Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ec. Dan Diaconu   
Duminică, 04 Martie 2018 18:35

Scoala romaneasca 2018Īn perioada interbelic?, Spiru Haret a reu?it s? ridice nivelul ?colii romāne?ti la cote de invidiat, performan?? perpetuat? ?i īmbun?t??it? chiar ?i īn vreme de r?zboi, chiar ?i dup? invazia „Marelui frate de la R?s?rit", dar ?i īn anii celei de-a doua jum?t??i a secolului al XX-lea. Incompeten?ii ?i r?uvoitorii un?i mini?tri postdecembri?ti l-au distrus „pas cu pas". reu?ind s? readuc? īn actualitate abandonul ?colar ?i analfabetismul. Ast?zi, Ministerul NE(Educa?iei) este la fel de folositor Na?iei precum chelului tichia de m?rg?ritar. Da-i fudul precum acel domn ministru care ?i-a luat bacalaureatul dup? ce intrase īn posesia diplomei de licen??. Asta, pentru c? „A?a-i la noi" : „La noi sunt codrii verzi de brad/ Īn joc sunt māndre fete/ ?i-atātea doctorate cad/ De zici c?-s mu?te bete.// La noi, o vac? sau un bou/ Cu trei sau patru clase/ Sunt azi vedete de talk-show/ ?i ne p?trund prin case.// La noi, ??ranii-s pe ogor/ La muncile curente/ Iar al?ii iau din munca lor/ O sut? de procente.// La noi turi?tii vin duium,/ Dar nu pentru cultur?,/ Ci pentru fetele de-acum/ Plantate pe Centur?.// La noi sunt codrii suverani/ Dar numai pe hārtie,/ De n-om avea īn cā?iva ani/ Nici lemn pentru sicrie"[1]. (Ion M?ld?rescu).

Sistemul de īnv???mānt de dinainte de 1990 avea un ciclu primar, unul gimnazial, dou? trepte, a c?ror picare echivala cu o reorientare a celor slabi c?tre ?coli profesionale, un „Bac" (ceva mai pu?in important īn logica acelor vremuri) ?i o admitere deosebit de dur? la facultate. Existau ceva studii postuniversitare, dar erau pu?ine ?i, īn general, f?r? mare importan??. Doctoratul era aproape un vis. Trebuia s?-?i aloci cel pu?in 6-8 ani ?i s? treci prin furcile caudine ale coordonatorului ?i ale diverselor comisii. Uneori se ajungea la argumente penibile de genul „unde-ai mai auzit dumneata s? se termine un doctorat mai devreme de cinci ani?".

Elevul sistemului socialist de īnv???mānt

Acuzele care s-au adus sistemului comunist de īnv???mānt au fost, de cele mai multe ori, penibile. Īn afara problemei concentr?rii excesive a elevilor pe materiile de la examenele de treapt? sau admitere (probabil singura problem? serioas? a acelui sistem), argumentele de genul „elevi stresa?i", „materie prea concentrat?" sau „manuale lipsite de creativitate" s-au dovedit a fi simple imbecilit??i. Elevul preg?tit dup? programa comunist? ie?ea din ?coal? cu o bun? cunoa?tere a istoriei, cu o cunoa?tere rezonabil? a literaturii na?ionale, cu no?iuni solide de geografie ?i reu?ea s? se descurce īntr-o limb? de circula?ie interna?ional?. Vorbesc despre elevul mediu, care reu?ea s? finalizeze un liceu.

Elevul comunist de top avea performan?e excep?ionale la olimpiadele na?ionale ?i interna?ionale, iar ca student reu?ea s? absoarb? cuno?tin?e extrem de vaste īn perioada facult??ii. Singurul lucru care-i lipsea ?colii romāne?ti era deschiderea ?i, īn ultima perioad?, actualizarea programei. Īns? ceea ce frapa la elevul romān al acelor vremuri era diferen?a net? dintre el ?i elevii din spa?iul occidental. Īn timp ce un elev occidental rar ?tia care-s vecinii ??rii sale, un absolvent romān de ?coal? general? īi putea da inclusiv referin?e istorice despre cum au evoluat grani?ele ??rii sale de-a lungul timpului. Lucruri despre care occidentalul rar avea habar.

Dup? 1989, ?coala romāneasc? a fost tārāt? īn t?v?lugul reformei

Fiecare Ministru al Īnv???māntului a venit cu propria sa reform?, propria sa viziune de optimizare a ?colii, to?i avānd īn cap celebrul „model nordic". A?a cum nea Nelu ne vorbea despre modelul politic suedez (lesne de īn?eles deoarece era cel mai comunist model capitalist), corifeii īnv???māntului ne ar?tau cu degetul acela?i model. Iat?-ne la aproape treizeci de ani de reform? continu?.

Care sunt rezultatele?

