Revista Art-emis
Apel c?tre compatrio?i PDF Imprimare Email
Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea   
Duminică, 19 August 2018 15:40

OMV PetromDistin?i compatrio?i, iubitori de Neam ?i ?ar?! Sunt col. (r) prof. univ. dr. ing. Marian Rizea, cadru didactic titular al Universita?ii Ecologice Bucure?ti ?i asociat al Universit??ii de Petrol ?i Gaze Ploie?ti, membru al DIS-CRIFST - Academia Român?, pl?titor la zi de taxe ?i impozite. Fac un Apel cet??enesc disperat la to?i cei ce simt, gândesc ?i actioneaz? româneste! Vre?i s? d?m Guvernul jos? Haide?i s? o facem, dar democratic, prin vot, nu prin violen?? ! Ceea ce se întâmpl? în aceste zile prin deturnarea mitingului din 10 august de for?e oculte interne ?i externe spre violen?? ?i instabilitate, este o mare ru?ine ?i o mare pat? pe obrazul României Centenare!

În loc ca românii s? se bat? cu jandarmeria în strad?, mai bine ne-am uni for?ele ?i am demonstra ferm fa?? de încerc?rile unora de a ne fura legal bog??iile ??rii. Consider c? aceste turbulen?e sunt create in mod inten?ionat pentru a abate aten?ia poporului român de la adev?ratele probleme ale ??rii. Legea Offshore, votat? cu chiu cu vai de ale?ii neamului, într-o form? acceptabil?, este retrimis? în Parlament de de c?tre Pre?edintele instigator care ar fi trebuit sî fie un mediator echidistant ?i ap?r?tor al intereselor României (a jurat cu mâna pe Biblie iar nerespectarea jur?mântului nu r?mâne nesanc?ionat de Autoritatea Divin?). Haide?i s? ie?im în strad? ?i s? sus?inem o Lege Offshore mai bun?, mai în interesul românilor. Exper?ii Academiei Române s?-?i spun? un punct de vedere explicit despre aceast? lege. Este inadmisibil ca vecinii no?tri unguri s? ne râd? în fa?? ?i s? ne spun? c? nemaiavând industrie, noi românii trebuie s? le d?m lor gazul/hidrocarburile din Marea Neagr?!

S? cerem ferm guvernului României s? renegocieze contractual cu O.M.V. a?a cum este prev?zut în Hot?rârea aprobat? de Senatul României în ?edin?a din 13 decembrie 2006, înclusiv renegocierea redeven?elor. (A se vedea in anex? Raportul pe care l-am publicat în cartea „Petrol, dezvoltare ?i (in)securitate"[1].

S? cerem ferm guvernan?ilor ca rafin?ria ARPECHIM s? fie r?scump?rat? de la O.M.V.-PETROM ?i repus? în func?iune, nu l?sat? s? rugineasc? pentru a fi t?iat? la fier vechi. Este posibil ca România, care în 1989 avea în func?iune 10 rafin?rii (Combinatul petrochimic Brazi, Combinatul petrochimic Pite?ti, Combinatul petrochimic Midia-N?vodari, Rafin?ria 1 Ploie?ti, Vega, Rafin?ria Câmpina, D?rm?ne?ti, Rafin?ria Suplacul de Barc?u, Rafin?ria One?ti, Combinatul Petrochimic Teleajen-Ploie?ti), acum în an aniversar Centenar, s? nu dispunem de nici o rafin?rie iar petrolul românesc s? plece spre Austria?

S? solicit?m conduc?torilor da azi ?i de mâine s? repornesc? OLTCHIM-Rm.Vâlcea.
S? cerm ale?ilor s? înceap? urgent demersurile legale pentru preluarea combinatului de îngr???minte chimice care a apartinut omului de afaceri Ion Nicolaie, aflat în insolven??.
S? cerem guvernului s? dezvolte re?eaua de distribu?ie a gazelor naturale în toat? România, ca tot românul s? se bucure de gazele din Marea Neagr? care vor pleca prin gazoductul BRUA (cea mai mare investi?ie de infrastructur? energetic? post-decembrist?) spre Ungaria ?i Austria!
Câte locuri de munc? s-ar crea ?! Gazul din Marea-Neagr? ?i petrolul românesc ar fi prelucrate în ?ar?, nu date pe degeaba st?inilor !

Un alt obiectiv major este acela de a revitaliza, pe baza unor studii ?i strategii smart, sectorul industriei de minerit ?i al metalurgiei neferoaselor(aur, argint, cupru, etc.). Am dat pe nimic, petrolul, gazele naturale, p?durile, apa, p?mântul ap?rat cu via?a de str?buni, for?a de munc? a plecat, min?ile luminate sunt ademenite în occident, am vândut flota, am privatizat/distrus metalurgia , industria grea, chimia, cercetarea, am pus la p?mânt s?natatea, înv???mântul, industria me?te?ug?reasc?, turismul etc.,etc., etc. Ajunge ! Trezi?i-v?, români ! Vom discuta zile întregi despre mitingul însângerat din acest august încrâncenat, vom sparge televizoarele cu privirea, vom g?uri fotoliile asistând la discursuri tembele ale unor asa-zi?i formatori de opinie( în fapt ni?te pupincuri?ti dornici de a-?i rotunji conturile), ?i nu vedem care sunt problemele reale ale ??rii.

Legea offshore este o lege cu b?taie lung?, cu impact majorasupra economiei României ?i a viitorului copiilor ?i nepo?ilor no?tri. Nu sta?i pasivi! Viitorul României se hot?r??te acum. Securitatea ?i independen?a energetic? a României sunt mai importante decât luptele efemere pentru putere. Românii ?i urma?ii no?tri sunt mai importan?i dec?t tagmele politice aflate vremelnic ?i întâmpl?tor la Putere! Dac? sim?i?i, gândi?i ?i tr?i?i române?te, haide?i la ac?iune, distin?i compatrio?i din ?ar? ?i din afar?! La Ceas Centenar, avem datoria s? ne batem pentru binele nostru ?i al urma?ilor no?tri, nu s? ne batem ca pro?tii între noi, iar adversarii s?-?i fac? jocurile ajuta?i de cozile te topor ?i trad?torii de neam ?i ?ar?.

Doamne, Ocrote?te România!
Marian Rizea, tel. 0722.217.156

Privatizarea PETROM a fost un jaf colosal!

