fost un jaf colosal!

R a p o r t - Senatul României, şedinţa din 13 decembrie 2006

I. Scopul Comisiei de anchetă
În temeiul dispoziţiilor art.64 alin.(4) din Constituţia României, republicată, şi ale art.78 din Regulamentul Senatului, Senatul României a hotărât înfiinţarea unei Comisii de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea SNP PETROM. Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 decembrie 2006, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
Comisia de anchetă a fost înfiinţată la solicitarea unui număr de 38 de senatori. Membrii Comisiei de anchetă sunt următorii:
1) Senator Carol Dina, preşedinte;
2) Senator Marius Marinescu, vicepreşedinte;
3) Senator Dan Vasile Ungureanu, secretar;
4) Senator Şerban Strătilă, membru;
5) Senator Radu Cătălin Mardare, membru;
6) Senator Sabin George Cutaş, membru;
7) Senator Fekete Szabo Andras Levente, membru.
Scopul Comisiei de anchetă este investigarea condiţiilor de legalitate privind privatizarea SNP PETROM.

II. Prezentarea Companiei S.N.P. PETROM

Societatea Naţională a Petrolului (PETROM S.A.) a fost înfiinţată prin reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului PETROM, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.49 din 15.09.1997, aprobată prin Legea nr.70/1998. La data privatizării, S.N.P. PETROM SA avea ca obiect de activitate, în principal, explorarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale de pe uscat şi din platoul continental al Mării Negre, rafinarea şi prelucrarea ţiţeiului, transportul şi comercializarea produselor petroliere, comercializarea gazelor, importul şi exportul de ţiţei, produse petroliere, utilaje, echipamente şi tehnologii specifice.
S.N.P. PETROM, anterior privatizării, se definea ca:
- unul dintre cei mai importanţi producători de petrol şi gaze din Europa Centrală şi de Est;
- singurul producător de ţiţei din România, neavând concurent în acest domeniu şi cel de-al doilea producător de gaze naturale; în anul 2003 producţia de ţiţei a fost de 5,65 milioane tone;
- furnizor de gaze naturale, cu o cotă de 34% din producţia internă; în anul 2003 producţia de gaze naturale a fost de 6,129 miliarde m.c., respectiv circa 1/3 din consumul României.

În dosarul de prezentare a SNP PETROM SA în vederea privatizării se prezintă:
1) Acţionariatul Companiei
Din lista principalilor acţionari - 114 persoane fizice şi juridice - ai PETROM la data de 30 iunie 2003, prezentăm:
- Statul român - 93,0485%, pagina 71 din LpaP (LpaP - Lista principalilor actionari ai PETROM - 320 autocisterne; 401 autotractoare; 350 semi-remorci; 464 autocisterne GPL; 5 camioane GPL. Extern: 2 facilităţi de depozitare; 35 staţii de vânzare cu amănuntul - 30 în franciză);
- SIF Oltenia - 1,22082%, pagina 71 din LpaP;
- Asociaţia salariaţilor din S.N.P. PETROM SA - 0,45129%, pagina 71 din LpaP;
- Credit Swuisse First Boston Europe - 0,00265% pagina 76 din LpaP.

2) Structura patrimoniului Companiei la nivelul anului 2002:

Explorare şi producţie:
Intern:
- 306 zăcăminte petrol şi gaze asociate;
- 1.450 puţuri de gaz productive;
- 13.856 puţuri de ţiţei productive cu o producţie de 220.000 barili ţiţei;
- 771 instalaţii de colectare, depozitare, tratare şi separare;
- 2 instalaţii de gaz-etanizare;
- 1 instalaţie GPL;
- 15.000 km reţea de transport ţiţei gaz şi apă;
- instalaţii de foraj marin, conducte, platforme;
- 2 platforme maritime - Prometeu şi Atlas.

Extern:
- Puţuri de exploatare şi contracte de forare în Kazakhstan.
Rafinare si Produse Petrochimice:
- complexul petrochimic şi rafinare Arpechim;
- complexul petrochimic şi rafinare Petrobrazi;
- uzina de îngrăşăminte Doljchim.

Distribuţie şi Marketing:
Intern:
- 145 depozite petroliere (capacitate de 956.456 mc);
- 690 staţii de vânzare cu amănuntul, din care 200 modernizate.

3) Date financiare la nivelul anului 2002 (anul lansării pocedurilor de privatizare a S.N.P. PETROM)

- Activ net contabil - 62.373.020.622 mii lei;
- Obligaţii către bugetul de stat constituite în anii fiscali precedenţi în care s-au înregistrat obligaţii restante - 58.573.165.129 mii lei;
- Alte impozite şi taxe inclusiv dobânzi şi penalităţi de orice fel - 752.342.745 mii lei;
- Profit net - 2.282.082.505 mii lei.

