Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Alexandru Bochi?-Bor?anu   
Miercuri, 15 August 2018 19:25

Alex. Bochis-Borsanu-GeopoliticaObserva?i v? rog, c? titlul de mai sus e urmat de semnul întreb?rii! Expunerea mea, con?ine în fapt, o întrebare adresat? dumneavoastr?, asupra c?reia, v? rog s? v? pronun?a?i: „societatea deschis?" este, sau nu, o vulnerabilitate pentru na?iunea român?? Mi-am pus aceast? întrebare, atât de disputat? ?i controversat? asupra naturii acestui nou construct în teoria social?, promovat de unii ?i contestat de al?ii, dac? modelul în discu?ie e benefic pentru noi românii. Cred c? am decelat con?inutul ideatic al acestei teoriei, c? sunt edificat asupra scopului lans?rii acestui model social, denumit: societatea deschis?. Ce m-a surprins ini?ial au fost enormele mijloace financiare ?i resurse umane care se investesc.

Ce mi-a trezit interesul? V? spun. A fost abordarea explicit? a temei în Statele Unite ale Americii, în cea mai democratic? societate, a c?rei administra?ii, nu numai c? acuz? de fapte reprobabile ini?iatorul teoriei dar repudiaz? conceptul; dar nici ?ara natal? al acestuia, nu accept? implementarea modelului de „societatea deschis?" promovat de fostul s?u cet??ean, miliardarul american György Soros (fonetic ?oro?). Aceste pozi?ii ostile precum ?i activismul autohton persuasiv, m-au stimulat s? încerc a în?elege esen?a ?i finalitatea societ??ii deschise. M-am edificat asupra originii modelului, cine l-a lansat ?i scopul ini?ial. Nu o s? crede?i, dar primul care a enun?at conceptul a fost chiar Platon, filosoful antic grec, acum 2500 de ani. Platon, în opozi?ie cu tirania sau democra?ia, dorea s? elaboreze un „plan de edificare a unui stat perfect în care fiecare cet??ean s? fie realmente fericit".

Platon spune c? ceea ce-l preocup? nu este fericirea indivizilor, ?i nici cea a vreunei clase particulare din stat, ci numai fericirea întregului, ?i aceasta, argumenteaz? el, este altceva decât rezultatul acelei domnii a drept??ii de-a care am ar?tat c? are caracter totalitar. Una dintre principalele teorii ale Republicii este c? numai aceast? dreptate poate duce la adev?rata fericire - dezvolt? enun?ul Karl Popper[1]. Ideea lui Platon, ini?ial a fost preluat? abia la sfâr?itul secolului al XIX-lea, de c?tre filosoful francez Henry Bergson[2], evreu de origine, care dorea s? opun? societ??ii tradi?ionale a na?iunilor, considerat? închis?, în corsetul etniei sau religiei dogmatice, o societate deschis?, o societate global? a umanit??ii, care s? faciliteze destructurarea tuturor formelor rigide, ?i a fondurilor modernit??ii. Consider? c? instinctul ?i inteligen?a uman? sfâr?esc prin a crea modele de societate închise, dogmatice, subordonate legilor naturii sau ale celor create de om, propunând o societate creativ?, cu o mare libertate de gândire, cu o tr?ire con?tient? intuitiv?, fluid?, într-o dinamic? evolutiv?.

Ideea lui Henry Bergson a fost preluat? la mijlocul secolului trecut de c?tre filozoful Karl Popper[3], care o extinde, dezvoltând antiteza societatea deschis? - societatea închis?; conceptualizeaz? ideea filosofic?, elaborând o ideologie a societ??ii deschise. Consider? c? societatea închis? stagneaz? dezvoltarea evolutiv?, c? dogmele ?i esen?a natural? predefinit? limiteaz? evolu?ia, pe când societatea deschis? este o alternativ? la revolu?iile de sistem închis ?i printr-o „inginerie social? gradual?" în gândirea politic?, pot fi g?site r?spunsuri optime împotriva „gre?elilor guvernan?ilor" în detrimentul membrilor societ??ii.

Elevul s?u de la London School of Economics György Soros[4] preia ideile profesorului ?i consider? c? lumea actual? poate fi schimbat? ?i militeaz? pentru implementarea în practic? a societ??ii deschise. George Soros, acest discipol sârguincios al urma?ilor s?i, care prefigurau societatea deschis?, demareaz? dezvoltarea conceptului, favorizat de îmbog??irea, într o singur? zi, cu 1,1 miliarde de dolari, prin specula?ii la burs?, ca apoi s? investeasc? sute de milioane de dolari pentru implementarea ideii. În anul 1984 deschide la Budapesta prima funda?ie pentru o societate deschis?, „Open Society Foundations", pe care o expatriaz? în întreaga lume, ca s? constat?m în februarie 2018, c? fondatorul, optimist pentru reu?ita modelului lansat, doneaz? din averea sa imensa sum? de 18 miliarde de dolari Funda?iei.