R a p o r t - Senatul României, ?edin?a din 13 decembrie 2006

I. Scopul Comisiei de anchet?
În temeiul dispozi?iilor art.64 alin.(4) din Constitu?ia României, republicat?, ?i ale art.78 din Regulamentul Senatului, Senatul României a hot?rât înfiin?area unei Comisii de anchet? având drept scop investigarea condi?iilor de legalitate privind privatizarea SNP PETROM. Aceast? hot?râre a fost adoptat? de Senat în ?edin?a din 13 decembrie 2006, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu?ia României, republicat?.
Comisia de anchet? a fost înfiin?at? la solicitarea unui num?r de 38 de senatori. Membrii Comisiei de anchet? sunt urm?torii:
1) Senator Carol Dina, pre?edinte;
2) Senator Marius Marinescu, vicepre?edinte;
3) Senator Dan Vasile Ungureanu, secretar;
4) Senator ?erban Str?til?, membru;
5) Senator Radu C?t?lin Mardare, membru;
6) Senator Sabin George Cuta?, membru;
7) Senator Fekete Szabo Andras Levente, membru.
Scopul Comisiei de anchet? este investigarea condi?iilor de legalitate privind privatizarea SNP PETROM.

II. Prezentarea Companiei S.N.P. PETROM

Societatea Na?ional? a Petrolului (PETROM S.A.) a fost înfiin?at? prin reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului PETROM, prin Ordonan?a de Urgen?? a Guvernului nr.49 din 15.09.1997, aprobat? prin Legea nr.70/1998. La data privatiz?rii, S.N.P. PETROM SA avea ca obiect de activitate, în principal, explorarea ?i exploatarea z?c?mintelor de petrol ?i gaze naturale de pe uscat ?i din platoul continental al M?rii Negre, rafinarea ?i prelucrarea ?i?eiului, transportul ?i comercializarea produselor petroliere, comercializarea gazelor, importul ?i exportul de ?i?ei, produse petroliere, utilaje, echipamente ?i tehnologii specifice.
S.N.P. PETROM, anterior privatiz?rii, se definea ca:
- unul dintre cei mai importan?i produc?tori de petrol ?i gaze din Europa Central? ?i de Est;
- singurul produc?tor de ?i?ei din România, neavând concurent în acest domeniu ?i cel de-al doilea produc?tor de gaze naturale; în anul 2003 produc?ia de ?i?ei a fost de 5,65 milioane tone;
- furnizor de gaze naturale, cu o cot? de 34% din produc?ia intern?; în anul 2003 produc?ia de gaze naturale a fost de 6,129 miliarde m.c., respectiv circa 1/3 din consumul României.

În dosarul de prezentare a SNP PETROM SA în vederea privatiz?rii se prezint?:
1) Ac?ionariatul Companiei
Din lista principalilor ac?ionari - 114 persoane fizice ?i juridice - ai PETROM la data de 30 iunie 2003, prezent?m:
- Statul român - 93,0485%, pagina 71 din LpaP (LpaP - Lista principalilor actionari ai PETROM - 320 autocisterne; 401 autotractoare; 350 semi-remorci; 464 autocisterne GPL; 5 camioane GPL. Extern: 2 facilit??i de depozitare; 35 sta?ii de vânzare cu am?nuntul - 30 în franciz?);
- SIF Oltenia - 1,22082%, pagina 71 din LpaP;
- Asocia?ia salaria?ilor din S.N.P. PETROM SA - 0,45129%, pagina 71 din LpaP;
- Credit Swuisse First Boston Europe - 0,00265% pagina 76 din LpaP.

2) Structura patrimoniului Companiei la nivelul anului 2002:

Explorare ?i produc?ie:
Intern:
- 306 z?c?minte petrol ?i gaze asociate;
- 1.450 pu?uri de gaz productive;
- 13.856 pu?uri de ?i?ei productive cu o produc?ie de 220.000 barili ?i?ei;
- 771 instala?ii de colectare, depozitare, tratare ?i separare;
- 2 instala?ii de gaz-etanizare;
- 1 instala?ie GPL;
- 15.000 km re?ea de transport ?i?ei gaz ?i ap?;
- instala?ii de foraj marin, conducte, platforme;
- 2 platforme maritime - Prometeu ?i Atlas.

Extern:
- Pu?uri de exploatare ?i contracte de forare în Kazakhstan.
Rafinare si Produse Petrochimice:
- complexul petrochimic ?i rafinare Arpechim;
- complexul petrochimic ?i rafinare Petrobrazi;
- uzina de îngr???minte Doljchim.

Distribu?ie ?i Marketing:
Intern:
- 145 depozite petroliere (capacitate de 956.456 mc);
- 690 sta?ii de vânzare cu am?nuntul, din care 200 modernizate.

3) Date financiare la nivelul anului 2002 (anul lans?rii pocedurilor de privatizare a S.N.P. PETROM)

- Activ net contabil - 62.373.020.622 mii lei;
- Obliga?ii c?tre bugetul de stat constituite în anii fiscali preceden?i în care s-au înregistrat obliga?ii restante - 58.573.165.129 mii lei;
- Alte impozite ?i taxe inclusiv dobânzi ?i penalit??i de orice fel - 752.342.745 mii lei;
- Profit net - 2.282.082.505 mii lei.

III. Motivarea privatiz?rii S.N.P. PETROM S.A. prezentat? de Guvern

Prin Hot?rârea de Guvern nr.556/2002, privatizarea SNP PETROM SA Bucure?ti se va face în cadrul programului PSAL 2, convenit cu Banca Mondial?, cu Consultan?i Interna?ionali, prin oferirea de ac?iuni c?tre investitori strategici. Prin Hot?rârea de Guvern nr. 924/2003, se aprob? strategia privatizarii S.N.P. PETROM S.A. prin dobândirea de c?tre un investitor strategic, sau de c?tre un consor?iu de investitori a unui pachet de ac?iuni de 51% din capitalul social al societ??ii, printr-o metod? combinat? între vânzarea de ac?iuni prin negociere bazat? pe oferte preliminare ?i neangajante ?i majorarea de capital social prin aport de capital.

