Revista Art-emis
Protocoalele, informare sau dezinformare? PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 29 Aprilie 2018 13:27

Protocol SRI-DNACriza protocoalelor încheiate de Serviciul Român de Informa?ii cu alte autorit??i publice, distructiv gestionat? de p?r?ile vizate de scandalul iscat, a devenit un subiect tocmai bun pentru o nou? ?i mare diversiune mediatic?. Dintotdeauna ?i peste tot în lume, documentele clasificate, ori activit??i ale serviciilor secrete, odat? ce au fost deconspirate în spa?iul comunic?rii publice au generat, f?r? excep?ii, scandaluri de pres?, anchete parlamentare, acuza?ii grave ?i, pentru satifac?ia opiniei publice ?i stingerea spiritelor politice încinse, se încheiau cu responsabilizarea „acarului P?un". De altfel, este nimerit a preciza c? instituirea primului ?i, cel pu?in aparent, un eficient sistem de supraveghere parlamentar? ?i control asupra activit??ii serviciilor secrete, cel din Statele Unite ale Americii, î?i are sorgintea în „grandioasele" scandaluri interna?ionale iscate de nu mai pu?in celebra Agen?ie Central? de Informa?ii.

În cazul de pe agenda public? a României, la o prim? vedere, asist?m la competi?ia dintre avertizorii ?i dezinformatorii publici. ?i într-o tab?r?, ?i în cealalt?, sunt mul?i ?i foarte vocali „combatan?i", dar foarte pu?ini care chiar ?i ?tiu despre ce vorbesc. Indiscutabil, un mare r?u s-a produs. Ne referim la instrumentalizarea politic? a anchetei penale ?i a cercet?rii judec?tore?ti în anumite procese aflate pe rolul unor instan?e, cu nota de deosebit? gravitate pentru cele dou? complete, deja de notorietate, ale Înaltei Cur?i de Casa?ie ?i Justi?ie. Dar, acest r?u a fost posibil, în prim? ?i ultim? instan??, nu din cauza „umbrelor" S.R.I., ci pentru c? anumi?i procurori ?i judec?tori s-au pretat la roluri de actora?i de operet?, interpre?i ai ariei imposturii în magistratur?. Recurgem la acest eufemism, pentru c? nu g?sim cuvintele potrivite pentru a exprima crima s?vâr?it? de ei împotriva Constitu?iei României.

Ingerin?ele inimaginabile în Justi?ie au fost posibile ca urmare a gravelor vulnerabilit??i ale zei?ei „Anticorup?ia" la tenta?iile, ori amenin??rile zeului „Putere". Ori, tocmai Florian Coldea ne-a învederat, de la microfoanele „comisiei noastre" (Comisia parlamentar? de control a S.R.I. - n.n.) c? vulnerabilitatea are calitatea de a fi exploatabil? ! Perioada reconstituirii drepturilor de proprietate ?i a retroced?rilor pe cale judec?toreasc? a dus pe magistralele corup?iei pe nu pu?ini slujba?i ai trinit??ii Adev?rului, Drept??ii ?i Justi?iei, din rândul c?rora Puterea i-a impus pe a?a-zi?ii reformatori ai Justi?iei, inclusiv pe unii dintre înal?ii magistra?i ai republicii. S? observ?m doar ceea ce nu are cum fi ascuns, re?eaua de înalt? criminalitate politic? organizat? generat? de „industria drepturilor litigioase". În cifre absolute, dup? statistici ale Direc?iei Na?ionale Anticorup?ie din anii 2005-2015, cea mai înalt? rat? a corup?iei pare a se fi înregistrat în magistratur?, fiind devoalate ?i tarifele practicate de re?elele de influen??: „neînceperea urm?ririi penale- 4000 de euro; eliberarea condi?ionat? - de la câteva mii pân? la 150.000 de euro; o decizie favorabil? într-un dosar civil cu miz? economic? - pân? la 200.000 de euro". Într-o prim? faz?, re?elele de influen?? din justi?ie au negociat cu abiltate tipic avoc??easc?, posturi cheie din justi?ie.

