Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Miercuri, 16 Mai 2018 22:28

Pentru a nu ?tiu câta oar? m? v?d nevoit s? fac precizarea : „antisemitism" este un cuvânt folosit deliberat incorect tocmai pentru denaturarea realit??ii.
DEX define?te:
1. „SEMÍT, -?, semi?i, -te, s. m. ?i f., adj. 1. S. m. ?i f. Persoan? care face parte din grupul de popoare, apropiate între ele prin limb? ?i prin aspect fizic, din sud-vestul Asiei, nordul ?i estul Africii, c?ruia îi apar?in ast?zi arabii, sirienii, evreii etc.
2. Adj. Care apar?ine semi?ilor (1), privitor la semi?i; semitic".
Luând în considerare defini?ia ?i adev?rul, oricine poate afirma c? atacând ??rile arabe, S.U.A., Marea Britanie, Fran?a, Germania... pot fi catalogate state antisemite. ?i sunt !Ba, mai mult, chiar Israelul este stat antisemit, pentru c? lupt? împotriva altor semi?i. Hilar, nu ? În mod premeditat, dup? Al Doilea R?zboi Mondial ast?zi, cuvântul „antisemit" este folosit exclusiv cu referire la un subiect tabú, iar „cine nu e cu noi, e împotriva noastr? !"
2. „Wiesel Wisenthal Iancu, ~ee [At: PSALT. SCH. 200 / V: (înv) ~breu sm / Pl: ~ei, (înv) ~ee / E: slv ???????] 1-2 smf, a (Persoan? de religie mozaic?) ce face parte din popula?ia originar? prin tradi?ie din Iudeea antic?. 3 smp Popor r?spândit în aproape toate ??rile de pe glob, urma? al popula?iei din Palestina antic? sau al altor neamuri (khazarii) care au adoptat religia mozaic?.
3. „JIDÁN, jidani, s. m. (Fam.) Evreu. - Jidan (reg. „evreu" < sl.) + suf. -an ".
De?i nu complet l?muritoare este ?i defini?ia poporului khazar:
4. „KHAZARI (KAZARI) (< fr.) s. m. pl. Popor de limb? turcic?, ap?rut în Europa R?s?ritean?, venind din zona de dincolo de Urali, dup? invazia hunilor (sec. 4). Duceau o via?? nomad? în regiunea de step? cuprins? între râul Sulak din N Daghestanului ?i cursul inferior al Volg?i. De-a lungul vremii au adoptat, rând pe rând, iudaismul, islamismul ?i apoi cre?tinismul. Au întemeiat (sec. 7-10) Hanatul Khazar, care a atins în sec. 8 maxima expansiune teritorial? (între Nipru, la Vest, ?i Volga inferioar? ?i Marea Caspic? la Est), între?inând rela?ii de schimb cu popoarele din Europa R?s?ritean?, Asia Meridional? ?i Transcaucazia. Înfrân?i, în 964-965, de marele cneaz al Kievului, Sviatoslav I, khazarii au fost asimila?i de popoarele nomade cu care au venit în contact".

Înainte de dispari?ia a doi mari impostori - dup? cum afirm? unele publica?ii[1] - ?i fabrican?i de gogo?i otr?vite, un alt povestitor a fost chemat s? conferen?ieze pe malul Beg?i despre „cruzimea" românilor. Am tot respectul pentru timi?oreni, dar, în ograda lor, „Roller"-ul de serviciu a scos capul precum ?arpele care iese prim?vara la soare. În data de 19 februarie 2014, în „adev?rul.ro" de Timi?oara[2] (ce ironie ?) a fost publicat un „interviu" acordat unui vorbitor cu ifose de profesor. Ce profeseaz?? Ve?i citi dumneavoastr?. De ce atunci ? Pentru c? prilejul era cât se poate de potrivit pentru repetarea de acuza?ii ?i referiri nesus?inute de vreun document doveditor, împletite abil cu afirma?ii inventate ?i armonizate cu „întreb?rile"-trambulin?, u?or observabile ca ridic?ri de minge pentru intervievat ?i/sau extrase din logoreea „profesorului" de c?tre un neica-nimeni, al c?rui nume nu merit? men?ionat. De ce atunci, dar ?i acum ? Pentru c? r?spunsurile sunt la fel, dac? nu chiar mai actuale decât oricând. Din declara?iile intervievatului ?i osanalele întreb?torului lipse?te doar mizeria pentru care primul pre?edinte postdecembrist a decorat un impostor cu Ordinul Na?ional „Steaua României", pentru c? acesta a urlat (nu este o exagerare !) în fa?a camerelor de televiziune din România, ar?tând cu degetul ?i adresându-se tuturor românilor : „A?i ucis, a?i ucis, a?i ucis !". Ca de fiecare dat? în astfel de cazuri, reamintesc titlul celebrului articol al istoricului Nicolae Iorga : „De ce atâta ur? ?", dar ?i remarca profesorului sârb Miodrag Stanojevic: „Poporul român e imbecil de tolerant!".

