Revista Art-emis
„Open Society Foundations”, vulnerabilitate pentru națiunea română? PDF Imprimare Email
Alexandru Bochiș-Borșanu   
Miercuri, 15 August 2018 19:25

Alex. Bochis-Borsanu-GeopoliticaObservați vă rog, că titlul de mai sus e urmat de semnul întrebării! Expunerea mea, conține în fapt, o întrebare adresată dumneavoastră, asupra căreia, vă rog să vă pronunțați: „societatea deschisă" este, sau nu, o vulnerabilitate pentru națiunea română? Mi-am pus această întrebare, atât de disputată și controversată asupra naturii acestui nou construct în teoria socială, promovat de unii și contestat de alții, dacă modelul în discuție e benefic pentru noi românii. Cred că am decelat conținutul ideatic al acestei teoriei, că sunt edificat asupra scopului lansării acestui model social, denumit: societatea deschisă. Ce m-a surprins inițial au fost enormele mijloace financiare și resurse umane care se investesc.

Ce mi-a trezit interesul? Vă spun. A fost abordarea explicită a temei în Statele Unite ale Americii, în cea mai democratică societate, a cărei administrații, nu numai că acuză de fapte reprobabile inițiatorul teoriei dar repudiază conceptul; dar nici țara natală al acestuia, nu acceptă implementarea modelului de „societatea deschisă" promovat de fostul său cetățean, miliardarul american György Soros (fonetic Șoroș). Aceste poziții ostile precum și activismul autohton persuasiv, m-au stimulat să încerc a înțelege esența și finalitatea societății deschise. M-am edificat asupra originii modelului, cine l-a lansat și scopul inițial. Nu o să credeți, dar primul care a enunțat conceptul a fost chiar Platon, filosoful antic grec, acum 2500 de ani. Platon, în opoziție cu tirania sau democrația, dorea să elaboreze un „plan de edificare a unui stat perfect în care fiecare cetățean să fie realmente fericit".

Platon spune că ceea ce-l preocupă nu este fericirea indivizilor, și nici cea a vreunei clase particulare din stat, ci numai fericirea întregului, și aceasta, argumentează el, este altceva decât rezultatul acelei domnii a dreptății de-a care am arătat că are caracter totalitar. Una dintre principalele teorii ale Republicii este că numai această dreptate poate duce la adevărata fericire - dezvoltă enunțul Karl Popper[1]. Ideea lui Platon, inițial a fost preluată abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, de către filosoful francez Henry Bergson[2], evreu de origine, care dorea să opună societăţii tradiţionale a națiunilor, considerată închisă, în corsetul etniei sau religiei dogmatice, o societate deschisă, o societate globală a umanităţii, care să faciliteze destructurarea tuturor formelor rigide, și a fondurilor modernității. Consideră că instinctul și inteligența umană sfârșesc prin a crea modele de societate închise, dogmatice, subordonate legilor naturii sau ale celor create de om, propunând o societate creativă, cu o mare libertate de gândire, cu o trăire conștientă intuitivă, fluidă, într-o dinamică evolutivă.

Ideea lui Henry Bergson a fost preluată la mijlocul secolului trecut de către filozoful Karl Popper[3], care o extinde, dezvoltând antiteza societatea deschisă - societatea închisă; conceptualizează ideea filosofică, elaborând o ideologie a societății deschise. Consideră că societatea închisă stagnează dezvoltarea evolutivă, că dogmele și esența naturală predefinită limitează evoluția, pe când societatea deschisă este o alternativă la revoluțiile de sistem închis și printr-o „inginerie socială graduală" în gândirea politică, pot fi găsite răspunsuri optime împotriva „greșelilor guvernanților" în detrimentul membrilor societății.