A?adar, s? nu ne facem, deci, c? nu în?elegem cum a fost posibil? racolarea pentru colaborarea infrac?ional?, uneori mediat? ?i de ambasade str?ine, pe mîna „serviciilor noastre" elogiate de „parteneri strategici", pentru merite niciodat? clar specificate. Am uitat, oare, de „fr??ia" consilierului secretarului general al N.A.T.O., lordul Roberston , locotenent-colonelul Willem Matser cu Ovidiu Tender, tocmai cel din povestea Alinei Bica despre sesiunile de briefing ?inute de Florian Coldea ? Willem Matser a declarat, la vremea respectiv?, ca omul de afaceri roman Ovidiu Tender era la curent cu o buna parte din activit??ile pentru care el a fost judecat (sp?lare de bani, conspira?ie). In pofida celor sustinute de Tender, Matser a declarat instan?ei ca Tender ?tia c? cele 200 de milioane de dolari ce urmau s? fie investite în România proveneau de la cartelul drogurilor din Columbia si c? o serie de documente urmau s? fie falsificate pentru a se intra mai repede în posesia banilor[1]. Nedumerire ne-a generat, la acel moment, rolul avut de Matser, cu sponsorizarea lui Tender ?i prietenia asumat? a Consilierului preziden?ia Ioan Talpe?, în summit-urile serviciilor secrete de la Sinaia ?i Predeal, din agenda ac?unilor de preaderare a României la N.A.T.O.

Credem c? tardiva spovedanie a Alinei Bica (actualmente trezorier al „ASP Centroamerica Sociedad Anonima" din San Jose-Costa Rica ) ar trebui interpretat? în adev?rata ei cheie, aceea a „Imperiului Tender" din India, Orientul Mijlociu , Africa ?i America de Sud. Se va muta ?i D.N.A. pe unde s-au refugiat, dup? pierderea înaltei protec?ii, pe?tii cei mari „victime" ale r?zboiului împotriva corup?iei ? Cel pu?in din analiza precedentelor cunoscute din istoria C.I.A. , K.G. B. , S.D.E.C.E. , M.I.- 6, Mossad, ca s? numim doar campionii, asemenea mi?c?ri transcontinentale ale re?e?elor înaltei criminalit??i politice nu au fost posibile înafara controlului foarte strâns al serviciilor secrete ?i mai seam? înafara confrunt?rilor dintre acestea.

În nenum?rate rânduri, în paginile ziarelor care au avut verticalitate s-au dezv?luit, atât cazuri irepresibile de tenta?ii la abuzuri, dar ?i abuzuri, atât din partea serviciilor secrete, cât ?i dinspre puterea judec?toreasc?. Nimic din încinsa dezbatere de azi nu aduce vreo noutate.Presa din categoria amintit? a desv?luit cum, în anul 2009, George-Cristian Maior, Florian Coldea ?i Cezar Preda militau pentru investirea, prin lege, a S.R.I. cu atribu?ii de cercetare penal?, dup? cum a publicat ?i declara?ii politice de opozi?ie ferm? la astfel de tentative. Nimeni a nu a dorit s? aud?, s? ia în seam? ?i, cu atât mai pu?in, s? pun? barier? abuzului de putere ?i viol?rii legii fundamentale. Mai mult, opozi?ia F.B.I.-z?rii Serviciului Român de Informa?ii a fost înc?tu?at?, cu preaviz telefonic în miez de noapte: „Am s? pun s? fii arestat !"

Dup? nou? ani de f?r?delegi, ne este cât se poate de evident cum artizanii protocolului ?i-au dat seama, din capul locului, de faptul c? ar trebui, totu?i, s? fie acoperi?i de o lege. Chiar ?i de o lege strîmb?, dar s? fie. Ca alte legi strâmbe pe care au reu?it s? le impun? cu servi precum Zgonea la pre?edin?ia Camerei Deputa?ilor ?i comisii parlamentare de control sut? la sut? acoperite, total controlate ?i , bineîn?eles, pe m?sur? r?spl?tite. Din experien?a personal? în materie, de aproape patru decenii , pot afirma în deplin? cuno?tin?? de cauz? c?, mai înainte vreme , în nicio împrejurare, nu s-a putut nici m?car gândi formalizarea vreunei proiec?ii de activitate în dispre?ul legii, cu violarea principiilor ori normelor Constitu?iei. Asta, în teorie, iar dincolo de doctrin?, numai de?in?torii unui foarte înalt grad de idio?enie profesional? î?i permiteau s? comit? fatidica eroarea practic?. Cu referire la perioada copil?riei S.R.I., am publicat o povestioar? cu titlul retoric „Directori ai serviciilor na?ionale sau geamba?i de informa?ii ?" (în volumul „Fereastra serviciilor secrete. România în jocul strategiilor globale", Editura Compania, 2011, p. 49-51) care este confirmat? independent de editorialul „Blocajul protocoalelor", Cornel Nistorescu, Cotidianul, Joi, 12 aprilie 2018. De ce am f?cut aceast? parantez? ? Fiindc? nu-mi d? pace intu?ia a ceva foarte r?u ?i urât, ideea chinuitoarea a unui posibil parteneriat mafiot în numele unor respectabile autorit??i publice, care trebuiau lovite de inamicul invizibil, pentru a-?i netezi calea spre totala anulare a atributelor constitu?ionale ale securit??ii României - independen?a, suveranitatea na?ional? ?i integritatea teritorial?, a c?ror infrastructur? este for?a economic?.