Elevul romān e un golan care-?i jigne?te profesorii ?i care, dac? e luat mai tare, vine cu tata sau mama ?i amenin?? profesorul cu procese interminabile.
Elevul romān iese din ?coal? analfabet, din liceu la fel, iar facultatea a ajuns aproape un drept. Studiile postuniversitare (a?a-zisul master) sunt īn realitate ni?te glume. Īns?, ca o īngem?nare a picajului absolut, doctoratul se ia precum o diplom? de studiu. Urmezi un program de studiu ?i te faci doctor! Elevul romān bun, teoretic, poate ajunge la 28 de ani profesor universitar cu conducere de doctorat. Orice om cu picioarele pe p?mānt, se gānde?te c? un conduc?tor de doctorat de numai 28 de ani e cel pu?in geniu. Nicidecum, conduc?torul nostru de doctorat, de cele mai multe ori e un neghiob, care n-are habar de mai nimic. Citindu-i teza de doctorat, dac? nu te pr?p?de?ti de rās, ajungi s? apreciezi c? exist? uneori chiar ?i o pagin? f?r? gre?eli gramaticale. Singurul domeniu īn care exceleaz? ?coala autohton? este cel al asimil?rii limbii engleze. Īns? aceasta nu se datoreaz? ?colii ci unei tendin?e de americanizare a societ??ii, care vine la pachet cu o asimilare din ce īn ce mai facil? a limbii Imperiului.

Sistemul suedez de īnv???mānt

Privind spre Suedia, patria care ne-a inspirat pe noi la īnceputul demersului revolu?ionar din īnv???mānt, constat?m acela?i dezastru. Īnv???māntul suedez e īntr-un picaj accentuat, prezis prin anii 80 de cei care īnc? mai erau profesori adev?ra?i. Ce e sistemul suedez de īnv???mānt? O ma?in? de sp?lat creiere, care optimizeaz? rezultatele la testele interna?ionale de evaluare a īnv???māntului (gen PISA). Atāt! Īn rest, elevii ies prost preg?ti?i, dar perfect sp?la?i pe creier īntru īnrobirea lor īn perfecta lume a coprpora?iilor neocomuniste.

Aud vorbindu-se de cre?terea salariilor īn īnv???mānt, de strategii na?ionale de educa?ie s.a.m.d. N-aud īns? nic?ieri de evalu?ri ale profesorilor, de scoaterea din sistem a elementelor nepreg?tite. Dac? intri īntr-o cancelarie de ?coal? ?i se face fric?. Atāta incultur? ?i īngustime e rar de imaginat undeva. Acela?i lucru īl consta?i ?i la licee, iar prin facult??i, corpul profesoral tān?r e de-a dreptul īnfior?tor. P?rerea mea e c? īnv???māntul autohton a fost iremediabil distrus. A-l reconstrui e extrem de greu. Odat? ce cancerul prostiei a atins corpul profesoral, standardele se pr?bu?esc. Indiferent ce copii ai introdus īn ciclul primar, la ie?ire nu trebuie s? te a?tep?i decāt la vaci ?i boi. Atāt!

Ministerul

Un singur lucru e neschimbat īn īnv???mānt: ministerul. Acea institiu?ie stalinist? continu? s? func?ioneze la fel ca-n anii 50, f?r? s? fie perturbat? de nicio schimbare politic?. ?i, dac-ar fi s? acuz pe cineva pentru actualul dezastru din īnv???mānt, acela ar fi Ministerul Īnv???māntului īn integralitatea sa. Probabil motivul pentru care mamu?ii stalini?ti de prin minister au pus osul la reformele continue de dup? Revolu?ie ?ine de ata?amentul de idei: stalinismul func?ionarilor din minister a rimat de minune cu comunismul sistemului suedez de īnv???mānt. De aceea, o institu?ie care, pe vremuri, echivala cu frāna, s-a dovedit a fi campioana tranzi?iei c?tre dezastru. Dac-ar fi s? se fac? o nou? reform? a īnv???māntului a? propune s? se īnceap? cu ministerul, mai precis cu d?rāmarea sa ?i cu alungarea tuturor ?obolanilor care se ascund īn complicatele sale intestine.

Apoi, obligatoriu, cu cadrele didactice. Ar trebui organizate concursuri periodice al c?ror scop exclusiv ar trebui s? fie eliminarea pro?tilor din sistem. ?tiu, ar zbura peste 80% dintre angaja?ii actuali, dar ar fi benefic deoarece doar a?a ne-am putea a?tepta ca, dup? dou? decenii, din ?coala romāneasc? s? ias? iar indivizi decen?i. Dar oare are cineva stomac pentru o asemenea reform??[2].

Grafica - I.M.

------------------------------------------------
[1] S.Olariu - https://www.facebook.com/sorin.olariu/posts/10211116401564485
[2] SursaĀ https://www.facebook.com/TrenduriEconomice/posts/462704417414861

footer