III. Motivarea privatizării S.N.P. PETROM S.A. prezentată de Guvern

Prin Hotărârea de Guvern nr.556/2002, privatizarea SNP PETROM SA Bucureşti se va face în cadrul programului PSAL 2, convenit cu Banca Mondială, cu Consultanţi Internaţionali, prin oferirea de acţiuni către investitori strategici. Prin Hotărârea de Guvern nr. 924/2003, se aprobă strategia privatizarii S.N.P. PETROM S.A. prin dobândirea de către un investitor strategic, sau de către un consorţiu de investitori a unui pachet de acţiuni de 51% din capitalul social al societăţii, printr-o metodă combinată între vânzarea de acţiuni prin negociere bazată pe oferte preliminare şi neangajante şi majorarea de capital social prin aport de capital.

IV. Legislaţia aplicată la privatizarea S.N.P. PETROM S.A.

- HG nr.374 din 13 mai 1999 - privind asigurarea condiţiilor de implementare a prevederilor Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL) şi ale Programului de Dezvoltare Instituţională a Sectorului Privat;
- Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată cu modificările şi completările ulterioare;
- OUG nr.172 din 27 noiembrie 2002 - care a aprobat Comisia de privatizare în care au fost incluşi reprezentanţi de la toate ministerele implicate, la nivel de ministru şi secretar de stat;
- HG nr.924/2003 - aprobă strategia de privatizare, care face parte din acordul cu Banca Mondială, PSAL 2 din 2002 şi acordul cu BIRD ratificat prin OUG nr.114/19 septembrie 2002 - art.6.;
- HG nr.556/2002 pentru aprobarea mandatului privind realizarea strategiei de privatizare a unor societăţi comerciale aflate în portofoliul Ministerului Industriei şi Resurselor;
- HG nr.1450/2002 pentru aprobarea prevederilor contractului de servicii financiare;
- HG nr.550/2003 privind gestionarea şi valorificarea acţiunilor rezultate din conversia creanţelor bugetare ale Societăţii Naţionale a Petrolului PETROM SA;
- Legea nr.137/2002 - privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr.238 din 7 iunie 2004 - Legea petrolului (care înlocuieşte Legea petrolului nr.134/1995);
- HG nr.1090 din 8 iulie 2004 - aprobă Raportul Comisiei de privatizare şi al Comisiei de negociere, semnarea Contractului de privatizare şi mandatarea Ministerului Economiei şi Comerţului prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie să semneze Contractul de privatizare;
- Legea nr.555 din 2 decembrie 2004 privind unele măsuri privind privatizarea SNP PETROM SA;
- Legea nr. 571/2003 - Codul Fiscal;
- Legea nr.21/1996 - Legea concurenţei.

V. ETAPELE PROCESULUI DE PRIVATIZARE A S.N.P. PETROM S.A.

În baza procedurilor aprobate de Guvern, Ministerul Economiei şi Comerţului, respectiv Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, la data de 11 decembrie 2002, a încheiat un Contract de servicii financiare (Contract de consultanţă) cu consorţiul format din Credit Swuisse First Boston (Europa) Limited (CSFB) şi ING Bank NV, Sucursala Londra (ING) în urma unui proces de licitaţie deschisă.
Consorţiul Consultantului are următoarea structură pe domenii:
- C.S.F.B. - Consultant financiar, autorizat să semneze pentru şi în numele următorilor membri ai consorţiului:
- Linklaters Miculiti & Asociaţii: consultanţi juridici;
- U.R.S. Corporation: consultanţi de mediu;
- Jacobs Consultancy: consultanţi pe aspecte comerciale şi tehnice;
- Ernst & Young: consultanţi pe aspecte de contabilitate şi financiare;
- Gaffney Kline and Associates: consultanţi pe aspecte de audit al rezervelor;
- ING BANK NV- Consultant financiar.

Metoda de privatizare stabilită prin HG nr.924/2003 a fost una combinată între vânzarea de acţiuni prin negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante şi majorarea de capital social prin aport de capital.
Contractul de privatizare semnat la data de 23 iulie 2004, între Ministerul Economiei şi Comerţului din România prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi OMV Aktiengesellschaft din Austria, are ca obiect vânzarea/cumpărarea unui numar de 12.739.341.312 acţiuni ale societăţii, reprezentând 33,34% din capitalul social şi majorarea capitalului social al societăţii cu un număr de acţiuni care să-i permită OMV să deţină, după subscrierea de către acţionarii minoritari ai Societăţii BERD şi Cumpărător, 51% din capitalul social.
Semnarea Contractului de privatizare în forma şi conţinutul negociate între părţi a fost aprobată prin HG nr.1090/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea SNP PETROM SA Bucureşti. Conform Contractului de privatizare, Cumparatorul - OMV, pentru 33,34% din pachetul de acţiuni, a plătit Statului Român suma de 668,815 milioane de euro, iar prin majorare de capital social în valoare de 830,6 milioane de euro - suma rămasă în conturile S.N.P. PETROM - a obţinut 17,55% din acţiuni, necesare pentru a deţine 51% din capitalul social.