În perioada anilor 2002-2006, prin prerogativele „fi?ei postului", am avut dispute profesionale cu o categorie de pragmatici ai sistemului, cu cei care ?ineau cu tot dinadinsul s? ob?in? reglement?ri laxe, confuze ?i aproximative no?ional, pentru ca prin manipulare ?i eroare conceptual? s?-?i poat? justifica, ori acoperiri erorile practice. De fiecare dat?, repetam : „Domnilor, securitatea unei na?iuni ?i libert??ile fundamentale sunt inseparabile, iar domeniul nostru de activitate nu este un laborator în care s? fie posibil? repetarea experien?elor. În materie de securitate, o decizie gre?it? ne lipse?te tocmai de securitate, putem înceta a mai exista". Privind acum în urm?, parc? încep a în?elege de ce, la trecerea noastr? în rezerv?, cineva a sim?it nevoia preciz?rii în Decretul preziden?ial a func?iei de?inute, aceea de „?ef al Direc?iei de Planificare Integrat? a Resurselor Informa?ionale, Reglementare, Coordonare ?i Cooperare". Nu eram persoan? public?. Eram o persoan? ce nimerisem unde, în opinia cuiva, nu-mi era locul.

Spre finalul primului mandat al lui Traian B?sescu, ca Pre?edinte al României, a fost provocat, deliberat ori incon?tient (?!), un derapaj al Serviciului Român de Informa?ii c?tre zona activit??ilor de poli?ie judiciar? de drept comun. S? ne reamintim de numeroasele ?i ridicolele comunicate de pres? privind suportul de nepre?uit al S.R.I. în depistarea „copiu?elor" la tezele din licee, a plicurilor discret strecurate în buzunarele halatelor medicilor (asistentelor), de ridicarea elevilor cu autocarele pentru audieri la parchete ?i multe altele asemenea. La ad?postul acestei perdele de fum, mafia transpartinic? decarta s?pt?mânal milioanele f?r? num?r prin cabinetele discrete ale puterii. Acesta a fost doar începutul, înc?lzirea pentru ceea ce a urmat, implicarea în instrumentalizarea politic? a cauzelor penale de drept comun, s?vâr?ite ori, pur ?i simplu, înscenate adversarilor politici sau unor oameni de afaceri incomozi anumitor interese, cel mai adesea din exterior. C?ci despre asta este vorba, nu despre altceva.

Ambasadorilor le este interzis? implicarea în activit??i oneroase pe teritoriile statelor de re?edin?? , cu excep?ia contractelor civile, încheiate ca subiec?i de drept privat. Realit??ile române?ti, îns?, bat Conven?ia de la Viena asupra rela?iilor diplomatice. Un ambasador a devenit mai cunoscut prin ordonarea de arest?ri, decât prin promovarea rela?iilor bilaterale americano-române, iar dup? încheierea misiunii s-a dat priponit, chiar a?a, pur ?i simplu, din întâmplare, la Fondul Proprietatea ?i la Societatea de Asigur?ri „Astra" ? Dar directivele operative secrete de sus?inere a investitorilor str?ini în dauna celor români, în ce infrac?iune de tr?dare ar putea fi încadrate ?
Secretele murdare, dac? exist?, cu siguran?? sunt înafara protocoalelor. Va veni ?i momentul adev?rului, cel al judec??ilor lucide, la rece, ceasul bilan?ului statistic sec, cu realit??i implacabile.
- Cât ne-a costat propaganda luptei împotriva corup?iei?
- Care sunt, concret, nu declarativ, marile tandemuri „corup?tor-corupt"?
- Care este raportul „prejudiciu-recuperare" din suma total? a valorilor înscrise în capetele de acuzare?
- Cât la sut? din recuper?ri reprezint? cheltuielile de personal ?i func?ionare a sistemului de lupt? împotriva corup?iei?
- Cine sunt marii perdan?i, dar ?i marii îmbog??i?i de pe urma simul?rii luptei împotriva corup?iei ?