IV. Legisla?ia aplicat? la privatizarea S.N.P. PETROM S.A.

- HG nr.374 din 13 mai 1999 - privind asigurarea condi?iilor de implementare a prevederilor Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL) ?i ale Programului de Dezvoltare Institu?ional? a Sectorului Privat;
- Legea nr.31/1990 privind societ??ile comerciale, republicat? cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare;
- OUG nr.172 din 27 noiembrie 2002 - care a aprobat Comisia de privatizare în care au fost inclu?i reprezentan?i de la toate ministerele implicate, la nivel de ministru ?i secretar de stat;
- HG nr.924/2003 - aprob? strategia de privatizare, care face parte din acordul cu Banca Mondial?, PSAL 2 din 2002 ?i acordul cu BIRD ratificat prin OUG nr.114/19 septembrie 2002 - art.6.;
- HG nr.556/2002 pentru aprobarea mandatului privind realizarea strategiei de privatizare a unor societ??i comerciale aflate în portofoliul Ministerului Industriei ?i Resurselor;
- HG nr.1450/2002 pentru aprobarea prevederilor contractului de servicii financiare;
- HG nr.550/2003 privind gestionarea ?i valorificarea ac?iunilor rezultate din conversia crean?elor bugetare ale Societ??ii Na?ionale a Petrolului PETROM SA;
- Legea nr.137/2002 - privind unele m?suri pentru accelerarea privatiz?rii cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare;
- Legea nr.238 din 7 iunie 2004 - Legea petrolului (care înlocuie?te Legea petrolului nr.134/1995);
- HG nr.1090 din 8 iulie 2004 - aprob? Raportul Comisiei de privatizare ?i al Comisiei de negociere, semnarea Contractului de privatizare ?i mandatarea Ministerului Economiei ?i Comer?ului prin Oficiul Participa?iilor Statului ?i Privatiz?rii în Industrie s? semneze Contractul de privatizare;
- Legea nr.555 din 2 decembrie 2004 privind unele m?suri privind privatizarea SNP PETROM SA;
- Legea nr. 571/2003 - Codul Fiscal;
- Legea nr.21/1996 - Legea concuren?ei.

V. ETAPELE PROCESULUI DE PRIVATIZARE A S.N.P. PETROM S.A.

În baza procedurilor aprobate de Guvern, Ministerul Economiei ?i Comer?ului, respectiv Oficiul Participa?iilor Statului ?i Privatiz?rii în Industrie, la data de 11 decembrie 2002, a încheiat un Contract de servicii financiare (Contract de consultan??) cu consor?iul format din Credit Swuisse First Boston (Europa) Limited (CSFB) ?i ING Bank NV, Sucursala Londra (ING) în urma unui proces de licita?ie deschis?.
Consor?iul Consultantului are urm?toarea structur? pe domenii:
- C.S.F.B. - Consultant financiar, autorizat s? semneze pentru ?i în numele urm?torilor membri ai consor?iului:
- Linklaters Miculiti & Asocia?ii: consultan?i juridici;
- U.R.S. Corporation: consultan?i de mediu;
- Jacobs Consultancy: consultan?i pe aspecte comerciale ?i tehnice;
- Ernst & Young: consultan?i pe aspecte de contabilitate ?i financiare;
- Gaffney Kline and Associates: consultan?i pe aspecte de audit al rezervelor;
- ING BANK NV- Consultant financiar.

Metoda de privatizare stabilit? prin HG nr.924/2003 a fost una combinat? între vânzarea de ac?iuni prin negociere pe baz? de oferte preliminare ?i neangajante ?i majorarea de capital social prin aport de capital.
Contractul de privatizare semnat la data de 23 iulie 2004, între Ministerul Economiei ?i Comer?ului din România prin Oficiul Participa?iilor Statului ?i Privatiz?rii în Industrie ?i OMV Aktiengesellschaft din Austria, are ca obiect vânzarea/cump?rarea unui numar de 12.739.341.312 ac?iuni ale societ??ii, reprezentând 33,34% din capitalul social ?i majorarea capitalului social al societ??ii cu un num?r de ac?iuni care s?-i permit? OMV s? de?in?, dup? subscrierea de c?tre ac?ionarii minoritari ai Societ??ii BERD ?i Cump?r?tor, 51% din capitalul social.
Semnarea Contractului de privatizare în forma ?i con?inutul negociate între p?r?i a fost aprobat? prin HG nr.1090/2004 privind unele m?suri pentru privatizarea SNP PETROM SA Bucure?ti. Conform Contractului de privatizare, Cumparatorul - OMV, pentru 33,34% din pachetul de ac?iuni, a pl?tit Statului Român suma de 668,815 milioane de euro, iar prin majorare de capital social în valoare de 830,6 milioane de euro - suma r?mas? în conturile S.N.P. PETROM - a ob?inut 17,55% din ac?iuni, necesare pentru a de?ine 51% din capitalul social.

La solicitarea Guvernului, Parlamentul României adopt? în luna noiembrie 2004 Legea nr.555/2004 privind unele m?suri pentru privatizarea Societ??ii Na?ionale a Petrolului PETROM SA Bucure?ti.
În urma analiz?rii Contractului de privatizare a SNP PETROM SA, Comisia de anchet? a sesizat unele prevederi referitoare la obliga?iile post-privatizare ale Vânz?torului, dup? cum urmeaz?:
1) Angajamentul de Desp?gubire privind Mediul - pagina 42 din Contractul de privatizare (C.P.): „Vânz?torul se oblig? s? desp?gubeasc? Societatea pentru Pierderile de Mediu ?i Costurile de Abandonare (a?a cum sunt acestea definite în Anexa P) conform prevederilor Angajamentului de Desp?gubire privind Mediul. Pentru evitarea oric?rui dubiu, se precizeaz? c? Angajamentul de Desp?gubire privind Mediul va constitui singurul recurs al Cump?r?torului pentru orice preten?ii legate de Contaminare (în sensul definit în Angajamentul de Desp?gubire privind Mediul)". Prin acest angajament Statul Român este obligat ca pe o perioad? de 15 ani s? desp?gubeasc? în totalitate Cump?r?torul pentru orice preten?ii în legatur? cu poluarea anterioar? a mediului, iar pe o perioad? de 30 de ani s? se desp?gubeasc? Cump?r?torul în totalitate pentru orice preten?ii în leg?tur? cu abandonarea ?i scoaterea din func?iune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care a?teapt? s? fie abandonate. Statul Român î?i asum? responsabilit??i ?i eventuale cheltuieli de remediere ?i/sau desp?gubiri f?r? o limit? valoric?, în m?sur? în care sunt pretinse de c?tre ter?i sau autorit??i de mediu ca efect al polu?rii istorice. De remarcat c? aceste responsabilit??i s-au asumat f?r? a avea date concrete cu privire la volumul acestor lucr?ri ?i mai ales a costurilor aferente, care pot fi nelimitate. La data elabor?rii prezentului Raport, din informa?iile pe care le de?inem, Compania PETROM-OMV a înregistrat obliga?ia Statului Român de a achita suma de 363 milioane de euro, pentru lucr?rile de mediu deja realizate.
Concluzii: Se constat? c? aceste prevederi nu au la baz? o fundamentare ?i identificare a nivelului de poluare anterioar? ?i a loca?iilor ce urmeaz? s? fie dezafectate, cât ?i costurile aferente. Aceste preten?ii vor avea implica?ii imprevizibile, pe urm?torii 15, respectiv, 30 de ani asupra costurilor ce vor fi suportate de Statul Român.

