Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 18 Aprilie 2018 20:49

Acad. Ioan Aurel PopRomânia a urmat de multe ori orbe?te directivele europene ?i s-a tot umilit.

„Din p?cate, între defectele noastre este unul, numit slug?rnicie. Am fost mereu, de-a lungul timpului, supu?i altora ?i ne-am obi?nuit, poate, cu acest statut de ascultare ?i când trebuie ?i când nu trebuie. Noi am urmat de multe ori orbe?te directivele europene privind globalizarea, discriminarea pozitiv?, drepturile minorit??ilor etc. ?i ne-am tot umilit, cu speran?a c? va remarca cineva, dar asta nu ne va r?spl?ti cumva, f?cându-ne europeni deplini. Azi, ce vedem pe scena european?? Vedem cum se afirm? plenar vechile orgolii na?ionale, vechile idei de suveranitate na?ional?, egoismele etnice, cum rena?te ura fa?? de str?ini, cum înfloresc prejudec??ile etno-lingvistice etc. Iar noi, defaza?i ca mai întotdeauna, vrem s? „moderniz?m" ?coala româneasc? renun?ând la anumite ore de român?, de istorie, de latin? etc. Ca s? ob?inem ce? Nu putem ob?ine astfel decât incultur?, prostie, spirite gregare, u?or de manipulat. Cel mai bine se poate înv??a ce înseamn? Europa de la orele de istorie, tot de la istorie se poate înv??a ce înseamn? s? fii român în Europa, al?turi de francezi, de germani ori de polonezi. Românii nu se pot integra bine în Europa nu fiindc? nu ar fi destul de europeni, ci pentru c? nu ?tiu s? mai fie români, pentru c? nu mai vin cu modelul lor de civiliza?ie, pentru c? imit? ?i ascult?, mereu supu?i, de al?ii. Europa este format? din identit??i na?ionale, iar popoarele importante din Europa (cele care sunt luate în seam? ?i respectate) au identit??i puternice, bine afirmate ?i cunoscute de to?i"[1]. (Ioan Aurel Pop).

Sistemul nostru de înv???mânt sufer? de decenii întregi, mai întâi în urma dictaturii comuniste, iar apoi din cauza degringoladei de dup? 1989, când toat? lumea a f?cut „reforme" f?r? cap ?i coad?, în ritm prea alert, f?r? s? aib? r?bdarea de a le vedea urm?rile. Înv???mântul preuniversitar nu reu?e?te un lucru elementar, anume s? ?colarizeze to?i copiii, dup? cum prevedea pân? ?i legea instruc?iunii a lui Alexandru Ioan Cuza, din 1864, care stabilea c? înv???mântul primar, de patru clase, era obligatoriu ?i gratuit. De aceea, gradul de analfabetism în România a ajuns la niveluri îngrijor?toare. O a doua deficien?? este instabilitatea planurilor de înv???mânt ?i a programelor ?colare.

Educa?ia

Nimeni nu mai ?tie ce ?i cum înva??, se scot ?i se introduc materii peste noapte, se elimin? discipline consacrate de la Rena?tere încoace, în favoarea a fel de fel de improviza?ii. Se confund? anumite con?inuturi absolut necesare azi în educa?ie (drepturile copilului, cuno?tin?e de s?n?tate, cuno?tin?e antreprenoriale, elemente juridice, reguli de circula?ie rutier?, ap?rarea contra incendiilor etc.) cu disciplinele ?colare. Aud c? se introduce la clasa a XI-a materia numit? Educa?ie juridic?. Fals ?i gre?it! Ca s? facem asta, trebuie sa scoatem o or? de român?, ori de istorie, ori de geografie ?i s? pred?m dou? semestre elevilor despre legisla?ie, s? le d?m câte cel pu?in dou? note pe semestru, s? încheiem medii ale unor astfel de „materii" etc. Prin urmare, disciplinele vechi, în care încap oricând con?inuturi noi, sunt mutilate, reduse, în favoarea unor pseudo-discipline, care sunt, în fapt, seturi de cuno?tin?e, utile de predat la dirigen?ie sau drept capitole în alte materii. O a treia caren??, este supraînc?rcarea materiei.

Copiii no?tri înva?? multe ?i de toate, de-a valma, f?r? discern?mânt. Programele de matematic?, fizic?, chimie, biologie, dar ?i cele de ?tiin?e sociale sunt excesive. În majoritatea claselor, în?eleg materia doar 5-10% dintre elevi, restul sunt pierdu?i pentru instruire. Las deoparte celelalte caren?e, ca lipsa personalului calificat, salarizarea dezastruoas?, fuga speciali?tilor buni de înv???mânt, dot?rile slabe în ?coli, lipsa de igien? în ?colile rurale, abandonul ?colar la ?ar?, neputin?a de a-i trimite la ?coli bune pe elevii din mediul rural, pierderea de „creiere" supradotate etc. Adev?rul este c? am ajuns s? lucr?m cu profesori slabi ?i mediocri, ceea ce ne determin? s? scoatem genera?ii de absolven?i slabi ?i mediocri. Pentru viitorul acestei na?ii, faptul e catastrofal! În plus, la noi copiii nu merg cu pl?cere la ?coal?, ceea ce arat? caren?e grave ale întregului sistem. Educa?ia în secolul al XXI-lea nu se mai face cu b??ul, nici cu amenin??ri, ci cu pasiune ?i încredere. E drept c? nu se face nici cu imixtiunea neprincipial? a p?rin?ilor sus-pu?i, care cred c? ?tiu mai bine cum se face instruirea ?i care îi pun la punct pe înv???tori ?i profesori, desconsiderându-i.