Am fost martorii aluziei „de Joia Mare" a lui Florian Coldea, cea referitoare la Iuda, la tr?dare ?i tr?d?tori. Pân? la împlinirea destinelor tragice ale numero?ilor Iuda care au tr?dat ?i continu? s? tr?deze România, vizion?m tragicomicul situa?iei în care a ajuns S.R.I. , aflat o vreme la mâna unor impostori, doctori „magna cum laude" în sfertodoc?ie ?i recordmeni în antologia incompeten?ei. Altfel, de unde dorin?a irepresibil? a lui Gabriel Oprea de a ajunge directorul serviciului ? A scos el doctori mai doc?i decât el ?!
Serviciul Român de Informa?ii, a?a cum legea prevede, în îdeplinirea atribu?iilor sale trebuie s? colaboreze cu celelalte autorit??i publice. Autorit??ile publice de neocolit în cooperare sunt expres, dar nu limitativ, stipulate de Legea nr. 14/1992 privind organizarea ?i func?ionarea Serviciului Român de Informa?ii :
„Art. 14 - În îndeplinirea atribu?iilor ce îi revin, Serviciul Român de Informa?ii colaboreaz? cu Serviciul de Informa?ii Externe, Serviciul de Protec?ie ?i Paz?, Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, Ministerul de Interne, Ministerul Justi?iei, Ministerul Public, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Economiei ?i Finan?elor,Direc?ia General? a V?milor precum ?i cu celelalte organe ale administra?iei publice. Organele prev?zute la alin. (1) au obliga?ia sa-?i acorde reciproc sprijinul necesar în îndeplinirea atribu?iilor prev?zute de lege."

Protocolul de cooperare dintre Serviciul Român de Informa?ii ?i Ministerul Public-Parchetul General de pe lâng? Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie (în realitate Pactul Maior-Kove?i ) nr. 003064 din 24.02. 2009, desecretizat sub nr. 7 505 din 29.03.2018, invoc? în preambul nu mai pu?in de 26 de „temeiuri de drept" generic enumerate, f?r? trimitere concret? la vreun articol, paragraf sau alineat care s? refere asupra vreunei atribu?ii legale a S.R.I. Excep?ie fac Hot?rârea C.S.A.T. nr. 00234/2004 privind cooperarea între Serviciul Român de lnformatii ?i Ministerul Public pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul siguran?ei nationale , precum ?i alte ?ase hot?râri ale C.S.A.T. al c?ror con?inut este men?inut secret, deci trebuie creditate de naivii contribuabili în numele înaltelor ra?iuni ale guvern?rii prin secrete. A?adar, a existat ?i un protocol între S. R. I. ?i Ministerul Public, aprobat de C.S.A.T. în anul 2004, protocol intervenit dup? ce Rodica St?noiu a impus abrogarea prevederilor legii siguran?ei na?ionale referitoare la intercept?ri, deoarece contraveneau Conven?iei Europene a Drepturilor Omului. Din anul 1991 ?i pân? în anul 2004 intercept?rile s-au efectuat potrivit unor dispozi?ii legale strâmbe.

Manipularea conceptual? a fost ridicat? de serviciile secrete, sub guvern?rile f?r? legitimitate moral?, peste tot în lume, la rang de art?. Nu este ?i cazul României, cu o popula?ie sensibil? la tot ce percepe ca estetic. Poporul român în suprema-i bun?tate i-a suportat, ba chiar venerat pe cei care l-au guvernat min?indu-l frumos. Nu este valabil ?i în cazul Pactului Maior- Kove?i. Inscen?rile judiciare staliniste sunt, pro forma, capodopere juridice. Cine studiaz? azi dosarele marilor procese politice din secolul terorii ideologice, f?r? a fi tr?it în epoc?, f?r? a avea cuno?tin?e solide asupra contextului istoric, nu le va g?si cusur. Dimpotriv?, va crede în adev?rul lor ?i le va admira acurate?ea juridic?. Nu este ?i cazul dosarelor n?cl?ite în n?molul Pactului Maior-Kove?i.