2) Terenurile în Curs de Clarificare - pagina 42 din CP: „Vânz?torul se oblig? s? îi vând? Cump?r?torului Partea Corespunz?toare din Ac?iunile Referitoare la Terenuri, la un pre? egal cu valoarea nominal? a acestor ac?iuni: cu toate acestea, pre?ul total de cump?rare ce urmeaz? s? fie pl?tit de Cump?r?tor conform acestei clauze nu va dep??i echivalentul în lei al Sumei Maxime. Pentru a asigura desf??urarea ordonat? a procesului, Vânzatorul ?i Cump?r?torul convin ca major?rile de capital al Societ??ii cu privire la Terenurile în Curs de Clarificare se vor efectua dup? cum urmeaz?:
(a) cu privire la o suprafa?? total? de aproximativ 2.000 (dou? mii) de hectare din Terenurile în Curs de Clarificare, în termen de un an dup? Data Finaliz?rii; pre?ul pe ac?iune la vânzarea c?tre Cump?r?tor a P?r?ii Corespunz?toare din Ac?iunile emise ca urmare a acestei major?ri de capital social va fi egal cu valoarea nominal? a acestor Ac?iuni, cu condi?ia ca pre?ul total s? nu dep??easc? Suma Maxim?; ?i
(b) cu privire la toate celelalte Terenuri în Curs de Clarificare, în termen de 3 (trei) luni de la data la care Societatea îl notific? pe Vânz?tor c? au fost ob?inute toate certificatele de atestare a dreptului de proprietate; pre?ul pe ac?iune la vânzare c?tre Cump?r?tor a P?r?ii Corespunz?toare din Ac?iunile emise ca urmare a acestei major?ri de capital social va fi:
(I) valoarea nominal?, dac? valoarea nominal? total? a P?r?ii Corespunz?toare (atât pentru prima, cât ?i pentru cea de-a doua majorare de capital) este mai mic? sau egal? cu Suma Maxim?, sau
(II) acel pre? pe ac?iune, mai mic decât valoarea nominal?, care prin înmul?irea cu num?rul de ac?iuni care urmeaz? a fi vândut Cump?r?torului conduce la un pre? total care, împreun? cu pre?ul deja pl?tit conform 4.2.2.(a), s? fie egal cu Suma Maxim?".

Concluzie: Aceste prevederi, care oblig? Statul Român la vânzarea ac?iunilor rezultate ca urmare a major?rii capitalului social cu terenurile aferente, reprezint? în fapt trecerea în proprietatea Companiei a unor terenuri subevaluate.
Întrucât aceste terenuri, în marea lor majoritate, sunt situate în mediul urban, unde dinamica pre?urilor cunoa?te o cre?tere exponen?ial?, în mod cert se va înregistra o diferen?? semnificativ? între valoarea real? de pia?? ?i pre?ul prev?zut în Contractul de privatizare. F?când un calcul simplu, care are în vedere o diferen?? între cele dou? valori de numai 100 euro pe metru p?trat, rezult?: 100 euro/m.p. x 10.000 m.p./ha x 2000 hectare = 2 miliarde euro.

3) Impozite ?i penalit??i cu scaden?a dep??it? - pagina 44 din CP: „Toate impozitele datorate de societate pentru orice an financiar pân? la 31 decembrie 2003, inclusiv ?i toate penalit??ile aferente, de orice fel, care s-au acumulat pân? la data de 8 aprilie 2004 au fost pl?tite sau anulate ?i Societatea nu va mai fi ?inut? s? r?spund? în legatur? cu ele".
Remarc?m c? în Raportul de evaluare Consultantul specific? c? la evaluarea societ??ii ?i stabilirea valorii de pia?? s-a ?inut seama ?i de datoriile acumulate de aceasta. În acest sens, în Raportul de evaluare se men?ioneaz?: „Scenariul de baz? pentru Valoarea Companiei bazat? pe metoda fluxurilor de numerar actualizate (analiza D.C.F.) a condus la o valoare a Companiei între 1,4 miliarde de dolari ?i 1,8 miliarde dolari. Valoarea Capitalului Propriu se situeaz? în intervalul 1,0 miliarde de dolari ?i 1,4 miliarde dolari, dup? o ajustare cu 260 milioane dolari pentru Datoria Net? purt?toare de dobând? estimat?, cu 46 milioane de dolari pentru dividende restan?e, cu 30 milioane de dolari pentru obliga?ii legate de titlurile de proprietate asupra terenurilor ?i cu 40 milioane de dolari pentru obliga?ii referitoare la închiderea unor sonde".

Anularea datoriilor acumulate de S.N.P. PETROM S.A., de c?tre Guvern, stipulat? în Contractul de Privatizare, dup? finalizarea Raportului de evaluare, în care valoarea de pia?? a companiei a fost ajustat? cu aceste datorii, reprezint? facilit??i acordate excesiv cump?r?torului O.M.V. ?i a periclitat transparen?a procesului de privatizare, întrucât ceilal?i investitori nu au cunoscut aceste clauze suplimentare de anulare a datoriilor.
Concluzie: Cum valoarea Companiei S.N.P. PETROM S.A. a fost estimat? ?inându-se cont ?i de datoriile acumulate, anularea ulterioar? a acestora de c?tre Guvern, prin Contractul de privatizare, f?r? a modifica pre?ul de ofert?, reprezint? prejudiciu adus Statului Român.