„Exist? un antisemitism puternic ast?zi. Rasismul este frica de ceal?lalt ?i provine de la necunoa?tere" gr?ia guru de la Montpellier. Dar despre România, unde a deschis ochii „profesorul", la Hârl?u (sau hârd?u, nu se ?tie precis), despre antiromânismul lui dovedit, nicio vorb?. Nicio vorb? despre pa?apoartele în alb acordate din ordinul Mare?alului pentru evrei, nicio vorb? despre vasul „Struma" plecat de la Constan?a spre Palestina ?i scufundat de sovietici. Nicio vorb? despre Raoul ?orban ?i contribu?ia lui la salvarea evreilor din Transilvania aflat? sub horthy?ti ?i despre masacrele acestora, nicio vorb? despre... multe altele. Ba mai mult, afirma?ia-gogoa?? a „profesorului" dep??e?te cu mult presta?iile baronului Münchhausen": „(Guvernul României - n.n.) a acceptat deja în 1941 ca evreii din Regat ?i Transilvania de Sud s? fie trimi?i în lag?rele mor?ii din Polonia". Cât despre cifrele exacte oferite de „profesor" l-ar l?sa mut ?i pe baronul Münchhausen. Necunoa?tere sau rea inten?ie ? Oricare ar fi r?spunsul, „se poart?" !

Bine documentat, corect ?i echibrat în afirma?ii, Te?u Solomovici a scris în cartea sa „Mare?alul Ion Antonescu - o biografie" : „Discutând despre Antonescu, eu am emis sintagma „Holocaustului asimetric" din România. Am fost surprins s? v?d ce soart? a avut evreimea român? din acei ani. Într-un fel au tr?it evreii din vechiul regat (Transilvania de sud, Muntenia, Moldova, Dobrogea) ?i evreii din Transnistria ?i Transilvania de nord, ocupat? de fasci?tii unguri. Evreimea din Transilvania de nord a murit aproape în întregime în cuptoarele de la Auschwitz, evreimea din Transnistria a murit de foamete, gloan?e ?i boli, iar cea din vechiul regat a r?mas aproape în întregime în via??. ?i a avut posibilitatea s? înve?e la ?coli evreie?ti, a avut spitale ?i chiar un teatru. Caz unic în istoria Europei ocupat? de nazi?ti. [...] Este un fenomen care se leag? de via?a lui Antonescu ?i eu am subliniat acest lucru. [...] Am avut un conflict îngrozitor cu Jean Ancel, pentru c? în carte l-am citat pe Emil Cioran care a afirmat c? Antonescu a salvat via?a a cel pu?in 600.000 de evrei români ?i c? ar trebui s? existe un monument în Israel care s?-i pomeneasc? numele. [...] Intr-un fel îi datorez via?a mare?alului Ion Antonescu ?i, ca mine îi datoreaz? lui Antonescu via?a aproape to?i evreii din vechiul regat !"[3]. Deci, Mare?alului, nu Elenei, mama tr?d?torului de la 23 august 1944 - cum afirma Iancu din Hârl?u - îi sunt datori cei care au supravie?uit

În România, Legea-f?r?-de-lege 217/2015 are grij? ca gurile s? tac?. Urmeaz? „parolele" lui Carol Iancu, asupra c?rora avertizez cititorii : „neadev?rurile pot d?una grav s?n?t??ii... mentale. Dup? lectura textului pe care vi-l supunem aten?iei, recomand?m dezinfec?ie general? ?i tratament anti-grea?? sever? cu zeama de la cel pu?in zece l?mâi. În caz de recidiv?, consulta?i medicul". (Ion M?ld?rescu)