La solicitarea Guvernului, Parlamentul României adoptă în luna noiembrie 2004 Legea nr.555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societăţii Naţionale a Petrolului PETROM SA Bucureşti.
În urma analizării Contractului de privatizare a SNP PETROM SA, Comisia de anchetă a sesizat unele prevederi referitoare la obligaţiile post-privatizare ale Vânzătorului, după cum urmează:
1) Angajamentul de Despăgubire privind Mediul - pagina 42 din Contractul de privatizare (C.P.): „Vânzătorul se obligă să despăgubească Societatea pentru Pierderile de Mediu şi Costurile de Abandonare (aşa cum sunt acestea definite în Anexa P) conform prevederilor Angajamentului de Despăgubire privind Mediul. Pentru evitarea oricărui dubiu, se precizează că Angajamentul de Despăgubire privind Mediul va constitui singurul recurs al Cumpărătorului pentru orice pretenţii legate de Contaminare (în sensul definit în Angajamentul de Despăgubire privind Mediul)". Prin acest angajament Statul Român este obligat ca pe o perioadă de 15 ani să despăgubească în totalitate Cumpărătorul pentru orice pretenţii în legatură cu poluarea anterioară a mediului, iar pe o perioadă de 30 de ani să se despăgubească Cumpărătorul în totalitate pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate. Statul Român îşi asumă responsabilităţi şi eventuale cheltuieli de remediere şi/sau despăgubiri fără o limită valorică, în măsură în care sunt pretinse de către terţi sau autorităţi de mediu ca efect al poluării istorice. De remarcat că aceste responsabilităţi s-au asumat fără a avea date concrete cu privire la volumul acestor lucrări şi mai ales a costurilor aferente, care pot fi nelimitate. La data elaborării prezentului Raport, din informaţiile pe care le deţinem, Compania PETROM-OMV a înregistrat obligaţia Statului Român de a achita suma de 363 milioane de euro, pentru lucrările de mediu deja realizate.
Concluzii: Se constată că aceste prevederi nu au la bază o fundamentare şi identificare a nivelului de poluare anterioară şi a locaţiilor ce urmează să fie dezafectate, cât şi costurile aferente. Aceste pretenţii vor avea implicaţii imprevizibile, pe următorii 15, respectiv, 30 de ani asupra costurilor ce vor fi suportate de Statul Român.

2) Terenurile în Curs de Clarificare - pagina 42 din CP: „Vânzătorul se obligă să îi vândă Cumpărătorului Partea Corespunzătoare din Acţiunile Referitoare la Terenuri, la un preţ egal cu valoarea nominală a acestor acţiuni: cu toate acestea, preţul total de cumpărare ce urmează să fie plătit de Cumpărător conform acestei clauze nu va depăşi echivalentul în lei al Sumei Maxime. Pentru a asigura desfăşurarea ordonată a procesului, Vânzatorul şi Cumpărătorul convin ca majorările de capital al Societăţii cu privire la Terenurile în Curs de Clarificare se vor efectua după cum urmează:
(a) cu privire la o suprafaţă totală de aproximativ 2.000 (două mii) de hectare din Terenurile în Curs de Clarificare, în termen de un an după Data Finalizării; preţul pe acţiune la vânzarea către Cumpărător a Părţii Corespunzătoare din Acţiunile emise ca urmare a acestei majorări de capital social va fi egal cu valoarea nominală a acestor Acţiuni, cu condiţia ca preţul total să nu depăşească Suma Maximă; şi
(b) cu privire la toate celelalte Terenuri în Curs de Clarificare, în termen de 3 (trei) luni de la data la care Societatea îl notifică pe Vânzător că au fost obţinute toate certificatele de atestare a dreptului de proprietate; preţul pe acţiune la vânzare către Cumpărător a Părţii Corespunzătoare din Acţiunile emise ca urmare a acestei majorări de capital social va fi:
(I) valoarea nominală, dacă valoarea nominală totală a Părţii Corespunzătoare (atât pentru prima, cât şi pentru cea de-a doua majorare de capital) este mai mică sau egală cu Suma Maximă, sau
(II) acel preţ pe acţiune, mai mic decât valoarea nominală, care prin înmulţirea cu numărul de acţiuni care urmează a fi vândut Cumpărătorului conduce la un preţ total care, împreună cu preţul deja plătit conform 4.2.2.(a), să fie egal cu Suma Maximă".

Concluzie: Aceste prevederi, care obligă Statul Român la vânzarea acţiunilor rezultate ca urmare a majorării capitalului social cu terenurile aferente, reprezintă în fapt trecerea în proprietatea Companiei a unor terenuri subevaluate.
Întrucât aceste terenuri, în marea lor majoritate, sunt situate în mediul urban, unde dinamica preţurilor cunoaşte o creştere exponenţială, în mod cert se va înregistra o diferenţă semnificativă între valoarea reală de piaţă şi preţul prevăzut în Contractul de privatizare. Făcând un calcul simplu, care are în vedere o diferenţă între cele două valori de numai 100 euro pe metru pătrat, rezultă: 100 euro/m.p. x 10.000 m.p./ha x 2000 hectare = 2 miliarde euro.