4. Redeven?e - pagina 44 din CP: „Nivelul, baza ?i modul de calculare curente ale redeven?elor datorate de Societate conform Contractelor Individuale de Concesiune vor fi men?inute pentru o perioad? de 10 (zece) ani de la Data Finaliz?rii". Analiza comparativ? a redeven?ei func?ie de cantit??ile de ?i?ei extras arat? c? în România valoarea acesteia este cuprins? între 3,5-13,5%, în timp ce, în Fran?a, valoarea redeven?ei este dubl?, cuprins? între 5-30%. Tinând seama c? pia?a interna?ional? a ?i?eiului este foarte dinamic?, în perioada 2002-2007 a crescut de la 22 dolari pe baril la 92 dolari pe baril, cre?tere de peste 4 ori, este de neîn?eles prevederea din Contractul de privatizare care stipuleaz? c? nivelul, baza ?i modul de calculare a redeven?ei vor fi men?inute pe o perioad? de 10 (zece) ani.
Concluzie: Elementele restrictive prev?zute în Contractul de privatizare cu privire la p?strarea pe o perioad? de 10 ani a nivelului, bazei ?i modului de calculare a redeven?ei, precum ?i valoarea redus? de 3,5-13,5% a acesteia au ca efect p?gubirea Statului Român cu sume importante. Este foarte probabil ca peste 10 ani aceast? resurs? neregenerabil? care este ?i?eiul s? fie epuizat?, ceea ce ar face revizuirea clauzei inutil?.

5) Stabilitatea fiscal? cu privire la explorare ?i produc?ie (E&P) - pagina 44 din CP: "Cu excep?ia cerin?elor contrare ale legilor sau reglement?rilor general aplicabile în Uniunea European? care devin aplicabile României, urm?toarele prevederi ale Codului Fiscal al României vor ramâne în vigoare pân? la data de 31 decembrie 2014 ?i nu vor fi modificate în defavoarea Societ??ii: art.22(2), art.22(3), art.24(3)(c), art.24(11)(e), art.24(14) ?i art.24(21). În perioada men?ionat? mai sus, cu excep?ia cerin?elor contrare ale legilor sau reglement?rilor general aplicabile în Uniunea European? care devin aplicabile României, regimul de impozitare aplicabil activit??ilor de explorare ?i produc?ie ale Societ??ii nu va deveni, indiferent sub ce forma, mai oneros pentru Societate (inclusiv prin majorarea ratelor impozitelor aplicabile ori prin introducerea de noi impozite cu privire la explorare si productie)".
Constrângerea Guvernului ?i a Parlamentului României de a nu avea o politic? fiscal? coerent?, unitar? ?i nediscriminatorie pentru to?i contribuabilii reprezint? o ingerin?? în politica intern? româneasc?, cu consecin?e imprevizibile în asigurarea mediului concuren?ial caracteristic unei economii func?ionale de pia??.
Concluzie: Men?inerea neschimbat? pe o perioad? de 10 ani a prevederilor Codului Fiscal cu privire la majorarea ratelor impozitelor referitoare la explorare ?i produc?ie reprezint? o ingerin?? în politica economic? româneasc? cu reflexe certe în reducerea veniturilor bugetare.

VI. Contractul pentru servicii financiare

Contractul pentru servicii financiare (Contract de consultan??) încheiat de Ministerul Industriei ?i Resurselor prin Oficiul Participa?iilor Statului ?i Privatiz?rii în Industrie ?i consor?iul format din Credit Swuisse First Boston (C.S.F.B.) (Europe) Limited ?i ING Bank NV London con?ine unele prevederi controversate, existând ?i un conflict de interese, dat fiind faptul c? C.S.F.B. era la momentul semn?rii Contractului de consultan?? ac?ionar minoritar la S.N.P. PETROM S.A.
Contractul de consultan?? con?ine 3 capitole distincte:
a) - Condi?ii generale ale contractului;
b) - Condi?ii speciale ale contractului;
c) - Anexe - A - F.

Din analiza prevederilor con?inute în Contractul de consultan?? au rezultat urm?toarele:
1) Unele clauze negociate de P?r?i ?i consemnate în capitolul "Condi?ii generale ale contractului" au fost fie abrogate, fie modificate substan?ial în capitolul "Condi?ii speciale ale contractului". Aceste modific?ri sunt prezentate în ANEXA 1. Dintre aceste modific?ri, prezent?m situa?ia de la clauza 3.8, care are implica?ii majore în estimarea Companiei.
a) Capitolul Condi?ii Generale - pagina 13 din Contractul de servicii financiare (C.S.F.)) 3.8. Documente realizate de consultan?i care r?mân proprietatea angajatorului:
„Toate planurile, proiectele, specifica?iile, schi?ele, rapoartele, alte documente ?i programe (soft-urile) realizate de Consultan?i pentru Angajator, ca urmare a îndeplinirii Serviciilor din prezentul Contract, vor deveni ?i vor r?mâne proprietatea Angajatorului, iar Consultan?ii le vor preda Angajatorului înainte de rezilierea sau încetarea prezentului Contract, împreun? cu un inventar al acestora. Consultan?ii pot p?stra o copie a acestor documente ?i programe. Restric?iile cu privire la utilizarea viitoare a acestor documente sunt specificate în Condi?ii Speciale ale Contractului" (C.S.).
b) Capitolul Condi?ii Speciale - pagina 31 din C.S.F.
3.8. Clauza 3.8 din CG se va modifica ?i va avea urm?torul con?inut: „Consultan?ii se bucur? de protec?ia acordat? drepturilor de autor de Legea Aplicabil? cu privire la toate planurile, proiectele, specifica?iile, schi?ele, rapoartele ?i orice alte documente realizate de Consultan?i pentru Angajator, ca urmare a îndeplinirii Serviciilor din prezentul Contract, men?ionate în Anexa A ?i Anexa B. Prin prezentul Contract, Consultan?ii cesioneaz? irevocabil, în favoarea Angajatorului, pe perioada maxim? prevazut? de Legea Aplicabil?, toate drepturile patrimoniale de autor corespunz?toare celor men?ionate mai sus, ce pot fi folosite oriunde în lume. Pre?ul cesiunii este inclus în Pre?ul de Contract. Aceast? cesiune nu are ca obiect orice alte drepturi de proprietate intelectual? sau secrete comerciale aflate în proprietatea Consultan?ilor. Consultan?ii nu vor utiliza aceste documente, ca atare, fa?? de Ter?e P?r?i, în scopuri care nu se refer? la acest Contract, f?r? aprobarea prealabil? scris? a Angajatorului, cu excep?ia cazului în care aceste documente sunt solicitate de c?tre orice instan?e competente, caz în care Consultan?ii au obliga?ia de a notifica acest lucru Angajatorului". Ca efect al acestei reformul?ri, consultantul a considerat c? nu este obligat s? prezinte formulele ?i metodologia de calcul utilizate, inclusiv soft-urile, care au condus la ob?inerea valorilor estimate în raportul de evaluare a societ??ii. Aceast? abordare face ca valorile propuse de consultant s? fie practic imposibil de verificat.