Elevul său de la London School of Economics György Soros[4] preia ideile profesorului și consideră că lumea actuală poate fi schimbată și militează pentru implementarea în practică a societății deschise. George Soros, acest discipol sârguincios al urmaşilor săi, care prefigurau societatea deschisă, demarează dezvoltarea conceptului, favorizat de îmbogăţirea, într o singură zi, cu 1,1 miliarde de dolari, prin speculaţii la bursă, ca apoi să investească sute de milioane de dolari pentru implementarea ideii. În anul 1984 deschide la Budapesta prima fundație pentru o societate deschisă, „Open Society Foundations", pe care o expatriază în întreaga lume, ca să constatăm în februarie 2018, că fondatorul, optimist pentru reușita modelului lansat, donează din averea sa imensa sumă de 18 miliarde de dolari Fundației.

Realizați dimensiunea și forța unei asemenea entități! Iar dacă evaluăm implicarea și eficacitatea demersului său în lume, putem menționa: susținerea și finanțarea mișcărilor disidente și a valului revoluționar din Europa Centrală și de Est în anii 1989 – 1991, inclusiv destrămarea Uniunii Sovietice; sponsorizarea „revoluțiilor portocalii" din fostul areal sovietic, inclusiv Maidanul ucrainean; inițierea și finanțarea parțială a „Primăverii arabe" în perioada 2010-2012 și căderea regimurilor dictatoriale islamice, dar nici de conflictul din Siria, nu este străin. Nu trebuie să fiți surprinși, că „Open Society Foundations", cu tentaculele sale acoperite de O.N.G.-uri, a avut un rol determinant în reușita Brexit-ului.

Eu nu abordez oportunitatea faptelor, ci doar relev forța „Open Society Foundations". Dar care sunt fundamentele existențiale, esența și natura relațiilor sociale în societatea deschisă, dar consecințele pentru noi românii? Sunt benefice sau vulnerabilizează statul?
Mihai Bogdan Marian, într-un studiu pe această temă, remarca:
„Societatea deschisă susţine expansiunea economie-lume şi modele de integrare politico-administrative transnaţionale;
În sfera socio-culturală societatea se întemeiază pe valori culturale asociate schimburilor comerciale;
- rolul principal revine comunităţilor create artificial;
- presupune dislocarea populaţiilor etnice din arealele tradiţionale de habitat; Funcţionează principiul minorităţilor active, care împiedecă instaurarea unui monopol cultural la nivel de societate;
- pluralism de idei şi opinii;
- peisaj social diversificat;
- extroversie (înclinație psihologică către lucrurile din afara eului propriu, către ambianța fizică socială, depersonalizare). În economie, societatea deschisă este caracterizată prin economia de piaţă transnaţională; Capital privat dominant faţă de cel public în economie.
Iar în sfera dreptului, a reglementării normative, legislaţia să fie sumară, să conţină prevederi ale drepturilor negative, iar rolul central ar trebui să revină sistemului de justiție[5].

Nu dezvolt modelul pe domenii, dar este evident că în esență, acesta este un pericol pentru națiunea română. Totuși, vă menționez câteva aberații: femeia va avea rolul doar de procreare, utilizată pentru reproducția populației; fecundarea artificială ar permite înmulțirea fără participarea unui element subiectiv; militează pentru destructurarea familiei, cenzurarea afectivității bărbat-femeie; coloratura etnică, religioasă, culturală, va fi abolită creându-se comunități umane artificiale; individul ideal al societății deschise va fi de înălțime medie, culoarea pielii cafenie deschis și va face parte din comunitatea IT-iștilor, a homosexualilor, a lesbienelor, ori a bărbaților selecționați ca donatori de spermă.

Mihai Bogdan Marian, relevă totuși, unele riscuri (sic!) în realizarea societății globale. Primul fiind „pericolul degenerării societății pluraliste într-o societate de masă, condusă de un segment restrâns de elite, în care ceilalți indivizi se pot aliena sub aspect cultural, își pierd identitatea într-un spațiu public omogen..." sau situația când în acțiunea de realizare a societății deschise „demersul de eradicare a manifestării forțelor afective, [...] își propune chiar destructurarea familiei, ori reconceptualizarea acesteia de asemenea manieră în cât forțele afective să fie cenzurate a se manifesta"[6].

