Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 19 August 2018 14:44

Marea NeagraSpa?iul extins al Marii Negre devine, în ritm vertiginos ?i preocupant, o vedet? geopolitic? nedorit? de unii, cu perspective de speran?? pentru al?ii, în sudul european al Rusiei ?i vecin?t??ile sale, în flancul estic al N.A.T.O. ?i în Orientul Mijlociu. Flancul se consolideaz? militar, rela?iile bilaterale ?i alian?ele pe diverse formate în Levant se fac ?i se refac mereu, Rusia î?i marcheaz? tot mai evident preeminen?a în zona. În plus, ca ?i cum situa?ia nu s-ar fi schimbat ?i complicat pân? la niveluri tot mai greu gestionabile, în zona submarin? este iminent? extragerea ?i transportul imenselor resurse de gaze relativ recent identificate ca exploatabile.

La 16 mai, pre?edintele Putin a inaugurat podul peste Strâmtoarea Kerci, care leag? Crimeea de ??rmurile Rusiei. Faptul, apreciaz? politologul american Nikolas Gvosdev, consacr? demersul Moscovei „de a-?i proiecta, prin Marea Neagr?, puterea dincolo de vecin?tatea apropiat?, în Orientul Mijlociu, Balcani ?i Mediterana", demers declan?at odat? cu realipirea Crimeii la teritoriul rus. O dovede?te, în plan economic, ?i crearea unei noi rute de transport energetic, magistrala Turkstream, ceea ce, în geopolitic?, ar avea drept consecin??, între altele, ?i „extinderea influen?ei Rusiei în state ca Bulgaria, Ungaria ?i chiar Italia". Iar S.U.A., parc? vine, „în mod ironic" (acela?i comentator american), în întâmpinarea proiectelor Rusiei. Analistul american men?ionat - ?i nu este singurul - constat? c? „în timp ce S.U.A. nu au o strategie coerent? în regiune, Rusia este mai aproape ca oricând de atingerea ?elului de a deveni puterea dominant? în Marea Neagr?". Ceea ce confirm?, în felul ei, ?i Moscova. Ministrul rus al ap?r?rii, Serghei ?oigu, spunea vara trecut? c? Rusia va continua s?-?i înt?reasc? for?ele în zona M?rii Negre pentru „a neutraliza amenin?area securit??ii în regiune de c?tre N.A.T.O.", iar fostul comandant al Flotei Ruse a M?rii Negre Aleksandr Vitko critica structurile militare ale N.A.T.O. ?i statelor membre în Marea Neagr? ?i Mediterana. Un alt analist american, Dmitry Gorenburg, nuan?a, îns?, în august 2018, c? aceasta nu înseamn? neap?rat c? Rusia s-ar gândi la ac?iuni agresive în Mediterana, ci la „descurajare conven?ional?" în eventualitatea unor posibile atacuri ale Vestului. Oricum, neîncrederea ?i suspiciunea cresc sim?itor de ambele p?r?i, dar un dialog punctual, pe zon?, între ele, nu este punct prioritar pe vreo agenda Est-Vest important?.

În aceast? ecua?ie înc? neclar formulat?, necunoscuta pontic? a momentului r?mâne Turcia, ?ar? N.A.T.O. care achizi?ioneaz? îns? înzestr?ri militare ?i din Rusia, ?i din China ?i se afl? acum în rela?ii tot mai deteriorate cu S.U.A. ?i tot mai distan?ate de N.A.T.O. ?i în raporturile Ankarei cu Rusia, „dup? experien?e dramatice de sui?uri ?i coborâ?uri", exist? probleme spinoase (Nagorno-Karabah, Crimeea), dar interese geopolitice comune sau tangente ?i o ampl? cooperare economic? îl îndrept??esc pe analistul rus Andrei Kurtunov s? afirme c? rela?iile turco-ruse „vor r?mâne probabile constante în viitorul previzibil". El sugereaz? chiar ideea c? Turcia, ca membru al N.A.T.O., „poate contribui la reducerea riscurilor de incidente periculoase în Marea Neagr?, riscuri care au crescut din 2014, când ?i Rusia ?i N.A.T.O. ?i-au sporit aici prezen?a naval? ?i s-au angajat în exerci?ii navale tot mai frecvente". De ce n-ar lua Ankara ini?iativa de a promova m?suri sporite de înt?rire a încrederii între Rusia ?i N.A.T.O. în Marea Neagr?? - tatoneaz? el printr-o întrebare retoric?.

Ciclon - în formare - al confrunt?rii Rusia-N.A.T.O. (în principal S.U.A.), „a structurat într-un cadru bipolar politica interna?ional? în regiune" - observ? analistul american Chris Miller. El solicit? Washingtonului „nu numai evaluarea clar? a intereselor S.U.A. în regiune care trebuie ap?rate, dar ?i o în?elegere mai aprofundat? a factorilor regionali cu care se vor intersecta politicile Americii", c?ci - repet? ?i el - pân? acum S.U.A. au acordat acestei regiuni o relativ mai pu?in? gândire strategic?". Andrei Kurtunov pledeaz? ?i el pentru un climat „mai stabil, mai predictibil ?i mai pu?in conflictual" (?i în rela?iile dintre Rusia ?i Turcia, principalii protagoni?ti riverani, dar ?i, în general, în spa?iul pontic) ?i aminte?te cuvintele Sfântului Augustin despre orice zidire, care cu cât este mai înalt?, cu atât trebuie s? aib? o temelie mai adânc?. Un r?spuns euroatlantic consistent înc? nu a fost formulat, dar aten?ia pe zon? a N.A.T.O. ?i în primul rând a Washingtonului este în continu? cre?tere, iar reuniunile multilaterale în materie sunt tot mai des incluse în agenda Alian?ei ?i alia?ilor.

Din p?cate, nu se imagineaz? îns? (înc??) ?i cadre, structuri, formule pentru a se extinde aria statelor participante ?i cu riverani ai Marii Negre care nu fac parte din structurile euroatlantice sau ale integr?rii europene, cum este, în primul rând, Federa?ia Rus?. Cum po?i conlucra sau m?car dialoga în mod responsabil ?i cu minimum de pragmatism despre marile probleme ale spa?iului pontic în absen?a Rusiei? N.A.T.O. ?i Rusia au un format institu?ional care le asigur? un dialog permanent, de ce nu s-ar putea crea unul ?i la nivel regional, pentru spa?iul pontic?

footer