3) Impozite şi penalităţi cu scadenţa depăşită - pagina 44 din CP: „Toate impozitele datorate de societate pentru orice an financiar până la 31 decembrie 2003, inclusiv şi toate penalităţile aferente, de orice fel, care s-au acumulat până la data de 8 aprilie 2004 au fost plătite sau anulate şi Societatea nu va mai fi ţinută să răspundă în legatură cu ele".
Remarcăm că în Raportul de evaluare Consultantul specifică că la evaluarea societăţii şi stabilirea valorii de piaţă s-a ţinut seama şi de datoriile acumulate de aceasta. În acest sens, în Raportul de evaluare se menţionează: „Scenariul de bază pentru Valoarea Companiei bazată pe metoda fluxurilor de numerar actualizate (analiza D.C.F.) a condus la o valoare a Companiei între 1,4 miliarde de dolari şi 1,8 miliarde dolari. Valoarea Capitalului Propriu se situează în intervalul 1,0 miliarde de dolari şi 1,4 miliarde dolari, după o ajustare cu 260 milioane dolari pentru Datoria Netă purtătoare de dobândă estimată, cu 46 milioane de dolari pentru dividende restanţe, cu 30 milioane de dolari pentru obligaţii legate de titlurile de proprietate asupra terenurilor şi cu 40 milioane de dolari pentru obligaţii referitoare la închiderea unor sonde".

Anularea datoriilor acumulate de S.N.P. PETROM S.A., de către Guvern, stipulată în Contractul de Privatizare, după finalizarea Raportului de evaluare, în care valoarea de piaţă a companiei a fost ajustată cu aceste datorii, reprezintă facilităţi acordate excesiv cumpărătorului O.M.V. şi a periclitat transparenţa procesului de privatizare, întrucât ceilalţi investitori nu au cunoscut aceste clauze suplimentare de anulare a datoriilor.
Concluzie: Cum valoarea Companiei S.N.P. PETROM S.A. a fost estimată ţinându-se cont şi de datoriile acumulate, anularea ulterioară a acestora de către Guvern, prin Contractul de privatizare, fără a modifica preţul de ofertă, reprezintă prejudiciu adus Statului Român.

4. Redevenţe - pagina 44 din CP: „Nivelul, baza şi modul de calculare curente ale redevenţelor datorate de Societate conform Contractelor Individuale de Concesiune vor fi menţinute pentru o perioadă de 10 (zece) ani de la Data Finalizării". Analiza comparativă a redevenţei funcţie de cantităţile de ţiţei extras arată că în România valoarea acesteia este cuprinsă între 3,5-13,5%, în timp ce, în Franţa, valoarea redevenţei este dublă, cuprinsă între 5-30%. Tinând seama că piaţa internaţională a ţiţeiului este foarte dinamică, în perioada 2002-2007 a crescut de la 22 dolari pe baril la 92 dolari pe baril, creştere de peste 4 ori, este de neînţeles prevederea din Contractul de privatizare care stipulează că nivelul, baza şi modul de calculare a redevenţei vor fi menţinute pe o perioadă de 10 (zece) ani.
Concluzie: Elementele restrictive prevăzute în Contractul de privatizare cu privire la păstrarea pe o perioadă de 10 ani a nivelului, bazei şi modului de calculare a redevenţei, precum şi valoarea redusă de 3,5-13,5% a acesteia au ca efect păgubirea Statului Român cu sume importante. Este foarte probabil ca peste 10 ani această resursă neregenerabilă care este ţiţeiul să fie epuizată, ceea ce ar face revizuirea clauzei inutilă.

5) Stabilitatea fiscală cu privire la explorare şi producţie (E&P) - pagina 44 din CP: "Cu excepţia cerinţelor contrare ale legilor sau reglementărilor general aplicabile în Uniunea Europeană care devin aplicabile României, următoarele prevederi ale Codului Fiscal al României vor ramâne în vigoare până la data de 31 decembrie 2014 şi nu vor fi modificate în defavoarea Societăţii: art.22(2), art.22(3), art.24(3)(c), art.24(11)(e), art.24(14) şi art.24(21). În perioada menţionată mai sus, cu excepţia cerinţelor contrare ale legilor sau reglementărilor general aplicabile în Uniunea Europeană care devin aplicabile României, regimul de impozitare aplicabil activităţilor de explorare şi producţie ale Societăţii nu va deveni, indiferent sub ce forma, mai oneros pentru Societate (inclusiv prin majorarea ratelor impozitelor aplicabile ori prin introducerea de noi impozite cu privire la explorare si productie)".
Constrângerea Guvernului şi a Parlamentului României de a nu avea o politică fiscală coerentă, unitară şi nediscriminatorie pentru toţi contribuabilii reprezintă o ingerinţă în politica internă românească, cu consecinţe imprevizibile în asigurarea mediului concurenţial caracteristic unei economii funcţionale de piaţă.
Concluzie: Menţinerea neschimbată pe o perioadă de 10 ani a prevederilor Codului Fiscal cu privire la majorarea ratelor impozitelor referitoare la explorare şi producţie reprezintă o ingerinţă în politica economică românească cu reflexe certe în reducerea veniturilor bugetare.