Înv???mântul universitar

Nici în ceea ce prive?te ?coala superioar?, nu st?m mai bine! De la „fabricile de diplome", prezente la tot pasul, pân? la tezele de doctorat plagiate ale demnitarilor, avem de toate ?i în universit??i. Cel mai grav lucru în ?coala superioar? româneasc? este, cred, lipsa de încurajare ?i de recunoa?tere a calit??ii, competi?iei ?i performan?ei. Domne?te un egalitarism periculos, care nu era a?a nici m?car în regimul comunist. Universit??ile sunt egale, indiferent c? au 50.000 de studen?i sau 1.000 de studen?i, indiferent c? se situeaz? pe locul 500 sau pe locul 20.000 în lume, indiferent c? au savan?i cu articole publicate în revista „Nature" sau numai în ziare jude?ene. Ba, cele performante sunt câteodat? l?sate deoparte la rectific?rile de buget, pe motiv c? „au bani", ca s? fie „ajutate" universit??i slabe, f?r? nicio perspectiv?, în acord cu un principiu colectivist p?gubos. Legat? de acest egalitarism este finan?area defectuoas?, pe student-echivalent ?i nu pe criterii de calitate. Ca urmare, universit??ile fug dup? studen?i, nu dup? profesori ?i cercet?tori de marc?.

În România sunt circa 100 de universit??i. Multe sau pu?ine, asta e alt? problem?! S? lu?m cele circa 50 de universit??i de stat. Toate sunt la fel, în loc s? fie ierarhizate. Prin ierarhizare, eu în?eleg împ?r?irea lor, în categorii, dup? capacit??i: unele care s? ofere numai preg?tire la nivel licen??; altele la nivel licen?? ?i masterat, iar altele, de înalt? performan??, la nivel licen??, masterat ?i doctorat. Cele de nivel licen?? ar trebui sa fie de interes local ?i s? fie sus?inute financiar de consiliile locale ?i jude?ene; cele mijlocii ar trebui sa fie de nivel regional, sus?inute de regiunile de dezvoltare ?i numai cele na?ionale s? fie alimentate de la buget. Dup? ierarhizare, am avea nevoie de clasificare. Este absolut necesar s? ?tim periodic cu cine lucr?m, care sunt cele mai bune universit??i ?i de ce. De exemplu, în func?ie de 5 criterii mari, s? ?tim care sunt primele cinci universit??i, în ordine, pe fiecare domeniu ?i care sunt primele universit??i, indiferent de domeniu, în România. Noi ?tim, fire?te, care sunt, dar faptul nu este oficial. Dac? examin?m ranking-urile (clasamentele) interna?ionale recunoscute din ultimii 5 ani, constat?m c? în acestea intr? întotdeauna doar 4-5 universit??i române?ti: Universitatea „Babe?-Bolyai" din Cluj-Napoca (UBB), Universitatea din Bucure?ti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Ia?i, Universitatea de Vest din Timi?oara, Universitatea Politehnica din Bucure?ti. Iar finan??rile ar trebui f?cute, fire?te, în func?ie de aceste criterii de calitate.

Aten?ia acordat? educa?iei din partea deciden?ilor politici

Educa?ia este, pentru majoritatea deciden?ilor politici, o anex? sup?r?toare ?i o ap?sare la buget. Deciden?ii politici la noi nu sunt oameni de stat! Ei se gândesc la sine ?i la momentul actual, la clipa de fa??, la realegerea lor ?i la plasarea în locuri c?ldu?e, nu la genera?iile care vor veni, nu la binele general, nu la prosperitatea acestei ??ri. Ca urmare, cei mai buni absolven?i nici nu se gândesc s? fie profesori, iar dac? au alte oferte (?i au!) fug de ?coal? ca de s?r?cie.