Realiza?i dimensiunea ?i for?a unei asemenea entit??i! Iar dac? evalu?m implicarea ?i eficacitatea demersului s?u în lume, putem men?iona: sus?inerea ?i finan?area mi?c?rilor disidente ?i a valului revolu?ionar din Europa Central? ?i de Est în anii 1989 – 1991, inclusiv destr?marea Uniunii Sovietice; sponsorizarea „revolu?iilor portocalii" din fostul areal sovietic, inclusiv Maidanul ucrainean; ini?ierea ?i finan?area par?ial? a „Prim?verii arabe" în perioada 2010-2012 ?i c?derea regimurilor dictatoriale islamice, dar nici de conflictul din Siria, nu este str?in. Nu trebuie s? fi?i surprin?i, c? „Open Society Foundations", cu tentaculele sale acoperite de O.N.G.-uri, a avut un rol determinant în reu?ita Brexit-ului.

Eu nu abordez oportunitatea faptelor, ci doar relev for?a „Open Society Foundations". Dar care sunt fundamentele existen?iale, esen?a ?i natura rela?iilor sociale în societatea deschis?, dar consecin?ele pentru noi românii? Sunt benefice sau vulnerabilizeaz? statul?
Mihai Bogdan Marian, într-un studiu pe aceast? tem?, remarca:
„Societatea deschis? sus?ine expansiunea economie-lume ?i modele de integrare politico-administrative transna?ionale;
În sfera socio-cultural? societatea se întemeiaz? pe valori culturale asociate schimburilor comerciale;
- rolul principal revine comunit??ilor create artificial;
- presupune dislocarea popula?iilor etnice din arealele tradi?ionale de habitat; Func?ioneaz? principiul minorit??ilor active, care împiedec? instaurarea unui monopol cultural la nivel de societate;
- pluralism de idei ?i opinii;
- peisaj social diversificat;
- extroversie (înclina?ie psihologic? c?tre lucrurile din afara eului propriu, c?tre ambian?a fizic? social?, depersonalizare). În economie, societatea deschis? este caracterizat? prin economia de pia?? transna?ional?; Capital privat dominant fa?? de cel public în economie.
Iar în sfera dreptului, a reglement?rii normative, legisla?ia s? fie sumar?, s? con?in? prevederi ale drepturilor negative, iar rolul central ar trebui s? revin? sistemului de justi?ie[5].

Nu dezvolt modelul pe domenii, dar este evident c? în esen??, acesta este un pericol pentru na?iunea român?. Totu?i, v? men?ionez câteva abera?ii: femeia va avea rolul doar de procreare, utilizat? pentru reproduc?ia popula?iei; fecundarea artificial? ar permite înmul?irea f?r? participarea unui element subiectiv; militeaz? pentru destructurarea familiei, cenzurarea afectivit??ii b?rbat-femeie; coloratura etnic?, religioas?, cultural?, va fi abolit? creându-se comunit??i umane artificiale; individul ideal al societ??ii deschise va fi de în?l?ime medie, culoarea pielii cafenie deschis ?i va face parte din comunitatea IT-i?tilor, a homosexualilor, a lesbienelor, ori a b?rba?ilor selec?iona?i ca donatori de sperm?.

Mihai Bogdan Marian, relev? totu?i, unele riscuri (sic!) în realizarea societ??ii globale. Primul fiind „pericolul degener?rii societ??ii pluraliste într-o societate de mas?, condus? de un segment restrâns de elite, în care ceilal?i indivizi se pot aliena sub aspect cultural, î?i pierd identitatea într-un spa?iu public omogen..." sau situa?ia când în ac?iunea de realizare a societ??ii deschise „demersul de eradicare a manifest?rii for?elor afective, [...] î?i propune chiar destructurarea familiei, ori reconceptualizarea acesteia de asemenea manier? în cât for?ele afective s? fie cenzurate a se manifesta"[6].

Am relevat succint ?i generalist direc?ia spre ce model social ne îndrept?m, mai bine zis, al?ii o doresc, iar noi accept?m ca descenden?ii no?tri s? beneficieze de asemenea facilit??i!Întrebarea care se pune acum este: „societatea deschis?" constituie o vulnerabilitate pentru startul român, mai concret, pentru securitatea na?ional?? R?spunsul în g?sim în Constitu?ia României, dar ?i în Legea nr.51/1991 - privind securitatea na?ional? a României, republicat?. Constitu?ia în Articolul 1 - Statul roman - stipuleaz? imperativ: (1) România este stat na?ional, suveran ?i independent, unitar ?i indivizibil. Or, dac? România va deveni parte într-un „model de integrare politico-administrativ? transna?ional?" va mai fi stat na?ional? Va fi independent ?i indivizibil?