Paradoxul situa?iei : Din n?molul Pactului Maior- Kovesi adev?rul va ie?i curat, alb, precum cânepa topit? în n?molul gropilor din vaduri, peste care trece apa cristalin? venit? din adâncuri. Pân? la fir , cânepa trece testul meli?ei, al torsului, iar firul pân? la pânzele albe trece prin r?zboi. Ordinea natural? a lucrurilor , ancestralitatea ?i arhetipul bunului sim? nu pot fi r?sturnate de logica agrama?ilor cu doctorate plagiate.

Protocolul declasificat este calificat ca fiind un dictat al for?ei asupra dreptului.

Chiar a?a stând lucrurile, trebuie s? fim convin?i c? interac?ionarea serviciilor de informa?ii cu autorit??ile publice nu poate avea loc înafara instrumentelor de normare a cooper?rii , colabor?rii ?i conlucr?rii. Juridic ?i tehnico-metodologic cele trei no?iuni, chiar dac? semantic nu le sunt eviden?iate deosebirile, pot exprima nivele, scopuri ?i obiective distincte ale interac?iunii autorit??ilor publice, p?r?ile cooperante urmând a defini termenii utiliza?i în accep?ia de comun acord stabilit?. Numai c? acest exerci?iu obligatoriu nu a fost nici el f?cut. Protocolul este o mostr? de incompeten??, superficilalitate ?i criz? deontologic? a ambelor p?r?i semnatare. Poate c? acestea sunt ?i motivele reale ale secretiz?rii. Ascunderea prostiei. Numai c? legea interzice clasificarea dovezilor de gre?it? administrare a legii si gre?it? exercitare a func?iei publice. Con?inutul protocolului desecretizat nu se încadreaz? criteriilor legale de clasificare ca secret de stat, prev?zute de Legea nr. 182/2002. Dac? protocolul nu viza acoperirea unor rele practici , adic? nu ar fi generat abuzuri ?i ilegalit??i, r?mânea bine mersi „la secret", c?ci cine sim?ea nevoia s? fie avertizor public („Iuda", deocamdat? anonim ?) pentru a atrage aten?ia asupra unei nelegimit??i inexistente a actului ? Cine a provocat „sifonarea" secretului existen?ei protocolului cuno?tea intim consecin?ele aplic?rii acestuia ?i a dorit s?-?i elibereze con?tiin?a.

Avertizorii publici angaja?i în comentarii, cei afla?i în conflicte de interese cu p?r?ile protocolului ar trebui s? aib? decen?a ab?inerii. Spunem asta, fiindc? este inadmisibil s? promovezi confuzia între colaborarea secret?, ca op?iune personal? ?i colaborarea oficial? institu?ional? cu serviciile de informa?ii pentru securitate na?ional?, aceasta din urm? fiind o obliga?ie legal? stipulat? de un întreg capitol al Legii securit??ii na?ionale. Este impardonabil din partea unui ofi?er superior în rezerv? (S.R.I.) s? induc? premeditat sinonimia dintre Strategia Na?ional? de Securitate Cibernetic? ?i Legea nr. 82/2012 privind re?inerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de re?ele publice de comunica?ii electronice ?i de furnizorii de servicii de comunica?ii electronice, declarat? neconstitu?ional?, nu pe fond, ci în privin?a mijloacelor de implementare.

Nu sunt singurele extreme, c?ci cei mai mul?i comentatori fura?i de val nu au sesizat cât de fragil? este grani?a dintre informare ?i dezinformare. Dezinformarea ?i agresarea informa?ional? mizeaz? pe atitudinea sinuciga?? a celor care tac când trebuie s? vorbeasc?, dup? ce mai înainte vreme au vorbit când trebuia s? tac?. Acum, în împrejur?rile create, t?cerea S.R.I. amplific? zvonistica demolatoare , deci nu este o t?cere din în?elepciune, ci o expresie a lipsei solu?iilor de gestionare a crizei. Serviciul pierde ni?te procente ale unei relative cote de încredere, dar României îi este periclitat? nu doar credibilitatea, ci securitatea.

Grafica - I.M.

------------------------------------------------
[1] adevarul.ro/news/societate/willem-matser-declarat-proces-tender-stia-1_50acc5137c42d5a66389aa36/index.html

footer