Parolele otr?vite ale lui Carol Iancu

„Istoricul" (s.n.) israelo-francez Carol Iancu, de la Universitatea Paul Valéry din Montpellier, a fost invitat la comemorarea Zilei Interna?ionale a Holocaustului de la Timi?oara (2014 - n.n.), de c?tre Institul Francez ?i Comunitatea Evreilor din capitala Banatului. Carol Iancu a prezentat timi?orenilor inedita poveste al lui Jascues Truelle, ambasadorului Fran?ei în România, din perioada celui de-Al Doilea R?zboi Mondial. A povestit despre rolul diplomatului în ap?rarea evreilor din România în timpul holocaustului, dar ?i multe alte aspecte legate de pogromuri ?i genociduri care au avut loc sub conducerea mare?alului Ion Antonescu.

Cine a fost Jacques Truelle ?i ce rol a avut în acele vremuri?

Jacques Truelle era ambasadorul Fran?ei în România. Oficial era un diplomat al Guvernului de la Vichi, guvern colabora?ionist cu Germania nazist?, dar în fond la Bucure?ti a jucat un dublu rol. Duplicitar. Oficial era de partea guvernului de la Vichi, dar în fond era de partea liberalilor lui De Gaule ?i a luat ap?rarea evreilor. În urma rapoartelor ?i depe?elor trimise de el au fost salva?i mul?i evrei. În primul rând a insistat s? nu se dea r?spuns cererilor dictatorului Antonescu de a se transmite certificate entice autorit??ilor de atunci. Asta însemna c? to?i func?ionariii ambasadei Fran?ei s-au protejat. Jacques Truelle ne aduce o m?rturie excep?ional? privind calvarul evreilor din România. El folose?te ca diplomat expresii de genul: „Suntem în prezen?a unui program sistematic de exterminare a evreilor din Basarabia ?i Bucovina". Descrie în termeni teribili cum a fost distrus iudaismul în Basarabia ?i Bucovina, dar în acela?i timp aduce o m?rturie unor personalit??i care au luat atitudine împotriva pogromurilor ?i au scris dictatorului Antonescu. Este citat în mod direct Iuliu Maniu, pre?edintele Partidului Na?ional Liberal, liberalii cum ar fi Dinu ?i Gheorghe Br?teanu, ?i alte personalit??i, cum ar fi mitropolitul din Bucovina, care au intervenit ?i au inistat pentru a se opri deport?rile evreilor din Basarabia ?i Bucovina.

Situa?ia evreilor din România în al Doilea R?zboi Mondial diferea în func?ie de regiune?

Dup? zicala „geografia explic? istoria", da. Situa?ia evreilor în diferite provincii ale României istorice nu a fost aceea?i. În Transilvania de Nord, ocupat? în 1940 de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, evreii vor cunoa?te un destin teribil. Imensa lor majoritate vor fi evacua?i ?i uci?i la Auschwitz, în 1944. S-a întâmplat acest lucru relativ târziu. Ca ?i al?i evrei de pe teritorul Ungariei, ei au r?mas în via?? pân? relativ târziu, iar apoi, în nici m?car dou? luni, aproximativ ?ase s?pt?mâni, sute de mii de evrei au fost uci?i.

Care este diferen?a între crimele din Transilvania de Nord ?i nenorocirile de pe teritoriul României?

În Ungaria, genocidul a avut loc numai în 1944, în timp ce în România, din p?cate, masacrele încep mult mai devreme ?i din fericire se termin mai devreme. Au avut loc lucruri teribile în 1941, pogromul de la Bucure?ti, apoi primul pogrom gigantic din al Doilea R?zboi Mondial, de la Ia?i, înaintea r?zboiului cu Uniunea Sovietic?, datorit? politicii dictatorului Antonescu. În ce context a avut loc pogromul de la Ia?i? Teribilul pogrom de la Ia?i are loc înainte de izbucnirea r?zboiului cu Uniunea Sovietic?. Evreii au fost îndep?rta?i din toate or??ele ?i satele din mediul rural din Moldova. Au disp?rut atunci zeci de comunit??i evreie?ti. Când armata român? ?i german? au p?truns în Basarabia ?i Bucovina, zeci de mii de evrei au fost omorâ?i, în vara anului 1941. Cei care au supravie?uit au fost trimi?i în Transnistria, o regiune din Ucraina, care a fost cedat? drept cadou lui Antonescu, pentru participarea sa la r?zboi. Transnistria a fost un cimitir f?r? pietre funerare pentru aproximativ un sfert de milion de evrei români ?i ucraineni. Transnistria a fost un fel de Auschwitz f?r? camere de gazare. Oamenii au murit din cauza bolilor, din cauza împu?c?turilor, din cauza mizeriilor la care au fost supu?i, era un fel de regat al mor?ii. Au fost peste 100 de colonii ?i lag?re au fost în Transnistria.