Am relevat succint și generalist direcția spre ce model social ne îndreptăm, mai bine zis, alții o doresc, iar noi acceptăm ca descendenții noștri să beneficieze de asemenea facilități!Întrebarea care se pune acum este: „societatea deschisă" constituie o vulnerabilitate pentru startul român, mai concret, pentru securitatea națională? Răspunsul în găsim în Constituția României, dar și în Legea nr.51/1991 - privind securitatea naţională a României, republicată. Constituția în Articolul 1 - Statul roman - stipulează imperativ: (1) România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Or, dacă România va deveni parte într-un „model de integrare politico-administrativă transnaţională" va mai fi stat național? Va fi independent și indivizibil?

Cum își va menține caracterul național dacă: „sfera socio-culturală se va întemeia pe valori culturale asociate schimburilor comerciale". Dacă națiunea română este eliminată și „Rolul principal revine comunităţilor create artificial", putem afirma că mai există națiunea română sau că statul român este suveran? Națiunile nu pot fi desființate, omogenizate, topite în universal, cum vrea Soros. Societatea deschisă preconizează crearea „omului universal", a omului locuitor al Terrei, care nu are altă identitate, un metis de culoare ciocolatie, individ depersonalizat; mai rău ca în utopia comunistă. Eliminarea culturii naționale, a valorilor și tradițiilor etnice, negarea eroilor naționali, abolirea simbolurilor naționale, a religiei, ca apoi se fie abandonată limba strămoșilor iar în final negată însăși națiunea română; Românul va deveni un număr pe Terra! Dar nu va mai ști că e român! Va fi un produs uman „in vitro", artificial, din sperma unui metis. Este inadmisibil să pierim într-o comunitate artificială.

Dacă există un asemenea pericol, mai mult decât o vulnerabilitate, fiind o amenințare evidentă, activă, concretă, individualizată, se pune întrebarea: avem instrumentele necesare pentru a stopa acest atac împotriva însăși existenței Statului Român? Răspunsul meu este Da! Este necesar să fie analizată nocivitatea conceptului de societate deschisă, de cei în drept, și desigur vor constata amenințarea contra securității naționale; iar răspunsul de urmat îl vor găsi în Legea 51 din 29/1991 - privind securitatea naţională. Citiți: „ART. 1. Prin securitatea naţională a României se înţelege starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept, precum şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, potrivit principiilor şi normelor democratice statornicite prin Constituţie".

Important, primul articol al legii nominalizară valorile naționale de apărat și se fixează misiunea pentru Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, precum şi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei, prin structuri interne specializate ce au datoria de a asigura „[...] starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică necesară existenţei şi dezvoltării statului naţional român ca stat suveran, unitar, independent şi indivizibil, menţinerii ordinii de drept [...]; ca apoi în articolul 3 să fie definite amenințările la adresa securităţii naţionale a României. Nu le enumer, deoarece se identifică în fraza precedentă, constând în fapte care amenință, vulnerabilizează sau pot prejudicia aceste valori naționale constituționale. Este importantă misiunea structurilor specializate, dar și a cetățenilor. Art. 2 din legea 51 - privind securitatea naţională consemnează: „(2) Cetăţenii români, ca expresie a fidelităţii lor faţă de ţară, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea securităţii naţionale". Per a contrario - adică o poziție contrară fidelității, poate fi calificată ca infidelitate față de România și români; să nu o calificăm trădare, dar sigur este o poziție de ostilitate, contrară Constituției, care prevede: „3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme [...]".

Nu aș vrea să confundăm democrația sau libertăţile cetăţenilor, acceptate și ocrotite de Constituție, cu acțiunile ostile, dușmănoase, care vulnerabilizează statul român! Cum poate fi apreciată cererea, în Parlamentul European, a unui parlamentar european român, ca României să-i fie suspendat dreptul de vot al reprezentanţilor Guvernului român în Consiliul U.E.? Regretabil! Acest militant soroșist cert, atacă independența și suveranitatea României! Ce scriam acum un an? Citez: „Despre România ce putem spune? Se simte bine? Deşi atacată de exponenţii sorosişti din O.N.G.-urile existente, încă rezistă! Ştiţi câte O.N.G.-uri sunt finanţate, direct sau prin interpuşi, de către fundaţiile lui Soros? Care pentru acest an doar, a alocat peste 200 milioane de dolari, pentru a se face paşi hotărâţi spre societatea deschisă. În România sunt active peste 95 de O.N.G.-uri, o parte le-am studiat, cu denumiri şi obiect de activitate dintre cele mai năstruşnice, toate militând pentru « edificarea societăţii deschise » în patria noastră. Nu voi nominaliza nici una. Vă spun sigur că sunt în dezacord cu tradițiile românești, unele ostile, cu denunțuri calomnioase la Parlamentul Uniunii Europene. Majoritatea sunt negativiste, și obstrucționiste la demersurile guvernelor României pentru stabilitate și progres"[7].