Cum î?i va men?ine caracterul na?ional dac?: „sfera socio-cultural? se va întemeia pe valori culturale asociate schimburilor comerciale". Dac? na?iunea român? este eliminat? ?i „Rolul principal revine comunit??ilor create artificial", putem afirma c? mai exist? na?iunea român? sau c? statul român este suveran? Na?iunile nu pot fi desfiin?ate, omogenizate, topite în universal, cum vrea Soros. Societatea deschis? preconizeaz? crearea „omului universal", a omului locuitor al Terrei, care nu are alt? identitate, un metis de culoare ciocolatie, individ depersonalizat; mai r?u ca în utopia comunist?. Eliminarea culturii na?ionale, a valorilor ?i tradi?iilor etnice, negarea eroilor na?ionali, abolirea simbolurilor na?ionale, a religiei, ca apoi se fie abandonat? limba str?mo?ilor iar în final negat? îns??i na?iunea român?; Românul va deveni un num?r pe Terra! Dar nu va mai ?ti c? e român! Va fi un produs uman „in vitro", artificial, din sperma unui metis. Este inadmisibil s? pierim într-o comunitate artificial?.

Dac? exist? un asemenea pericol, mai mult decât o vulnerabilitate, fiind o amenin?are evident?, activ?, concret?, individualizat?, se pune întrebarea: avem instrumentele necesare pentru a stopa acest atac împotriva îns??i existen?ei Statului Român? R?spunsul meu este Da! Este necesar s? fie analizat? nocivitatea conceptului de societate deschis?, de cei în drept, ?i desigur vor constata amenin?area contra securit??ii na?ionale; iar r?spunsul de urmat îl vor g?si în Legea 51 din 29/1991 - privind securitatea na?ional?. Citi?i: „ART. 1. Prin securitatea na?ional? a României se în?elege starea de legalitate, de echilibru ?i de stabilitate social?, economic? ?i politic? necesar? existen?ei ?i dezvolt?rii statului na?ional român ca stat suveran, unitar, independent ?i indivizibil, men?inerii ordinii de drept, precum ?i a climatului de exercitare neîngr?dit? a drepturilor, libert??ilor ?i îndatoririlor fundamentale ale cet??enilor, potrivit principiilor ?i normelor democratice statornicite prin Constitu?ie".

Important, primul articol al legii nominalizar? valorile na?ionale de ap?rat ?i se fixeaz? misiunea pentru Serviciul Român de Informa?ii, Serviciul de Informa?ii Externe, Serviciul de Protec?ie ?i Paz?, precum ?i Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, Ministerul Afacerilor Interne ?i Ministerul Justi?iei, prin structuri interne specializate ce au datoria de a asigura „[...] starea de legalitate, de echilibru ?i de stabilitate social?, economic? ?i politic? necesar? existen?ei ?i dezvolt?rii statului na?ional român ca stat suveran, unitar, independent ?i indivizibil, men?inerii ordinii de drept [...]; ca apoi în articolul 3 s? fie definite amenin??rile la adresa securit??ii na?ionale a României. Nu le enumer, deoarece se identific? în fraza precedent?, constând în fapte care amenin??, vulnerabilizeaz? sau pot prejudicia aceste valori na?ionale constitu?ionale. Este important? misiunea structurilor specializate, dar ?i a cet??enilor. Art. 2 din legea 51 - privind securitatea na?ional? consemneaz?: „(2) Cet??enii români, ca expresie a fidelit??ii lor fa?? de ?ar?, au îndatorirea moral? de a contribui la realizarea securit??ii na?ionale". Per a contrario - adic? o pozi?ie contrar? fidelit??ii, poate fi calificat? ca infidelitate fa?? de România ?i români; s? nu o calific?m tr?dare, dar sigur este o pozi?ie de ostilitate, contrar? Constitu?iei, care prevede: „3) România este stat de drept, democratic ?i social, în care demnitatea omului, drepturile ?i libert??ile cet??enilor, libera dezvoltare a personalit??ii umane, dreptatea ?i pluralismul politic reprezint? valori supreme [...]".