VI. Contractul pentru servicii financiare

Contractul pentru servicii financiare (Contract de consultanţă) încheiat de Ministerul Industriei şi Resurselor prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi consorţiul format din Credit Swuisse First Boston (C.S.F.B.) (Europe) Limited şi ING Bank NV London conţine unele prevederi controversate, existând şi un conflict de interese, dat fiind faptul că C.S.F.B. era la momentul semnării Contractului de consultanţă acţionar minoritar la S.N.P. PETROM S.A.
Contractul de consultanţă conţine 3 capitole distincte:
a) - Condiţii generale ale contractului;
b) - Condiţii speciale ale contractului;
c) - Anexe - A - F.

Din analiza prevederilor conţinute în Contractul de consultanţă au rezultat următoarele:
1) Unele clauze negociate de Părţi şi consemnate în capitolul "Condiţii generale ale contractului" au fost fie abrogate, fie modificate substanţial în capitolul "Condiţii speciale ale contractului". Aceste modificări sunt prezentate în ANEXA 1. Dintre aceste modificări, prezentăm situaţia de la clauza 3.8, care are implicaţii majore în estimarea Companiei.
a) Capitolul Condiţii Generale - pagina 13 din Contractul de servicii financiare (C.S.F.)) 3.8. Documente realizate de consultanţi care rămân proprietatea angajatorului:
„Toate planurile, proiectele, specificaţiile, schiţele, rapoartele, alte documente şi programe (soft-urile) realizate de Consultanţi pentru Angajator, ca urmare a îndeplinirii Serviciilor din prezentul Contract, vor deveni şi vor rămâne proprietatea Angajatorului, iar Consultanţii le vor preda Angajatorului înainte de rezilierea sau încetarea prezentului Contract, împreună cu un inventar al acestora. Consultanţii pot păstra o copie a acestor documente şi programe. Restricţiile cu privire la utilizarea viitoare a acestor documente sunt specificate în Condiţii Speciale ale Contractului" (C.S.).
b) Capitolul Condiţii Speciale - pagina 31 din C.S.F.
3.8. Clauza 3.8 din CG se va modifica şi va avea următorul conţinut: „Consultanţii se bucură de protecţia acordată drepturilor de autor de Legea Aplicabilă cu privire la toate planurile, proiectele, specificaţiile, schiţele, rapoartele şi orice alte documente realizate de Consultanţi pentru Angajator, ca urmare a îndeplinirii Serviciilor din prezentul Contract, menţionate în Anexa A şi Anexa B. Prin prezentul Contract, Consultanţii cesionează irevocabil, în favoarea Angajatorului, pe perioada maximă prevazută de Legea Aplicabilă, toate drepturile patrimoniale de autor corespunzătoare celor menţionate mai sus, ce pot fi folosite oriunde în lume. Preţul cesiunii este inclus în Preţul de Contract. Această cesiune nu are ca obiect orice alte drepturi de proprietate intelectuală sau secrete comerciale aflate în proprietatea Consultanţilor. Consultanţii nu vor utiliza aceste documente, ca atare, faţă de Terţe Părţi, în scopuri care nu se referă la acest Contract, fără aprobarea prealabilă scrisă a Angajatorului, cu excepţia cazului în care aceste documente sunt solicitate de către orice instanţe competente, caz în care Consultanţii au obligaţia de a notifica acest lucru Angajatorului". Ca efect al acestei reformulări, consultantul a considerat că nu este obligat să prezinte formulele şi metodologia de calcul utilizate, inclusiv soft-urile, care au condus la obţinerea valorilor estimate în raportul de evaluare a societăţii. Această abordare face ca valorile propuse de consultant să fie practic imposibil de verificat.

Consecinţele sunt grave şi profunde: Instituţia publică implicată în privatizarea SNP PETROM afirmă şi susţine că nu deţine documentele şi informaţiile ce au stat la baza determinării valorii S.N.P. PETROM în vederea întocmirii ofertei de vânzare. Deşi Comisia de anchetă a făcut demersuri insistente pentru obţinerea acestor date, documente şi informaţii, acestea nu au fost transmise Comisiei de anchetă.
În Anexa 2 se prezintă conţinutul ultimei adrese primite pe această temă de la autorităţile statului.

Concluzie: Se apreciază că în mod deliberat s-a acţionat pentru secretizarea informaţiilor esenţiale privind formulele şi metodologia de calcul utilizate, inclusiv soft-urile cu care au fost determinate valorile prezentate în Raportul de evaluare, inclusiv valoarea S.N.P. PETROM. Modificarea prevederilor iniţiale, care stipulau fără echivoc că Statul Român este proprietarul soft-ului de calcul utilizat de consultant, face ca instituţiile române implicate în privatizare să nu deţină documentele şi informaţiile utilizate la stabilirea valorii S.N.P. PETROM, în lipsa acestora verificarea este imposibilă.
Incredibil cum reprezentanţii Statului Român au acceptat valorile propuse de consultant, cu privire la valoarea SNP PETROM, fără a deţine documente autentice în baza cărora să se poată verifica în ce fel au fost estimate aceste valori, cât şi elementele definitorii - patrimoniu, situaţii financiare, preţul petrolului la zi etc.!
2) Nu s-a stipulat în mod expres în Contractul de consultanţă evaluarea patrimoniului S.N.P. PETROM la nivelul preţurilor de piaţă din anul privatizării.
Reevaluarea patrimoniului ar fi trebuit să cuprindă:
a) zăcămintele de petrol şi gaze din ţară şi străinătate;
b) puţurile de ţiţei şi gaze productive şi în conservare;
c) complexele de petrochimie şi rafinare;
d) reţelele de transport ţiţei şi gaze (15.000 km);
e) staţiile de vânzare a produselor petroliere (690 de staţii), inclusiv terenurile aferente;
f) sediile SNP PETROM din toată ţara, inclusiv terenurile aferente;
g) staţiile de depozitare;
h) mijloacele de transport;
i) alte active.