Nocivitatea și incisivitatea acțiunilor ostile sub „egida" Open Society Foundations nu este semnalată doar de români, ci are o extindere mondială! Chiar Ungaria țara natală a miliardarului George Soros a întreprins măsuri radicale împotriva acțiunilor sale. Premierul ungar a închis filiala „Open Society Foundations" (Fundaţia pentru o Societate Deschisă) care funcționa de 34 de ani. Mai mult parlamentul Ungariei a aprobat recent o lege care stabilește noi cerințe pentru înființarea universităților, astfel că Universitatea Central-Europeană din Budapesta înființată și finanțată de G. Soros a fost desființată. Este semnificativ faptul că măsurile premierului Orban sunt susținute chiar de către premierul Israelului Benjamin Netanyahu, certificând nocivitatea societății deschise.

Nici în patria de adopție S.U.A., George Soros nu se simte prea bine. După ce a finanțat campania electorală a doamnei Clinton cu minim 16 milioane de dolari și a eșuat lamentabil, a fost identificat inițiatorul protestelor violente împotriva administrației Trump. Există certitudinea în S.U.A., că manifestările anarhice organizate de O.N.G.-ul Move On.org, un grup liberal, este finanțat prin „Open Society Foundations". Societăți apropiate administrației Trump cer arestarea lui Soros, iar peste 20.000 de americani cer retragerea cetățeniei și expulzarea din S.U.A., sens în care adună semnături. Nenumărate petiții cer arestarea („Arrest and Stop George Soros from paying for violent protests in America! - cere www.change.org".) relevând nocivitatea activității sale: „Trebuie să ne protejăm drepturile de cetăţeni ai S.U.A. şi să nu permitem ca acest tip de comportament să continue. George Soros a scăpat complet de sub control, Soros foloseşte banii săi în modul cel mai diabolesc posibil, folosind oamenii să facă astfel de fapte. Este o persoană diabolică ce comite Trădarea Americii!"

Nu este o surpriză că Recep Erdogan interzice în Turcia O.N.G.-urile finanțate prin Fundațiile lui Soros, fiind bănuite de participarea la tentativa de lovitură de stat eșuată iar în Rusia cărțile finanțate de Fundația pentru o Societate Deschisă sunt considerate, că pun în pericol sistemul constituţional şi securitatea naţională a Rusiei, sens în care au fost scoase în piețe publice, din biblioteci și librării, din multe orașe și li s-au dat foc și distruse.
Răspunsul la întrebarea din titlu, după opinia mea, este cert: „Societatea deschisă" este o vulnerabilitate pentru securitatea națională!

----------------------------------
[1] Karl Popper în Societatea deschisă și dușmanii ei, pag. 235.
[2] H.L. Bergson, născut la Paris în 1859, m. 1941, scriitor și filosof francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1927.
[3] Karl Popper, n. 1902 la Viena, într-o familie de evrei, considerat peintre cei mai mari filozofi ai secolul al XX-lea, profesor la London School of Economics and Political Science.
[4] György Soros n. Schwartz la 12 august 1930 la Budapesta, Ungaria - devenit George Soros, miliardar american.
[5] Mihai-Bogdan Marian, Societatea deschisă contra [...] Societatea românească între utopie și realitate - Ed. Ideea europeană, 2016
[6] Ibidem, p. 148.
[7] Alexandru Bochiș Borșanu, Geopolitică și terorism - Ed. Concordia, 2017, p. 110

footer