Nu a? vrea s? confund?m democra?ia sau libert??ile cet??enilor, acceptate ?i ocrotite de Constitu?ie, cu ac?iunile ostile, du?m?noase, care vulnerabilizeaz? statul român! Cum poate fi apreciat? cererea, în Parlamentul European, a unui parlamentar european român, ca României s?-i fie suspendat dreptul de vot al reprezentan?ilor Guvernului român în Consiliul U.E.? Regretabil! Acest militant soro?ist cert, atac? independen?a ?i suveranitatea României! Ce scriam acum un an? Citez: „Despre România ce putem spune? Se simte bine? De?i atacat? de exponen?ii sorosi?ti din O.N.G.-urile existente, înc? rezist?! ?ti?i câte O.N.G.-uri sunt finan?ate, direct sau prin interpu?i, de c?tre funda?iile lui Soros? Care pentru acest an doar, a alocat peste 200 milioane de dolari, pentru a se face pa?i hot?râ?i spre societatea deschis?. În România sunt active peste 95 de O.N.G.-uri, o parte le-am studiat, cu denumiri ?i obiect de activitate dintre cele mai n?stru?nice, toate militând pentru « edificarea societ??ii deschise » în patria noastr?. Nu voi nominaliza nici una. V? spun sigur c? sunt în dezacord cu tradi?iile române?ti, unele ostile, cu denun?uri calomnioase la Parlamentul Uniunii Europene. Majoritatea sunt negativiste, ?i obstruc?ioniste la demersurile guvernelor României pentru stabilitate ?i progres"[7].

Nocivitatea ?i incisivitatea ac?iunilor ostile sub „egida" Open Society Foundations nu este semnalat? doar de români, ci are o extindere mondial?! Chiar Ungaria ?ara natal? a miliardarului George Soros a întreprins m?suri radicale împotriva ac?iunilor sale. Premierul ungar a închis filiala „Open Society Foundations" (Funda?ia pentru o Societate Deschis?) care func?iona de 34 de ani. Mai mult parlamentul Ungariei a aprobat recent o lege care stabile?te noi cerin?e pentru înfiin?area universit??ilor, astfel c? Universitatea Central-European? din Budapesta înfiin?at? ?i finan?at? de G. Soros a fost desfiin?at?. Este semnificativ faptul c? m?surile premierului Orban sunt sus?inute chiar de c?tre premierul Israelului Benjamin Netanyahu, certificând nocivitatea societ??ii deschise.

Nici în patria de adop?ie S.U.A., George Soros nu se simte prea bine. Dup? ce a finan?at campania electoral? a doamnei Clinton cu minim 16 milioane de dolari ?i a e?uat lamentabil, a fost identificat ini?iatorul protestelor violente împotriva administra?iei Trump. Exist? certitudinea în S.U.A., c? manifest?rile anarhice organizate de O.N.G.-ul Move On.org, un grup liberal, este finan?at prin „Open Society Foundations". Societ??i apropiate administra?iei Trump cer arestarea lui Soros, iar peste 20.000 de americani cer retragerea cet??eniei ?i expulzarea din S.U.A., sens în care adun? semn?turi. Nenum?rate peti?ii cer arestarea („Arrest and Stop George Soros from paying for violent protests in America! - cere www.change.org".) relevând nocivitatea activit??ii sale: „Trebuie s? ne protej?m drepturile de cet??eni ai S.U.A. ?i s? nu permitem ca acest tip de comportament s? continue. George Soros a sc?pat complet de sub control, Soros folose?te banii s?i în modul cel mai diabolesc posibil, folosind oamenii s? fac? astfel de fapte. Este o persoan? diabolic? ce comite Tr?darea Americii!"

Nu este o surpriz? c? Recep Erdogan interzice în Turcia O.N.G.-urile finan?ate prin Funda?iile lui Soros, fiind b?nuite de participarea la tentativa de lovitur? de stat e?uat? iar în Rusia c?r?ile finan?ate de Funda?ia pentru o Societate Deschis? sunt considerate, c? pun în pericol sistemul constitu?ional ?i securitatea na?ional? a Rusiei, sens în care au fost scoase în pie?e publice, din biblioteci ?i libr?rii, din multe ora?e ?i li s-au dat foc ?i distruse.
R?spunsul la întrebarea din titlu, dup? opinia mea, este cert: „Societatea deschis?" este o vulnerabilitate pentru securitatea na?ional?!

----------------------------------
[1] Karl Popper în Societatea deschis? ?i du?manii ei, pag. 235.
[2] H.L. Bergson, n?scut la Paris în 1859, m. 1941, scriitor ?i filosof francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatur? în 1927.
[3] Karl Popper, n. 1902 la Viena, într-o familie de evrei, considerat peintre cei mai mari filozofi ai secolul al XX-lea, profesor la London School of Economics and Political Science.
[4] György Soros n. Schwartz la 12 august 1930 la Budapesta, Ungaria - devenit George Soros, miliardar american.
[5] Mihai-Bogdan Marian, Societatea deschis? contra [...] Societatea româneasc? între utopie ?i realitate - Ed. Ideea european?, 2016
[6] Ibidem, p. 148.
[7] Alexandru Bochi? Bor?anu, Geopolitic? ?i terorism - Ed. Concordia, 2017, p. 110

footer