În documentaţia elaborată de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), la solicitarea Comisiei de anchetă, se prezintă informaţii specifice din domeniul resurselor minerale, dintre care subliniem: „în vederea privatizării SNP PETROM SA, rezerva de hidrocarburi (ţiţei/condensat, gaze naturale) corespunzătoare celor 238 de perimetre de exploatare menţionate în HG nr.903/10.06.2004 şi HG nr.1599/30.09.2004 şi 18 perimetre de exploatare conform HG nr.1928/10.11. 2004 a constituit unul dintre indicatorii economici ce au stat la baza ofertei de privatizare". Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, singura instituţie din România ce deţine expertiza şi informaţii în domeniul resurselor minerale nu a fost consultată şi nici nu are date şi informaţii privind această evaluare a cantităţii şi a preţului rezervelor naturale luat în calcul.
În Raportul de Evaluare şi Diagnostic (RED) din aprilie 2004, elaborat de consultant nu sunt prezentate date cu privire la evaluarea zăcămintelor petrolifere şi de gaze naturale.
În Raport nu se regăsesc date nici despre evaluarea zăcămintelor din Kazahstan.
Concluzie: Aspectele prezentate confirmă cu prisosinţă că între consultant şi părţi s-a convenit orientarea evaluării către valori superficial motivate şi omiterea altora, care au defavorizat S.N.P. PETROM. Lipsa datelor cu privire la evaluarea zăcămintelor petroliere şi de gaze naturale şi a preţului rezervelor luat în calcul, precum şi ignorarea evaluării patrimoniului Companiei PETROM la valorile de piaţă din anul 2004, anul privatizării, au influenţat decisiv reducerea valorii Companiei PETROM, ceea ce a dezavantajat Statul Român.

VII. Raportul de evaluare şi diagnostic

Acest studiu a fost elaborat de Credit Swuisse First Boston (Europe) Limited şi ING Bank NV Sucursala Londra la cererea Ministerului Industriei şi Resurselor din România conform Contractului pentru Servicii Financiare încheiat în 11 decembrie 2002 în legatură cu posibila privatizare a S.N.P. PETROM SA. Analiza Raportului de evaluare şi diagnostic realizat de consultant reliefează că estimarea valorii S.N.P. PETROM a fost proiectată după mai multe metode de evaluare, după cum urmează:
1) Metoda activului net ajustat - este o metodă bazată pe analiza fluxurilor financiare şi care a fost aplicată pe cele 3 segmente de bază ale activităţii: exploatare şi producţie, rafinare şi petrochimie, distribuţie şi marketing, implicit pe evaluarea activelor şi pasivelor componente ale fiecărei divizii în parte. Suma valorilor individuale ale diviziilor Companiei PETROM, sau "suma părţilor componente" a fost ajustată cu valoarea netă a datoriilor fără evaluarea patrimoniului companiei la valorile de piaţă, ceea ce a redus considerabil valoarea capitalului propriu al S.N.P. PETROM. Valoarea activului net ajustat - 1,569 miliarde de dolari.

