Revista Art-emis
Centenarul Marii Uniri, moment de bilanţ şi speranţe PDF Imprimare Email
Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea   
Miercuri, 28 Martie 2018 18:23

27 martie 2018 Parlamentul RomanieiParlamentul României a adoptat marţi, 27 martie, o „Declaraţie pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Ţara-Mamă, România, la 27 martie 1918", în cadrul unei şedinţe solemne comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. La eveniment a participat şi o delegaţie din Republica Moldova în frunte cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu şi vicepremierul Iurie Leancă. În textul Declaraţiei se spune că Parlamentul României „consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora, şi - declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora"[1].

Am primit la redacţie un mesaj plin de amărăciune justificată şi revoltă firească pe care îl reproducem: „Am încropit un mesaj cu gândurile de moment. Sunt siderat de lipsa de respect pentru Poporul Român a Preşedintelui K.W.J. - care nu a participat la Sedinţa din 27 martie 2018 a Parlamentului României dedicata Marii Uniri - pe care, din acesta clipă, nu-l mai recunosc drept Preşedintele cetăţeanului român şi european, Marian Rizea!
Cu mare amaraciune,
Col. (r) Prof.univ.dr.ing. Marian Rizea".

... Şi a fost 27 martie 2018! Absenţa actualului şef al statului român de la şedinţa festivă dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu Ţara-mamă este o insultă la adresa sentimentelor naţionale. Gestul comis îl face frate anti-român cu Dodon, ambii dovedindu-şi calitatea de neprieteni ai Neamului Românesc. Marele excursionist, chiriaş vremelnic la Cotroceni - despre care am scris că „nu este preşedintele meu[2] - a preferat să taie frunze la câini de Ziua Naţională a Unirii Basarabiei cu România, refuzând să-şi deplaseze kilogramele pentru a cinsti un moment istoric al românilor. Minţi bolnave au adus la ceremonie şi pupăza-custode a coroanei-fantomă... unii dintre vorbitori adresându-i-se fiicei răposatului congelat, cu „majestate...". Întreaga omenire ştie că Margareta e „prinţesă" sau „regină" tot aşa cum este Mazăre mitropolitul Madacascarului, iar dacă urmăm procedura noilor uzanţe, modul de adresare între cetăţenii României nu va mai fi „doamnă", „domnişoară" sau „domnule", nici măcar „tovarăşe" ci „majestatea voastră": Klaus, Călin, Liviu, Păcală, Tândală, Dudă, Prună, Castravete... şi alte ipochimene „majestu-oase". Trebuie, totuşi, să recunoaştem că adresarea nu tocmai ortodoxă este valabilă pentru şefului statului într-un singur caz: mai-e-state pe care nu le-aţi vizitat, domnule Iohannis! Şi pentru că lumina este valabilă doar pentru cei care vor să vadă, a fost prea vizibilă atitudinea reprezentanţilor U.D.M.R. (ne-partid politic anticonstituţional creat pe criterii etnice şi tolerat în mod nepermis) care au maculat evenimentul aniversar cu veninul şovin faţă de tot ce-i românesc. A lipsit doar „pamblica" roş-alb-verde. „Quod erat demonstrandum!". (Ion Măldărescu).

Rezumat: Centenarul Marii Uniri este prilej de bilanț al trecutului, o analiză a prezentului și de proiecte viitoare pentru România și toți românii de aici și de pretutindeni. Este și o ocazie ca urmașii celor ce au înfăptuit România Mare să dovedească întregii lumi că spiritul românismului nu a apus și putem să aducem la patria mamă provinciile care vremelnic ne-au fost răpite.

Abstract: The Centenary of the Great Union is an opportunity to take stock of the past, an analysis of the present and future projects for Romania and all the Romanians here and everywhere. It is also an opportunity for the descendants of those who have done Great Romania to prove to the entire world that the spirit of Romanianism has not fallen and we can bring to the motherland the provinces that were temporarily abducted.
Keywords: centenary, Great Union, Romanianism.