Num?rului studen?ilor este în sc?dere

Cauzele sc?derii num?rului de studen?i sunt mai multe. Mai întâi, a sc?zut popula?ia general? a României, pe de o parte, fiindc? se nasc tot mai pu?ini copii, pe de alta, fiindc? pleac? mul?i români tineri s? lucreze ?i s? tr?iasc? în alte ??ri. În al doilea rând, de câ?iva ani - ceea ce este bine! - bacalaureatul nu se mai poate lua foarte u?or. Am ajuns s? ob?in? bacalaureatul cam 50-60% dintre absolven?ii unei promo?ii. Asta arat?, îns?, ?i altceva, foarte grav: cât de slab sunt preg?ti?i elevii de liceu! Cum s? avem în România licee în care niciun absolvent s? nu ia examenul maturit??ii? Cum s? avem elevi de clasa a XII-a care s? nu poat? citi cursiv, care s? nu poat? s? scrie corect române?te, care s? nu ?tie lucruri elementare de cultur? general?, care s? nu fi citit integral o carte? A sc?zut num?rul studen?ilor ?i pentru c? s-a mai t?iat din avântul unor „fabrici de diplome", unor universit??i private, care scoteau absolven?i pe band? rulant?. În fine, spectacolul sinistru din media româneasc?, în care sunt populariza?i indivizi f?r? nicio ?coal? ?i f?r? cultur?, ajun?i milionari, ajun?i senatori ?i parlamentari europeni, încurajeaz? ocolirea studiilor superioare. Cu ?efi de stat care au afirmat c? detest? ?coala, cu prim-mini?tri ?i mini?tri plagiatori, cu lideri de opinie agrama?i ?i cu „celebrit??i" care ascult? numai manele, cum s? ne creasc? num?rul de studen?i?!

M?suri care ar trebui implementate pentru o mai bun? func?ionare a sistemului de înv???mânt

Orice elev ar trebui s? fie obligat s? mearg? la ?coal?, a?a cum prevede legea, iar pentru asta ar trebui s? se ajung? pân? la pedepsirea p?rin?ilor, a tutorilor etc. Lipsa de educa?ie creeaz? mon?tri! Ar trebui simplificate planurile de înv???mânt, care s? cuprind? doar materiile consacrate de experien?a uman?, dar cu multe con?inuturi din programele analitice primenite mereu. Mai bine pu?in ?i sigur sau bine însu?it, decât mult ?i nereceptat. În înv???mântul de mas? nu este bun principiul: „Dac? cinci din clas? în?eleg, este perfect; restul s? fac? medita?ii ori s? r?mân? de c?ru??!". Se mai aud ?i astfel de remarci.

Disciplinele ar trebui s? aib? minim câte dou? ore pe s?pt?mân?, pentru ca predarea, ascultarea ?i notarea s? fie bine f?cute. Disciplinele cu o or? pe s?pt?mân? sunt de prisos, nu fac decât s? întregeasc? normele unor profesori, f?r? ca elevii se aib? de câ?tigat. În al treilea rând, latura de discipline sociale ?i umaniste trebuie înt?rit?. Nu putem preg?ti oameni-mecanisme sau oameni-robo?i pentru mileniul trei. De exemplu, la limba ?i literatura român?, la latin?, la limbi str?ine, la istorie, la filozofie, la geografie se înva?? locul fiin?ei umane ?i al colectivit??ilor umane pe acest p?mânt ?i în România. Este o imens? ru?ine s? nu-i mai înv???m pe români de ce sunt români ?i nu chinezi, de ce locuiesc la Dun?re, la Carpa?i ?i la Nistru ?i nu în nordul Africii, de ce doinesc ?i horesc, de ce au doruri, de ce spa?iul lor este „mioritic" sau de ce este anumit „picior de plai" ?i „gur? de rai"!

Este o imens? caren?? s? nu mai ?tie tinerii cine a fost Publius Ovidius Naso sau Seneca sau Hegel, ce este un sonet sau un rondel, ce este stilul bizantin sau cum arat? o fereastr? gotic?! Ne mi?c?m prin lume cu laptopurile ?i tabletele noastre, vân?m pokemoni, dar nu mai ?tim pe ce lume tr?im, nici dac? Shakespeare a fost muzician ori dac? Beethoven a fost dramaturg. I-am întrebat recent pe unii dintre studen?ii mei dac? nu sunt redundant la curs, dac? nu le spun chestiuni ?tiute de ei, ca s? pot complica un pic discursul. R?spunsul a fost dezarmant: „Zice?i înainte, dom' profesor, fiindc? orice ne spune?i este pentru noi necunoscut!" Pentru înv???mântul superior v-am spus deja: ierarhizarea ?i clasificarea universit??ilor; finan?area lor în func?ie de performan??; accentul pus pe cercetarea ?tiin?ific? ?i pe creativitate; acordarea a 6-10% din PIB ?colii etc. ?ase la sut? din P.I.B. da?i acum ?colii ar însemna o investi?ie care ar spori de zece ori cel pu?in în zece ani! Zece la sut? din P.I.B. da?i ?colii, dar bine gospod?ri?i, ne-ar ajuta ?i pe noi s? vis?m la nivelul Finlandei[2].

Not? : Textul este o compila?ie-adaptare dup? interviul acordat cotidianului E.Z. în anul 2017 ?i un comentariul ap?rut recent. În ART-EMIS apare cu acordul autorului, acad. Ioan Aurel Pop.

------------------------------------------------------
[1] https://www.stiripesurse.ro/noul-pre-edinte-al-academiei-romane-atac-furibund-la-adresa-politicienilor-nu-sunt-oameni-de-stat-vor-doar-locuri-caldu-e_1258849.html
[2] http://evz.ro/interviu-ioan-aurel-pop.html

footer