A încercat cineva s? împiedice aceste masacre?

Anumi?i diploma?i str?ini, dar ?i ambasdori au intervenit pe lâng? Antonescu în 1942. Acesta a acceptat deja în 1941 ca evreii din Regat ?i Transilvania de Sud s? fie trimi?i în lag?rele mor?ii din Polonia. Un miracol a urmat îns? în 1942 ?i pân? la urm? acest lucru nu a fost concretizat. Acest lucru se datoreaz? ?i monseniorului Andrea Cassulo, nun?iul apostolic din România. El i-a ap?rat la început pe evreii boteza?i, dar dup? aceea ?i pe ceilal?i evrei. Apoi un rol pozitiv a avut ?i Crucea Ro?ie Elve?ian?, care a trimis ajutoare în Transnistria datorit? banilor stân?i de la evreii amerciani. Jacques Truelle a descrierea toate aceste roluri. Liceul Francez de la Bucure?ti este singurul stabiliment din România care în ciuda legisla?iei de atunci a primit copiii evrei alunga?i din toate ?colile de stat ?i private din ?ar?. A fost un exemplu de rezisten??. Chiar premiul ambsadorului fran?ei Jacques Truelle a fost acordat unui copil de evreu. A fost ultimul gest pentru evreii din România. În 1945 a fost numit Ambasadorul Fran?ei în Spania. Din p?cate, fiind bolnav, invalid din primul R?zboi Mondial, a murit relativ tân?r, în 1945, la Madrid. Funda?ia „Alexandru ?afran" a scos o medalie, acordat post- mortem, acestui ambasador, în amintirea atitudinii lui. Dar nu numai ambasadorul francez, ci ?i ceilal?i func?ionari au jucat un rol duplicitar. Oficial erau prezenta?i colabotori cu nazi?tii, dar în m?sura posibilului au ajutat evreii din România. ?i ambasadorul Spaniei i-a protejat pe evreii sefarzi din România, de?i ace?tia sunt pleca?i din Spania de acum cinci secole.

Oamenii ace?tia au în?eles de fapt c? ce se întâmpl? e o nebunie?

Imediat ce a venit Truelle în România, scria c? nu a putut s? în?eleag? aceast? politic? nefast?, care se putea rezuma la purificare etnic?. Oficial aceast? politic? se numea „Cur??irea României de jidani". A fost ?i în mare parte realizat. La un moment dat to?i evreii din Basarabia au fost deporta?i. Au fost oameni care au în?eles c? e o nebunie, de?i erau minoritari. Evrei de la Cern?u?i au fost salva?i pentru c? era un primar român, Traian Popovici, care era o personalitate deosebit?. El a transmis autorit??iile c? f?r? ace?ti evrei economia este la p?mânt. A cerut ca cei 20.000 de evrei din Cern?u?i s? nu fie deporta?i. Este un gest extrem de important. Un omagiu trebuie adus ?i activistei Viorica Agarici. Ea a fost la gar? când a venit trenul mor?ii pogromului de la Ia?i. A ascultat ?ipete: „ap?, ap?, ap?"... ?i-a dat seama c? oamenii sunt închi?i ?i vroiau ap?. Solda?ii spuneau c? au ordin ca nimeni s? nu se apropie de tren. Pân? la urm? a reu?it s? îi conving? s? deschid? vagoanele. Când s-au deschis u?ile, o parte din evrei au c?zut mor?i, iar cealalt?, cei care t?riau, erau sp?la?i cu furtunul. Viorica Agarici ?i Traian Popovici au fost recunoscu?i de statul Israel ca „Drep?i între popoare".

Pogramul de la Ia?i a fost unul din cele mai cumplite masacre din Europa?