Observaţii:
Nu au fost evaluate la valorile de piaţă activele societăţii prezentate la începutul Raportului, când a fost enumerată structura patrimoniului companiei, astfel încât activele S.N.P. PETROM au fost luate în calcul la valorile istorice contabile, şi nu la valorile de piaţă din anul 2004.
Corecţiile utilizate au fost numai cele care afectau în mod negativ valoarea societăţii, şi anume datoriile fiecărui sector în parte astfel:
l) Exploatare şi Producţie + 2,433 miliarde de dolari;
Rafinare şi Petrochimie - 674 miliarde de dolari;
Distributie şi Marketing - 251 miliarde de dolari, fără să fie aplicate şi corecţiile pozitive de evaluare la preţurile de piaţă a patrimoniului societăţii (respectiv zăcăminte, staţii de benzină, terenuri etc.).
- Nu au fost luate în considerare condiţiile şi evoluţiile pieţei.
- Metoda este dependentă de prognoze, cu un grad mare de incertitudine.
2) Metoda evaluării companiilor comparabile - se bazează pe o perioadă de previziuni de 2-3 ani, generând o valoare ipotetică la care acţiunile S.N.P. PETROM ar putea fi vândute public prin intermediul pieţei de capital. Valoarea evaluată este cuprinsă între 1,5 şi 2 miliarde de dolari.
Observaţie: Datorită gradului ridicat de subiectivism care intervine în compararea grupului de companii aflat în analiză, această metodă nu a putut fi aplicată cu rezultate concludente şi prin urmare nu se poate aplica.
3) Metoda analizei tranzacţiilor comparabile - s-a bazat pe compararea unor tranzacţii de companii similare. Valoarea evaluată este cuprinsă între 1,6 si 2,1 miliarde de dolari.
Observaţie: Tranzacţiile care au fost luate în considerare nu s-au mai concretizat prin vânzare, compararea făcîndu-se numai la nivel de ofertă, ca urmare valoarea obţinută nu este relevantă.
4) Metoda fluxurilor de numerar actualizate (DCF) este tot o metoda fundamentată pe rezultate financiare ale societăţii şi care încorporează diverşi parametri normativi, operaţionali şi financiari ce afectează activitatea economică a acesteia.
Exemple de parametri utilizaţi: producţie, preţ ţiţei, preţ gaz, productivitate, cheltuieli de capital, cota de piaţă etc. Valoarea estimată este cuprinsă între 1,4 si 1,8 miliarde de dolari.
Observaţie:
- Valoarea obţinută în urma aplicării acestei metode a fost puternic influenţată de performanţele financiare ale companiei, care a finalizat ultimul an în pierdere, faţă de anii anteriori. Motivele care au influenţat această situaţie financiară nu au putut fi determinate;
- Scenariile avute în vedere nu au previzionat creşteri ale preţurilor şi veniturilor mai mari de 3-8%, deţi realitatea şi evoluţia pieţei mondiale au infirmat aceste ipoteze. De la preţul de 22 de dolari/baril, utilizat de Consultant în evaluarile elaborate, acesta a atins la 25 octombrie 2007 un nivel istoric de 92 de dolari/baril, ceea ce reprezintă o creştere de 4,4 ori în 3 ani;
- La estimarea valorii prin această abordare nu s-a luat în calcul patrimoniul companiei;
- Determinările prin această metodă nu conţin relaţiile de calcul şi calcule explicite referitoare la valori şi ponderi estimate.
Consultantul a elaborat două versiuni privind Raportul de evaluare şi diagnostic: prima versiune în mai 2003 şi a doua în aprilie 2004. În urma studiului celor două rapoarte din mai 2003 şi aprilie 2004 şi al metodelor de evaluare utilizate se desprind următoarele:
1) „Rezumatul ipotezelor operaţionale şi financiare" - proiecţia preţului petrolului BRENT dolar/t pe perioada 2000-2012 este aceeaşi în cele două rapoarte de evaluare.
La nivelul anului 2004, preţul estimat era de 164 de dolari/t, echivalent a 22 de dolari/baril, cu toate că piaţa petrolului a evoluat în această perioadă în care s-au elaborat cele două rapoarte de evaluare.
Astfel:
- preţul de pe site-ul Energy Information Administration era de 33,85 de dolari/baril la 16 aprilie 2004 şi de 39,59 de dolari/baril la 23 iulie 2004, data semnării CP, - ANEXA 3;
- Ministerul Economiei şi Finanţelor cu adresa nr.101515/07.05.2007 a precizat cotaţiile medii lunare pentru ţiţei Brent: 33,25 de dolari/baril pentru luna aprilie 2004 şi 38,33 de dolari/baril pentru luna iulie 2004 - Anexa 4.
2) La capitolul exploatare şi producţie referitor la rezervele PETROM în raportul de evaluare din aprilie 2004 se face referire la rezervele de la sfârşitul anului 2002, şi nicidecum la rezervele estimate de către consultanţi conform Actului adiţional nr.1 din 2003 al C.S.F., convenit între părţi.
3) În cadrul raportului de evaluare final din 2004 nu există nici o referire la rezervele actualizate de zăcăminte de petrol şi gaze naturale. Această realitate este confirmată şi de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
4) În toate abordările utilizate privind evaluarea companiei s-au luat în calcul datoriile societăţii, acestea influenţând în mod negativ valorile finale estimate. Aceste datorii au fost şterse o dată cu privatizarea societăţii! Cu atât mai mult s-ar fi impus să se realizeze o actualizare a valorii societăţii în noile condiţii.
5) Complexul petrochimic şi de rafinare Arpechim şi Complexul petrochimic şi de rafinare Petrobrazi sunt la un nivel ridicat de performanţă faţă de majoritatea rafinăriilor cu care concurează în Europa. Costurile fixe de exploatare sunt la 60% faţă de costurile din rafinăriile din Uniunea Europeană din cauza salariilor mai mici.