Consecin?ele sunt grave ?i profunde: Institu?ia public? implicat? în privatizarea SNP PETROM afirm? ?i sus?ine c? nu de?ine documentele ?i informa?iile ce au stat la baza determin?rii valorii S.N.P. PETROM în vederea întocmirii ofertei de vânzare. De?i Comisia de anchet? a f?cut demersuri insistente pentru ob?inerea acestor date, documente ?i informa?ii, acestea nu au fost transmise Comisiei de anchet?.
În Anexa 2 se prezint? con?inutul ultimei adrese primite pe aceast? tem? de la autorit??ile statului.

Concluzie: Se apreciaz? c? în mod deliberat s-a ac?ionat pentru secretizarea informa?iilor esen?iale privind formulele ?i metodologia de calcul utilizate, inclusiv soft-urile cu care au fost determinate valorile prezentate în Raportul de evaluare, inclusiv valoarea S.N.P. PETROM. Modificarea prevederilor ini?iale, care stipulau f?r? echivoc c? Statul Român este proprietarul soft-ului de calcul utilizat de consultant, face ca institu?iile române implicate în privatizare s? nu de?in? documentele ?i informa?iile utilizate la stabilirea valorii S.N.P. PETROM, în lipsa acestora verificarea este imposibil?.
Incredibil cum reprezentan?ii Statului Român au acceptat valorile propuse de consultant, cu privire la valoarea SNP PETROM, f?r? a de?ine documente autentice în baza c?rora s? se poat? verifica în ce fel au fost estimate aceste valori, cât ?i elementele definitorii - patrimoniu, situa?ii financiare, pre?ul petrolului la zi etc.!
2) Nu s-a stipulat în mod expres în Contractul de consultan?? evaluarea patrimoniului S.N.P. PETROM la nivelul pre?urilor de pia?? din anul privatiz?rii.
Reevaluarea patrimoniului ar fi trebuit s? cuprind?:
a) z?c?mintele de petrol ?i gaze din ?ar? ?i str?in?tate;
b) pu?urile de ?i?ei ?i gaze productive ?i în conservare;
c) complexele de petrochimie ?i rafinare;
d) re?elele de transport ?i?ei ?i gaze (15.000 km);
e) sta?iile de vânzare a produselor petroliere (690 de sta?ii), inclusiv terenurile aferente;
f) sediile SNP PETROM din toat? ?ara, inclusiv terenurile aferente;
g) sta?iile de depozitare;
h) mijloacele de transport;
i) alte active.

În documenta?ia elaborat? de Agen?ia Na?ional? pentru Resurse Minerale (ANRM), la solicitarea Comisiei de anchet?, se prezint? informa?ii specifice din domeniul resurselor minerale, dintre care subliniem: „în vederea privatiz?rii SNP PETROM SA, rezerva de hidrocarburi (?i?ei/condensat, gaze naturale) corespunz?toare celor 238 de perimetre de exploatare men?ionate în HG nr.903/10.06.2004 ?i HG nr.1599/30.09.2004 ?i 18 perimetre de exploatare conform HG nr.1928/10.11. 2004 a constituit unul dintre indicatorii economici ce au stat la baza ofertei de privatizare". Agen?ia Na?ional? pentru Resurse Minerale, singura institu?ie din România ce de?ine expertiza ?i informa?ii în domeniul resurselor minerale nu a fost consultat? ?i nici nu are date ?i informa?ii privind aceast? evaluare a cantit??ii ?i a pre?ului rezervelor naturale luat în calcul.
În Raportul de Evaluare ?i Diagnostic (RED) din aprilie 2004, elaborat de consultant nu sunt prezentate date cu privire la evaluarea z?c?mintelor petrolifere ?i de gaze naturale.
În Raport nu se reg?sesc date nici despre evaluarea z?c?mintelor din Kazahstan.
Concluzie: Aspectele prezentate confirm? cu prisosin?? c? între consultant ?i p?r?i s-a convenit orientarea evalu?rii c?tre valori superficial motivate ?i omiterea altora, care au defavorizat S.N.P. PETROM. Lipsa datelor cu privire la evaluarea z?c?mintelor petroliere ?i de gaze naturale ?i a pre?ului rezervelor luat în calcul, precum ?i ignorarea evalu?rii patrimoniului Companiei PETROM la valorile de pia?? din anul 2004, anul privatiz?rii, au influen?at decisiv reducerea valorii Companiei PETROM, ceea ce a dezavantajat Statul Român.

VII. Raportul de evaluare ?i diagnostic

Acest studiu a fost elaborat de Credit Swuisse First Boston (Europe) Limited ?i ING Bank NV Sucursala Londra la cererea Ministerului Industriei ?i Resurselor din România conform Contractului pentru Servicii Financiare încheiat în 11 decembrie 2002 în legatur? cu posibila privatizare a S.N.P. PETROM SA. Analiza Raportului de evaluare ?i diagnostic realizat de consultant reliefeaz? c? estimarea valorii S.N.P. PETROM a fost proiectat? dup? mai multe metode de evaluare, dup? cum urmeaz?:
1) Metoda activului net ajustat - este o metod? bazat? pe analiza fluxurilor financiare ?i care a fost aplicat? pe cele 3 segmente de baz? ale activit??ii: exploatare ?i produc?ie, rafinare ?i petrochimie, distribu?ie ?i marketing, implicit pe evaluarea activelor ?i pasivelor componente ale fiec?rei divizii în parte. Suma valorilor individuale ale diviziilor Companiei PETROM, sau "suma p?r?ilor componente" a fost ajustat? cu valoarea net? a datoriilor f?r? evaluarea patrimoniului companiei la valorile de pia??, ceea ce a redus considerabil valoarea capitalului propriu al S.N.P. PETROM. Valoarea activului net ajustat - 1,569 miliarde de dolari.