La pogromul de la Ia?i, primul pogrom gigantic de la al Doilea R?zboi Mondial, peste 13.500 (cu pu?in efort ?i un dram de cea?? se mai poate ad?uga un „0" - n.n.) de evrei au fost masacra?i în ora?, în subsoluluri, pe str?zi ?i în curtea chesturii. Cei care au supravie?uit erau urca?i în trenurile mor?ii. În fiecare localitate unde trenurile se opreau, se deschideau vagoanele ?i cadavrele se rev?rsau afar?. Erau trenuri pentru animale. Se puteau pune 40 de persoane, dar s-au înghesuit pân? la 120. Au putut rezista ?i r?mâne în via?? numai cei care erau fizic puternic ?i au b?ut propria lor urin?... (în calitate de martor ocular înc? nen?scut, „profesorul" nu poate fi contrazis - n.n.). Toate aceste lucru le-am putut analiza prin prisma documenta?iei diplomatice franceze, care pentru noi istoricii este extrem de importrant. Totu?i pe timpuri de neomenie a existat ?i omenie... Asta am ?i vrut s? ar?t. V? mai dau un exemplu de omenie. Datorit? Reginei Mam? Elena se puteau trimite ajutoare în Transnistria. Prim-rabinul României, Alexandru ?afran a avut ocazia s? o conving?, iar ea a acceptat foarte u?or. Datorit? acestor ajutoare au r?mas în via?? mul?i evrei. ?i Regina Mam? a fost distins? de Israel cu meritul „Drep?i între popoare". Aceste lucrururi trebuie spuse, pentru c? dac? politica lui Antonescu a fost nefast?, o serie întreag? de oameni politici au luat atitudine contra purific?rii etnice care se desf??ura. Trebuie adus un omagiu ?i consulului român de la Oradea, care a scos câ?iva evrei care erau trimi?i la Auschwitz. În afar? de Treuelle a existat un lan? de solidaritate, desigur minoritar, dar a existat. Iar de acest lucru trebuie s? ne amintim. Cazul Banatul ?i Transilvaniei de Sud este diferit?.

Ce s-a întâmplat în zona de Vest?

În 1942, trenurile erau gata pentru a deporta evreii din Banat ?i Transilvania de Sud în lag?rele mor?ii din Polonia. Deoarece în 1941 sub presiunea Germaniei naziste, Guvernul Antonescu a acceptat s? trimit? în Polonia pe ultimii evrei care au mai r?mas în România, din Moldova, Muntenia, Banat ?i Transilvania de Sud. Aproximativ 290.000 de evrei. Atunci a intervenit Alexandru ?afran ?i cu al?ii, pe lâng? mitropolitul B?lan, care era conferosul lui Antonescu, ?i s-a ob?inut un miracol. Deport?rile au fost amânate. ?i de la o amânare la alta, la care au pus um?rul evreii boga?i din zon?, precum baronul Neumann, evreii nu au mai fost trimi?i în lag?rele mor?ii din Polonia. A?a se face c? jum?tate de evrei din România au putut r?mâne în via??. Din p?cate cealalt? jum?tate s-au pierdut. Tragedia în Transilvania de Nord este în culpa autorit??ile maghiare ?i germane. Imensa lor majoritate au fost trimi?i la Auschwitz. Erau 150.000 în total. 135.000 au fost nimici?i. Avem cifre exacte. Peste 110.000 în lag?rul de la Auschwitz, ceilal?i omorâ?i în lag?re ?i deta?amentele de munc? for?at?. Cât de important este ca lumea s? î?i aminteasc? mereu de aceste orori? Nu trebuie s? uit?m. În ebraic? exist? un cuvânt „zahor", care înseamn? „aminte?te-?i". Trebuie s? fim foarte aten?i în a aduce orice fel de acuze colective. Nu exist? a?a ceva... Dar trebui spus adev?rul. ?i eu am reu?it prin c?r?ile pe care le-am publicat s? prezint realitatea istoric? a?a cum a fost. Pentru ca aceste orori s? nu se mai întâmple. Necunoa?terea d? na?tere la prejudec??i. Rasismul este frica de ceal?lalt. ?i frica provine de la necunoa?tere. Iat? de ce e important ca în c?r?ile de istorie ?i în c?r?ile religioase s? se prezinte istoria a?a cum a fost. Într-o lumin? nu cum am vrea noi s? fi fost, ci a?a cum a fost. S? îi prezent?m pe evrei a?a cum au fost evreii, cum au tr?it de-a lungul istoriei. Trebuie spus adev?rule, interpret?rile merg de multe ori spre exager?ri.

Cum r?mâne cu cei care neag? holocaustul?