6) Rapoartele de evaluare nu conţin relaţiile de calcul şi calculele explicite referitoare la valorile estimate.
7) În Raportul de evaluare şi diagnostic, la pagina 14, se arată: Anexa 5: Evaluarea este foarte sensibilă la preţul modificat al petrolului: o modificare de 2 dolari în nivelul Brent determină o modificare de aproape 800 milioane de dolari în valoarea companiei. Aceasta se datorează ponderii foarte mari a costurilor fixe".
Diferenţa dintre preţul utilizat în evaluarea Companiei PETROM de către Consultant de 22 de dolari/baril şi preţul de pe bursa internaţională la data de 23 iulie 2004, data semnării C.P., de 39,59 de dolari/baril este de 17,59 de dolari/baril. Cum o modificare de 2 dolari în nivelul cotaţiei Brent - aşa cum stabileşte Consultantul - determină o modificare de aproape 800 milioane de dolari în valoarea companiei, rezultă că o modificare a cotaţiei Brent de 17,59 de dolari/baril determină o modificare de 7,036 miliarde de dolari în valoarea companiei.
Calcul:
- dacă o diferenţă de 2 dolari/baril corespunde la modificarea valorii companiei cu 800 milioane de dolari, atunci o diferenţă de 17,59 de dolari/baril corespunde la modificarea valorii companiei cu „X" milioane de dolari: X = (17,59 x 800) : 2 = 7,036 miliarde de dolari.
Aceste date redau foarte clar motivul pentru care Consultantul nu a luat în considerare preţul mondial al ţiţeiului în stabilirea valorii companiei.
Valoarea companiei S.N.P. PETROM - mai bine spus subevaluarea sa - a fost semnificativ influenţată de încă cel puţin doi vectori:
- nu s-a realizat evaluarea companiei la valorile de piaţă din anul 2004, anul privatizării;
- performanţele financiare s-au diminuat inexplicabil, aşa încât anul financiar premergător privatizării S.N.P. PETROM s-a finalizat cu pierderi.
„Constucţia subevaluării" pe baza căreia s-a "fundamentat" valoarea de vânzare a SNP PETROM împreună cu facilităţile excesive în post-privatizare acordate Cumpărătorului pe o perioadă cuprinsă între 10, 15 şi 30 de ani de către Ministerul Economiei şi Comerţului prin Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie în numele Statului Român au violat o regulă fundamentală a comerţului în domeniul exploatării rezervelor de hidrocarburi dintr-o ţară, care spune: „Importanţa deosebită a hidrocarburilor şi caracterul de resursă neregenerabilă a acestora determină statele deţinătoare să aplice regimuri fiscale speciale, care să asigure o împărţire echitabilă a profitului realizat din exploatarea acestora între stat şi companiile producătoare".
De menţionat că PETROM-OMV a realizat în anul 2006 un profit net de 671 milioane de euro (la cursul de 3,4006 lei/1 euro), valoare ce depăşeşte suma efectivă plătită de către OMV - 668,815 milioane de euro - la privatizarea Companiei PETROM.
Faţă de cele prezentate, rugăm plenul Senatului să aprobe următoarele:
1) Guvernul va renegocia Contractul de privatizare al Companiei PETROM pentru readucerea Statului Român în drepturile sale legitime. În 90 de zile de la aprobarea prezentului Raport, Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare modificările legislative ce se impun.
2) Curtea de Conturi a României, potrivit atribuţiilor sale, va stabili modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate de părţi în cadrul Contractului de privatizare a Companiei PETROM. Curtea de Conturi, în 90 de zile de la aprobarea prezentului Raport, va prezenta Parlamentului un raport asupra celor constatate.
3) Consiliul Concurenţei să prezinte un Raport privind privatizarea S.N.P. PETROM, armonizat cu cerinţele actuale ale Uniunii Europene în domeniul concurenţei. Consiliul Concurenţei, în 30 de zile de la aprobarea prezentului Raport, va prezenta Parlamentului raportul elaborat.
4) Organele abilitate ale Statului Român să stabilească legalitatea şi, dacă este cazul, responsabilităţile respective asupra modului de derulare a Contractului pentru servicii financiare, prin care s-a stabilit valoarea Companiei PETROM. În 120 de zile de la aprobarea prezentului Raport instituţiile responsabile vor prezenta un raport privitor la cele constatate.
5) Guvernul va prezenta Parlamentului, într-o perioadă de 90 de zile de la aprobarea prezentului Raport, strategia energetică în care să se regăsească explicit, clar şi inechivoc rolul şi locul resurselor (neregenerabile) de ţiţei şi gaze naturale ale României.
Membrii Comisiei:
1) Senator Carol Dina;
2) Senator Marius Marinescu;
3) Senator Dan Vasile Ungureanu;
4) Senator Şerban Strătilă;
5) Senator Radu Cătălin Mardare;
6) Senator Sabin George Cutaş;
7) Senator Fekete Szabo Andraş Levente

Orice comentarii în acest moment, sunt neavenite.
Rămâne de văzut reacţia clasei politice româneşti, a organelor abilitate să clarifice aspectele ce intră sub incidenţa legilor naţionale dar şi ale Uniunii Europene şi, nu în ultimul rând, a Parlamentului European. Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul că prin privatizarea S.N.P. PETROM s-a încălcat prevederea constituţională referitoare la bogăţiile solului şi subsolului care aparţin în exclusivitate statului român[2].

---------------------------------
[1] Marian Rizea, Petrol, dezvoltare şi (in)securitate Ediția a II-a, București, Editura SIPG,2008.
[2] Constituţia României, Art. 136, alin.3.).

footer