Observa?ii:
Nu au fost evaluate la valorile de pia?? activele societ??ii prezentate la începutul Raportului, când a fost enumerat? structura patrimoniului companiei, astfel încât activele S.N.P. PETROM au fost luate în calcul la valorile istorice contabile, ?i nu la valorile de pia?? din anul 2004.
Corec?iile utilizate au fost numai cele care afectau în mod negativ valoarea societ??ii, ?i anume datoriile fiec?rui sector în parte astfel:
l) Exploatare ?i Produc?ie + 2,433 miliarde de dolari;
Rafinare ?i Petrochimie - 674 miliarde de dolari;
Distributie ?i Marketing - 251 miliarde de dolari, f?r? s? fie aplicate ?i corec?iile pozitive de evaluare la pre?urile de pia?? a patrimoniului societ??ii (respectiv z?c?minte, sta?ii de benzin?, terenuri etc.).
- Nu au fost luate în considerare condi?iile ?i evolu?iile pie?ei.
- Metoda este dependent? de prognoze, cu un grad mare de incertitudine.
2) Metoda evalu?rii companiilor comparabile - se bazeaz? pe o perioad? de previziuni de 2-3 ani, generând o valoare ipotetic? la care ac?iunile S.N.P. PETROM ar putea fi vândute public prin intermediul pie?ei de capital. Valoarea evaluat? este cuprins? între 1,5 ?i 2 miliarde de dolari.
Observa?ie: Datorit? gradului ridicat de subiectivism care intervine în compararea grupului de companii aflat în analiz?, aceast? metod? nu a putut fi aplicat? cu rezultate concludente ?i prin urmare nu se poate aplica.
3) Metoda analizei tranzac?iilor comparabile - s-a bazat pe compararea unor tranzac?ii de companii similare. Valoarea evaluat? este cuprins? între 1,6 si 2,1 miliarde de dolari.
Observa?ie: Tranzac?iile care au fost luate în considerare nu s-au mai concretizat prin vânzare, compararea f?cîndu-se numai la nivel de ofert?, ca urmare valoarea ob?inut? nu este relevant?.
4) Metoda fluxurilor de numerar actualizate (DCF) este tot o metoda fundamentat? pe rezultate financiare ale societ??ii ?i care încorporeaz? diver?i parametri normativi, opera?ionali ?i financiari ce afecteaz? activitatea economic? a acesteia.
Exemple de parametri utiliza?i: produc?ie, pre? ?i?ei, pre? gaz, productivitate, cheltuieli de capital, cota de pia?? etc. Valoarea estimat? este cuprins? între 1,4 si 1,8 miliarde de dolari.
Observa?ie:
- Valoarea ob?inut? în urma aplic?rii acestei metode a fost puternic influen?at? de performan?ele financiare ale companiei, care a finalizat ultimul an în pierdere, fa?? de anii anteriori. Motivele care au influen?at aceast? situa?ie financiar? nu au putut fi determinate;
- Scenariile avute în vedere nu au previzionat cre?teri ale pre?urilor ?i veniturilor mai mari de 3-8%, de?i realitatea ?i evolu?ia pie?ei mondiale au infirmat aceste ipoteze. De la pre?ul de 22 de dolari/baril, utilizat de Consultant în evaluarile elaborate, acesta a atins la 25 octombrie 2007 un nivel istoric de 92 de dolari/baril, ceea ce reprezint? o cre?tere de 4,4 ori în 3 ani;
- La estimarea valorii prin aceast? abordare nu s-a luat în calcul patrimoniul companiei;
- Determin?rile prin aceast? metod? nu con?in rela?iile de calcul ?i calcule explicite referitoare la valori ?i ponderi estimate.
Consultantul a elaborat dou? versiuni privind Raportul de evaluare ?i diagnostic: prima versiune în mai 2003 ?i a doua în aprilie 2004. În urma studiului celor dou? rapoarte din mai 2003 ?i aprilie 2004 ?i al metodelor de evaluare utilizate se desprind urm?toarele:
1) „Rezumatul ipotezelor opera?ionale ?i financiare" - proiec?ia pre?ului petrolului BRENT dolar/t pe perioada 2000-2012 este aceea?i în cele dou? rapoarte de evaluare.
La nivelul anului 2004, pre?ul estimat era de 164 de dolari/t, echivalent a 22 de dolari/baril, cu toate c? pia?a petrolului a evoluat în aceast? perioad? în care s-au elaborat cele dou? rapoarte de evaluare.
Astfel:
- pre?ul de pe site-ul Energy Information Administration era de 33,85 de dolari/baril la 16 aprilie 2004 ?i de 39,59 de dolari/baril la 23 iulie 2004, data semn?rii CP, - ANEXA 3;
- Ministerul Economiei ?i Finan?elor cu adresa nr.101515/07.05.2007 a precizat cota?iile medii lunare pentru ?i?ei Brent: 33,25 de dolari/baril pentru luna aprilie 2004 ?i 38,33 de dolari/baril pentru luna iulie 2004 - Anexa 4.
2) La capitolul exploatare ?i produc?ie referitor la rezervele PETROM în raportul de evaluare din aprilie 2004 se face referire la rezervele de la sfâr?itul anului 2002, ?i nicidecum la rezervele estimate de c?tre consultan?i conform Actului adi?ional nr.1 din 2003 al C.S.F., convenit între p?r?i.
3) În cadrul raportului de evaluare final din 2004 nu exist? nici o referire la rezervele actualizate de z?c?minte de petrol ?i gaze naturale. Aceast? realitate este confirmat? ?i de Agen?ia Na?ional? pentru Resurse Minerale.
4) În toate abord?rile utilizate privind evaluarea companiei s-au luat în calcul datoriile societ??ii, acestea influen?ând în mod negativ valorile finale estimate. Aceste datorii au fost ?terse o dat? cu privatizarea societ??ii! Cu atât mai mult s-ar fi impus s? se realizeze o actualizare a valorii societ??ii în noile condi?ii.
5) Complexul petrochimic ?i de rafinare Arpechim ?i Complexul petrochimic ?i de rafinare Petrobrazi sunt la un nivel ridicat de performan?? fa?? de majoritatea rafin?riilor cu care concureaz? în Europa. Costurile fixe de exploatare sunt la 60% fa?? de costurile din rafin?riile din Uniunea European? din cauza salariilor mai mici.