Din p?cate înc? exist? un revizionism ?i un nega?ionism. Nega?ioni?tii sunt cei care neag? realitatea holocaustului, a shoahului. Neag? realitatea nimicirii celor peste ?ase milioane de evrei din Europa civilizat? a secolului XX. Revizioni?tii relativizeaz?. Nu au fost chiar ?ase milioane, poate patru, trei, dou? milioane... Eu spun c? a fost un lucru excep?ional c? s-a putut ob?ine m?rturia martorilor ?i celor care au supravie?uit (chiar ?i a celor deceda?i, prin spiritism ?i comunicare trnscedental? - n.n.).

Este holocaustul un fenomen unic printre masacrele de pe glob?

Categoric. Sunt cursuri care arat? unicitatea fenomenului genocidal. Ceea ce numim noi a shoahului. Este fenomen unic. Mascre au avut loc în istorie. Dar aici e vorba de o politic? deliberat? de a nimicii un întreg popor. Oameni care s-au n?scut într-un pat ?i nu în altul. „Crima" lor era c? s-au n?scut. S? compar?m cu genocidul armenilor. Dac? un reprezentant al Imperiului Otoman venea s? ucid? un armean (au fost omorâ?i pân? la 1,5 milioane de armeni în Primul R?zboi Mondial), iar acesta spunea c? trece la Islam, atunci persoana respectiv? nu era ucis?. Dar un preot catolic care nu putea s? dovedeasc? cu acte botezul bunicilor, mergea clar la Auschwitz. Asta este uncitatea fenomenului nazist. La pogromul de la Ia?i au fost omorâ?i ?i evrei cre?tini, care s-au botezat. Nu conteaz? c? ai devenit cre?tin, tu trebuie s? mori pentru c? e?ti evreu. Asta este unicitatea fenomenului care în ebraic? se nume?te „shoah". Prefer s? spun ?i eu a?a pentru c? înseamn? „nimicire", iar acesta nu are nevoie de un adjectiv.

Sim?ii o revenire a sentimentului antievreiesc în Europa?

Din p?cate exist? un antisemitism puternic ast?zi. În special datorit? fundamentali?tilor islamici care au transmis conflictul din Orientul Mijlociu în Europa. Pentru prima dat? copii de evrei au fost omorâ?i în Fran?a, în 2012, într-un liceu evreiesc de la Toulouse, de c?tre un fundamentalist musulman. În timpul r?zboiului evreii au fost omorâ?i prin deportare, în Europa de r?s?rit, nu în Fran?a. Pentru prima da dup? r?zboi s-a întâmplat acest lucru. Este real ?i trebuie s? fim foarte vigilen?i. Sunte?i îngrijorat? Dintr-un anumit punct de vedere sunt îngrijorat. De aceea rolul profesorilor, jurnali?tilor este e a informa. De a informa care este realitatea. Multe persone nu ?tiu istoria recent? a României, darmite alte lucruri. Nu trebuie s? se ajung? la extremit??i. Pentru c? dac? va veni o criz? economic? important?, minorit??ile vor avea f?r? îndoial? de suferit. În fond minorit??ile, sunt adev?ratul liant al Europei, unde se accept? ideea de a avea identitate multipl?. Putem fi români de?i suntem de na?ionalitate maghiar? sau german?. Se nume?te multculturalitate. ?i franezul poate fi catolic, protestant, evreu, musulman, corsican, alsacian, iar acum e european. Pentru noile genera?ii este un lucru extrem de important pentru a le ar?ta faptele istorice a?a cum au fost. Comemorarea Holoasutului este un lucru extrem de important. S? fim aten?i la anumite derapaje care mai exist?, cum a fost colindul antievreiesc de la Cluj.

Este incredibil cum oamenii nu ?i-au putut da seama de acest lucru. ?i atunci unde este optimismul?

Sunt optimist c? tân?ra genera?ie vrea s? ?tie. Sunt cursuri în România despre istoria evreilor care au tr?it timp de secole pe aceste meleaguri. Nu putem ?terge o istorie multisecular? percum istoria evreilor din România. Au fost peste 800.000 de evrei, era a patra din lume cu popula?ie evreiasc?. Nu au r?mas nici m?car unu la sut?, circa 6.000 de oameni. Dar au r?mas cimitirele ?i sinagogile. Peste 80 de sinagogi ?i aproximativ 800 de cimitire. Am ajuns la un moment important. Este momentul s? nu uit?m!