Suntem în anul Centenarului Marii Uniri , când la 1 decembrie 1918 românii au realizat visul de veacuri al strămoșilor noștri, acela de a fi liberi și uniți, în ganițele vechii și mareței Dacii pre-arutele. Acum o sută de ani, la finalul primei mari confruntari mondiale armate soldată cu peste 10 milioane de victime umane, într-o Europă în care toxicul imperiu Austro-ungar își dădea duhul și se iveau zorii auto-determinării pentru națiunile asuprite, Regatul României condus de Regele Ferdinand și avându-l ca prim-ministru pe I.C.(Ionel) Brătianu, renăscând din propria cenușă, înfăptuiau România Mare prin unirea cu Basarabia și apoi cu Transilvania, prin jertfa și vitejia armatei române și susținerea morală a majorității populației.

Mărețul act istoric de acum un secol nu ar fi fost posibil fără câștigarea sângeroaselor bătălii de la Mărăști, Mărășești, Oituz, fără înțeleptciunea oamenilor politici, a gânditorilor și oamenilor de cultură (care au trecut peste barierele ideologice, orgolii și interese pesonale sau de grup și au pus mai presus de orice interesul românilor și al Romaniei), fără susținerea slujitorilor cultelor sau fără entuziasmul și dăruirea milioanelor de oameni simpli din toate provinciile. Secretul Marii Uniri a fost unirea energiilor și acțiunilor tuturor celor ce gandeau și simțeau românește. Acum, în an aniversar „România 100", nu putem să nu ne aducem aminte cu maxim respect, recunoștință și pioșenie față de cei care au reuși să-i unească pe toți românii sub coroana de oțel a Regelui Ferdinand I și nici nu putem trece cu vederea realizările poporului nostru dar mai ales neîmplinirile din ultimile decenii:

Nu ne putem mândri decât cu câteva sute de kilometri de autostrăzi și trebuie să constatăm cu tristețe și jenă că la 100 de ani de laBasarabia-Romania, 27 martie 1918-2018 Marea unire, provinciile patriei nu sunt unite, așa cum ar fi fost normal, de coridoare rutiere moderne, care să faciliteze deplasarea cu viteză și siguranță oriunde în Europa de care aparținem de drept și de facto. Nici o autostradă nu trece peste Carpați și nu există o legătură a Transilvaniei cu Muntenia-Oltenia sau cu Moldova. Nici coridoarele de căi ferate programate nu sunt realizate iar vitezele de deplasare a mărfurilor și călătorilor sunt mai scăzute decât înainte de 1989.

Proiectele de mediu impuse de normele europene și asumate de decidenții politici post-decembriști sunt inexistente. Majoritatea municipiilor, orașelor și comunelor nu dispun de gropi ecologice de gunoi iar calitatea factorilor de mediu în marile orașe lasă de dorit.Să amintim despre starea sistemelor de sănătate, învățământ, cultură, cercetare, ori a invesțițiilor din infrastructura rurală sau industrială, agricolă și să facem o statistică, nu cred că ar fi o idee prea strălucită și benefică...

Dispariția programată a marilor complexe industriale și agricole a decimării vizibile a resurselor naturale de orice fel și a dezastruosului exod de materie cenușie și forță de muncă și înstrăinarea pământului străbun și accelerarea retrocedărilor de orice fel, multe ilegale și anti-naționale, copleșește prin volum, valoare și efecte realizari minime contemporane precun Reactorul 2 de la centrala atomo-electrică de la Cernavodă, Complexul Extreme Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP) de la Măgurele. Deși sunt ale noastre și construite cu mari eforturi umane, materiale și financiare de generațiile care au plecat la întâlnirea cu strămoșii ori sunt la pensie, proiecte de talie mondială precum Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa Poporului/Parlamentul, Metroul, Transfagărașanul etc., urmare a unui deșănțat și antiromânesc proces de propagandă, parcă ne este rușine să ne mândrim cu ele. Cine o face este catalogat pe loc drept nostalgic comunist iar dacă cineva ar îndrăzni (cum cu inteligență și curaj procedează distinsul academician Ioan Aurel Pop din Cluj) să-i tragă de urechi și să le arate obrazul nerușinaților care își bat joc de Tricolor, simbolul suprem al Poporului Român liber și suveran, este catalogat drept naționalist, securist, ceaușist, etc.