6) Rapoartele de evaluare nu con?in rela?iile de calcul ?i calculele explicite referitoare la valorile estimate.
7) În Raportul de evaluare ?i diagnostic, la pagina 14, se arat?: Anexa 5: Evaluarea este foarte sensibil? la pre?ul modificat al petrolului: o modificare de 2 dolari în nivelul Brent determin? o modificare de aproape 800 milioane de dolari în valoarea companiei. Aceasta se datoreaz? ponderii foarte mari a costurilor fixe".
Diferen?a dintre pre?ul utilizat în evaluarea Companiei PETROM de c?tre Consultant de 22 de dolari/baril ?i pre?ul de pe bursa interna?ional? la data de 23 iulie 2004, data semn?rii C.P., de 39,59 de dolari/baril este de 17,59 de dolari/baril. Cum o modificare de 2 dolari în nivelul cota?iei Brent - a?a cum stabile?te Consultantul - determin? o modificare de aproape 800 milioane de dolari în valoarea companiei, rezult? c? o modificare a cota?iei Brent de 17,59 de dolari/baril determin? o modificare de 7,036 miliarde de dolari în valoarea companiei.
Calcul:
- dac? o diferen?? de 2 dolari/baril corespunde la modificarea valorii companiei cu 800 milioane de dolari, atunci o diferen?? de 17,59 de dolari/baril corespunde la modificarea valorii companiei cu „X" milioane de dolari: X = (17,59 x 800) : 2 = 7,036 miliarde de dolari.
Aceste date redau foarte clar motivul pentru care Consultantul nu a luat în considerare pre?ul mondial al ?i?eiului în stabilirea valorii companiei.
Valoarea companiei S.N.P. PETROM - mai bine spus subevaluarea sa - a fost semnificativ influen?at? de înc? cel pu?in doi vectori:
- nu s-a realizat evaluarea companiei la valorile de pia?? din anul 2004, anul privatiz?rii;
- performan?ele financiare s-au diminuat inexplicabil, a?a încât anul financiar premerg?tor privatiz?rii S.N.P. PETROM s-a finalizat cu pierderi.
„Constuc?ia subevalu?rii" pe baza c?reia s-a "fundamentat" valoarea de vânzare a SNP PETROM împreun? cu facilit??ile excesive în post-privatizare acordate Cump?r?torului pe o perioad? cuprins? între 10, 15 ?i 30 de ani de c?tre Ministerul Economiei ?i Comer?ului prin Oficiul Participa?iilor Statului ?i Privatiz?rii în Industrie în numele Statului Român au violat o regul? fundamental? a comer?ului în domeniul exploat?rii rezervelor de hidrocarburi dintr-o ?ar?, care spune: „Importan?a deosebit? a hidrocarburilor ?i caracterul de resurs? neregenerabil? a acestora determin? statele de?in?toare s? aplice regimuri fiscale speciale, care s? asigure o împ?r?ire echitabil? a profitului realizat din exploatarea acestora între stat ?i companiile produc?toare".
De men?ionat c? PETROM-OMV a realizat în anul 2006 un profit net de 671 milioane de euro (la cursul de 3,4006 lei/1 euro), valoare ce dep??e?te suma efectiv? pl?tit? de c?tre OMV - 668,815 milioane de euro - la privatizarea Companiei PETROM.
Fa?? de cele prezentate, rug?m plenul Senatului s? aprobe urm?toarele:
1) Guvernul va renegocia Contractul de privatizare al Companiei PETROM pentru readucerea Statului Român în drepturile sale legitime. În 90 de zile de la aprobarea prezentului Raport, Guvernul va prezenta Parlamentului spre aprobare modific?rile legislative ce se impun.
2) Curtea de Conturi a României, potrivit atribu?iilor sale, va stabili modul de îndeplinire a obliga?iilor asumate de p?r?i în cadrul Contractului de privatizare a Companiei PETROM. Curtea de Conturi, în 90 de zile de la aprobarea prezentului Raport, va prezenta Parlamentului un raport asupra celor constatate.
3) Consiliul Concuren?ei s? prezinte un Raport privind privatizarea S.N.P. PETROM, armonizat cu cerin?ele actuale ale Uniunii Europene în domeniul concuren?ei. Consiliul Concuren?ei, în 30 de zile de la aprobarea prezentului Raport, va prezenta Parlamentului raportul elaborat.
4) Organele abilitate ale Statului Român s? stabileasc? legalitatea ?i, dac? este cazul, responsabilit??ile respective asupra modului de derulare a Contractului pentru servicii financiare, prin care s-a stabilit valoarea Companiei PETROM. În 120 de zile de la aprobarea prezentului Raport institu?iile responsabile vor prezenta un raport privitor la cele constatate.
5) Guvernul va prezenta Parlamentului, într-o perioad? de 90 de zile de la aprobarea prezentului Raport, strategia energetic? în care s? se reg?seasc? explicit, clar ?i inechivoc rolul ?i locul resurselor (neregenerabile) de ?i?ei ?i gaze naturale ale României.
Membrii Comisiei:
1) Senator Carol Dina;
2) Senator Marius Marinescu;
3) Senator Dan Vasile Ungureanu;
4) Senator ?erban Str?til?;
5) Senator Radu C?t?lin Mardare;
6) Senator Sabin George Cuta?;
7) Senator Fekete Szabo Andra? Levente

Orice comentarii în acest moment, sunt neavenite.
R?mâne de v?zut reac?ia clasei politice române?ti, a organelor abilitate s? clarifice aspectele ce intr? sub inciden?a legilor na?ionale dar ?i ale Uniunii Europene ?i, nu în ultimul rând, a Parlamentului European. Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul c? prin privatizarea S.N.P. PETROM s-a înc?lcat prevederea constitu?ional? referitoare la bog??iile solului ?i subsolului care apar?in în exclusivitate statului român[2].

---------------------------------
[1] Marian Rizea, Petrol, dezvoltare ?i (in)securitate Edi?ia a II-a, Bucure?ti, Editura SIPG,2008.
[2] Constitu?ia României, Art. 136, alin.3.).

footer