?ti?i c? forumurile de pe internet, mediul virtual din România este înc? plin? de mesaje antisemite?

Dac? vre?i s? m? întreba?i dac? România este antisemit?, am s? spun c? nu! România nu este antisemit?, dar din p?cate sunt antisemi?i în România. La fel este ?i în Fran?a, care nu e o ?ar? antisemit?. Dar din p?cate sunt antisemi?i ?i acolo. Nu cunosc evreii, nu cunosc istoria poporului evreu, nu sunt la curent, dar sunt îndoctrina?i. Spre exemplu, sunt îndoctrina?i cu idei despre evreii care particip? la complotul mondial. Aceste legende prind la persoane care nu sunt la curent. Intelectualii ?i pseudointelectualii poart? o foarte mare rsponsabilitate. S? aib? grij? ce spun, pentru c? nasc ideologii. În România nu au fost numai români. A fost o coabitare cu minorit??ile na?ionale ?i lingvistice. Asta demonstreaz? bog??ia spiritualit??ii române?ti. În copil?ria mea am putut sesiza dilemele convietuirii, cu toate aspectele ei. Pozitive ?i negative. La scoala din Hârl?u, atmosfera de dup? r?zboi m-a marcat pentru toat? via?a. În Fran?a nu sunt doar francezi, exist? tot felul de persoane emigrate din alte ??ri. E important s? transmitem noilor genera?ii c? Europa se construie?te. Fiecare persoan? arte locul s?u în noua Europ?. Dar trebuie s? fim vigileni.

De cine depinde s? nu mai avem de-a face orori precum holocaustul?

Depinde de noi, de guvernele din diferite ??ri. În Fran?a a existat un pseudo-umorist, adapt al islamului, care avea o serie de sketchuri în care nu numai c? î?i b?tea joc de evrei, ci ?i de shoah... În sfarsit, guvernul Francez a intervenit, iar spectacolele au fost respinse. Dar pe Internet g?sim o literatura negationist? teribil?. Trebuie reac?ionat de fiecare dat? când putem. Trebuie s? ar?t?m c? exist? solidaritate ?i respect pentru cei care au murit. Altfel ace?ti martiri vor muri a doua oar?. Sunt un partizan al dialogului iudeo-cre?ti în Europa.

Cine este profesorul Carol Iancu Profesorul Carol Iancu s-a n?scut în 1946, într-o familie de evrei-români din Hârl?u, în jude?ul Ia?i. S-a distins mai ales prin lucr?ri din domeniul istoriei evreilor ?i a rela?iilor interna?ionale. Este considerat un specialist în istoria modern? a României. Carol Iancu ?i-a f?cut studiile ?colare elementare ?i liceale în localitatea sa natal? ?i ?i-a dat bacalaureatul la liceul „Costache Negruzzi" din Ia?i. În 1963 a emigrat din România în Israel ?i a studiat la Universitatea Ebraic? din Ierusalim, unde a ob?inut titlui de master cu „magna cum laude" ?i apoi în Fran?a, la universitatea Aix-en-Provence, unde a devenit doctor în litere ?i în ?tiin?e umaniste. Este profesor de istorie contemporan? la Universitatea Paul Valéry din Montpellier. Este ?i director al „Centrului de studii ?i cercet?ri evreie?ti" din Montpellier ?i este co-pre?edinte al Asocia?iei pentru în?elegere iudeo-cre?tin? în Fran?a. O parte dintre c?r?ile sale au fost traduse în limba român? la editura Hasefer. O parte însemnat? a cercet?rilor ?i c?r?ilor lui Carol Iancu s-au concentrat pe istoria evreilor din România în a doua jum?tate a secolului al XIX-lea ?i prima jum?tate a secolului al XX-lea".

Aranjament grafic - I.M.

----------------------------------
[1] http://jurnalul.ro/stiri/observator/un-supravietuitor-al-holocaustului-elie-wiesel-nu-este-detinutul-a-7713-590048.html ?i https://www.scribd.com/document/44998792/Impostura-unui-vanator-de-nazisti
[2] http://adevarul.ro/locale/timisoara/carol-iancu-1_5303b835c7b855ff567591e2/index.html
[3] adevarul.ro/news/societate/viata-ion-antonescu-scrisa-evreu 1_50aceaf07c42d5a6638bd368/index.html

footer