De câțiva ani, o echipă de elită de specialiști din SC Transgaz Mediaș, condusă de inginerul drd. Ion Sterian, a lucrat cu discreție, profesionalism, dăruire și diplomație și a pus opinia publică în fața uni fapt împlinit: demararea lucrărilor gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (B.R.U.A.), o adevărată autostradă ce va repune România contemporană pe harta energetică a Europei. Demersurile atât de dificile determinate de restricțiile interne și externe de obținere a resurselor necesare realizării celui mai mare și important proiect post-decembrist(resurse financiare, umane, tehnice și tehnologice) au fost încununate de succes și începând cu data de 14 aprilie 2018, câstigătorul licitației( 99% firme cu capital românesc), semnatar al contractului, (Asocierea INSPET S.A. Ploiești - lider, Petroconst S.A. - asociat, Moldocor S.A. - asociat, Habau Pps Pipeline Systems S.R.L. - asociat, Irigc Impex S.R.L. - asociat, Sutech S.R.L. - asociat, TIAB SA - asociat, Roconsult Tech S.R.L. - asociat) va demara execuția

Născut după eșecul proiectului NABUCO, gazoductul B.R.U.A. are coordonate geo-strategice solide și este o șansă unică pentru România că operatorul S.C. Transgaz S.A. se implică în acest important proiect cu susținere europeană și nord-americană. Evident, adversarii vor fi pe măsură. Sunt déjà „voci stridente" și „apăsate condeie fosforice" care vorbesc despre jefuirea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, acapararea acestora de Ungaria si Austria etc., etc., fără a spune că acest gazoduct este important in primul rând pentru România. Vor fi create numeroase locuri de muncă, vom atrage tehnică și tehnologie de top, vom deveni jucători importanți pe piața energetică zonală și europeană și cresc șansele unor dialoguri de cooperare cu terții, inclusiv cu concurentul Gazprom. Că importantele rezerve de gaze naturale descoperite în platoul continental al Mării Negre de către firmele Lukoil-Romgaz Media (peste 32 miliarde smc) și Exxon Mobille-O.M.V. Petrom (estimate a fi între 42-84 miliarde smc/nmc) vor fi trimise spre occident, nu înseamnă că cineva va impiedica România să le cumpere pentru consum industrial sau casnic înaintea Ungariei, Austriei, Slovaciei, Sloveniei ori a altor potențiali beneficiari. Formatorii de opinie ar trebui să explice publicului că rezervele de gaze din M.Neagră nu au legatură cu Transgaz ci cu A.N.R.M. care are responsabilitatea să negocieze și cotele redevențelor.

Indiferent de cât de dură va fi competiția pentru accederea pe piața europenă a gazelor, inițiatorii și operatorii gazoductului B.R.U.A., merită respectul și sprijinul tuturor românilor care se mândresc cu trecutul, prezentul și viitorul națiunii și își asumă atât eșecurile căt și victoriile, cu demnitate și responsabilitate!
Așa să ne ajute Dumnezeu!

Prof.univ.dr.ing. Marian Rizea
Universitatea Ecologică din București
Cadru didactic asociat U.P.G. Ploiești
Membru titular DIS-CRIFST Academia Română

Grafica - I.M. & adaptare[3]

--------------------------------------------------------------------
[1] http://adevarul.ro/moldova/politica/parlamentul-romaniei-considera-legitima-dorinta-moldovenilor-vor-unirea-continuare-fireasca-inprocesul-afirmare-natiunii-romane-document-1_5aba7366df52022f75161f15/index.html
[2] http://www.art-emis.ro/editoriale/3026-iohannis-nu-este-preedintele-meu.html
[3] https://sites.google.com/site/centenatrulunirii19182018/centenarul-unirii-arta-digitala

footer