Revista Art-emis
Este Occidentul bolnavul secolului XXI? PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Miercuri, 04 Iulie 2018 19:51

Secolul XXIToat? lumea vorbe?te, grav sau dezinvolt, despre momentul critic prin care trece Occidentul, dar sunt parc? prea pu?ini cei care încearc? s? expliciteze mai riguros ce mai înseamn?, de fapt, în acest moment, Occidentul. ?i, mai precis, care ar fi azi numitorul comun al Occidentului. Sau - ?i mai delicat subiect - în ce m?sur? se mai poate vorbi acum de interese comune ?i solidaritate occidental?.

Pre?edintele Consiliului European, Donald Tusk, unul dintre foarte înal?ii demnitari ai Europei Unite, care ar trebui s? inspire încredere ?i s? pun? în mi?care solu?ii, se tânguie public, înainte de summitul anual al N.A.T.O., c? Europa trebuie s? se preg?teasc? pentru „cele mai sumbre scenarii" din cauza pre?edintelui Trump ?i c? neîn?elegerile transatlantice sunt mult mai mult decât un r?zboi pe pia?? de schimb. Abord?rile pesimiste publice abund?, cele confiden?iale sunt probabil moneda curent?. „Project Syndicate" titreaz? un grupaj de eseuri în chestiune peste care trece un curent de-a dreptul capitulard. Sub genericul „Cum a fost pierdut Vestul", fostul secretar general al N.A.T.O. ?i fost pre?edinte al Comisiei Europene Javier Solana scrie despre „Spargerea Occidentului", Jim O'Neill, fost boss la Golden Sachs explic? „De ce G7 e un Zero", iar universitarul american Dani Roderick l?mure?te c? e?ecul Vestului vine de la privilegierea „liberalismului" în dauna „democra?iei". Mai frust, s?pt?mânalul german „Der Spiegel" constat? c? „Occidentul, a?a cum îl ?tiam noi cândva, nu mai exist?", iar cotidianul britanic „The Guardian" prevede c? summitul N.A.T.O. din iulie ar putea fi „un dezastru care ar a?teapt? s? se întâmple".

Comentatorul politic al s?pt?mânalului german „Die Zeit" Jochen Bittner merge mai departe în stabilirea diagnosticului pacientului occidental printr-o formulare f?r? ocoli?uri, dac? nu chiar coroziv?: „Timp de 70 de ani, occidentalii (a se citi: vest-europenii – n.n.) au edificat ordinea liberal,a cu Europa în centrul ei, pe seama americanilor. [...] ?i în timp ce America pl?tea pentru ap?rarea occidental?, europenii se inzestrau cu structuri sociale f?r? egal ?i cu industrii pentru export ultracompetitive". (De altfel, ziaristul german remarc? în context c? pre?edintele Trump, cu toate „accesele de furie excesiv? ale unui om binecunoscut deja pentru impulsivitatea sa", are dreptate pe fond când sus?ine c? „ordinea mondial? este dezechilibrat? ?i inechitabl?").

Argumenta?ia produs? de comentatorul german este structurat? în patru puncte:
1. U.E. este un factor enorm de inegalitate, mai ales pe zona liber-schimbului, care împiedic? accesul statelor nemembre pe pie?ele sale;
2. Moneda unic? avantajeaz? net Germania pentru c?, în condi?iile excedentului sau commercial colosal, asigura competitivitatea întreprinderilor germane pe plan interna?ional;
3. Prin delocalizarea produc?iei în alte state, Germania (?i nu numai) a profitat de enormele ecarturi între salariile din statele U.E. („în Slovacia, Polonia sau Ungaria, salariul e doar cât o treime al celui din Germania";
4. Vest-europenii au neglijat constant respectarea obliga?iiilor lor financiare din N.A.T.O.
de a contribui la costurile de ap?rare.

?i totu?i, continu? Bittner, m?surile impuse de pre?edintele Trump Europei sunt ilegale. Dar Europa trebuie s? în?eleag? motivele furiei Washingtonului ?i s? coopereze cu acesta pentru corectarea dezechilibrelor sistemului. Altfel spus, de?i nu pu?ine voci, chiar din spa?ial euroatlantic, prohodesc sfâr?itul Occidentului, (un pas urm?tor, spun ei tot mai des, ar fi ie?irea S.U.A. din N.A.T.O.), mult mai mul?i sunt comentatorii care caut? s? identifice solu?ii de salvare a unit??ii Occidentului, iar asemenea solu?ii încep s? fie puse tot mai febril în dezbaterea de idei interoccidentala.

Grafica - I.M.

footer