Revista Art-emis
Na?iunea ?i elitele PDF Imprimare Email
Magda Ursache   
Duminică, 18 Februarie 2018 16:42

Mircea Platon-Elitele„Gratitudinea natural? pentru sacrificiul ?i curajul ??ranilor, oamenilor politici, preo?ilor, burghezilor ?i aristocra?ilor, īn fine, tuturor oamenilor concre?i care au avut de suferit a fost deturnat? īn obligatorie admira?ie pentru «valorile» īnving?torilor". (Mircea Platon).

Constatānd c?, de 28 de ani īncoace, repudiem trecutul ca mort ?i f?r? leg?tur? cu viitorul, Mircea Platon īi cheam? īn ajutor pe cei care, cu uitare de sine, au ac?ionat īn favoarea spiritului etnic. Pe Alecu Russo, care salut? fracul deoarece „a introdus demnitatea", ?i pantalonii care au īnlocuit ?alvarii, buni pentru a executa temenele f?r? ca purt?torul s? r?mān? rupt īn fund de la atītea plec?ciuni. Urmeaz?, īn evoc?rile lui M. Platon („Elitele ?i con?tiin?a na?ional?", ed. Contemporanul, 2017), Aga Asachi, fondatorul primei ?coli de Art? ?i Meserii a Moldovei (1840, v? rog!), cu precizarea c? tinerii bucovineni, neaccepta?i ca ucenici pentru a nu-i concura pe germani sau pe ruteni, veneau s? īnve?e meserie la Ia?i sau la Bucure?ti.

M?re?ele umbre, aduse īn prezent de Mircea Platon? Multe: sp?tarul Costache Negruzzi (enervant? e īndīrjirea unei profe televizuale, īn a-l numi Constantin: l?sa?i-l a?a cum a intrat īn literatur?, coni??. Nu de alta, dar zeloas? īn a corija nume, o?i vorbi ?i de Constantin Conachi ori de Constantin Negri) sau A.D. Xenopol, care pare a se adresa, de peste vreme, ?colii Boia, tulburānd apele istoriei, dar f?r? a le limpezi: „Pentru aceea, a falsifica istoria este o fapt? vrednic? de cea mai aspr? osānd?, de vreme ce ne falsific? con?tiin?a na?ional?". Iar casa Xenopol, dup? ce a fost sediu al unei universit??i pe tax?, eliberīnd diplome false, a ajuns sediu de restaurant. Īn tīrgul Ie?ilor, patrimoniul prime?te lovitur? dup? lovitur?: casa Vornicului Alecsandri, casa Gavril Muzicescu, casa Mihail Sadoveanu... St? s? se d?rīme casa Conachi, iar castanul Teodorenilor se ?i simte amenin?at de drujba care a retezat teii de pe bulevardul ?tefan cel Mare. Le pas? edililor? Istoria - paideea a ie?it din uz, ca ?i respectul fa?? de trecut. Func?ioneaz? din nou ceasul Rollex, pardon, Roller? Roeslerienii pe de o parte, rollerii pe de alta atac? originea poporului romān. Roesler a sus?inut c?, īntre 107 ?i 272, a disp?rut popula?ia de la nord de Dun?re. Dacii ar fi fost extermina?i sau muta?i la sud de Dun?re. Perit-au dacii? Departe de adev?r! Pe Roesler l-au contrazis Xenopol, Iorga, Pārvan: romānii s-au format ?i-n nord, ?i-n sud de Dun?re. Punctum. Numai c?, īn ultima vreme, astfel de afirma?ii care nu pot fi taxate, cum am mai spus, decāt ca bezmetice, sunt privite dac? nu īng?duitor, m?car cu nep?sare. De ce s-a scos latina din ?coal?? Ca s? ne spun? domnul Boia c? romāna e cea mai pu?in latin? dintre limbile romanice? De ce s-a scos din manuale alternative ?coala Ardelean?, ca ?i cum n-ar fi important c? s-a reu?it introducerea scrierii īn alfabet latin, nu chirilic? Cui nu place folosirea originii romane ca arm?? Domnului Boia, de pild?, gata s?-i discrediteze pe latini?tii ?colii Ardelene, ca August Treboniu Laurian, c?rora ar trebui s? le acorde m?car circumstan?e atenuante: pozi?ia precar? a romānilor din Transilvania, a celor 3 na?iuni, f?r? cea romān?.

Cāt despre aluatul etnic romānesc , cum īl nume?te chef Cioflānc?, autor de editorial, are o re?et? fain?. Iat-o: „Poporul romān este un cozonac. Face?i un aluat romano-geto-dac ?i īnmuia?i-l cu pu?in? zeam? slav?. Ad?uga?i «nenorocul» ?i «vicisitudinile istoriei», dar ?i mirodenii precum vitejia, cinstea ?i determinarea. L?sa?i la dospit cu drojdia oriental?. Dup? ce aluatul devine gogonat, pune?i-l īn t?vi anume construite de ciobanii din spa?iul mioritic. Īn fine, b?ga?i t?vile la focul dragostei de ?ar? ?i ve?i vedea c? iese o minun??ie de popor, chiar poporul romān". Iar tineri bine „fr?mānta?i" de profesorul Cioflānc? r?spund, strigānd prin pie?e: „Nu suntem ??rani". Ce dac? „inima ??ranului bate nu īn piept, ci īn adāncul p?māntului", dup? Blaga? Īn ochii unei ministrese a Culturii proletcultiste, Constan?a Cr?ciun, Blaga era o „cangren?".

Istorici de ultim? genera?ie ?i-au pierdut īncrederea īn studiul ?tiin?ific, ocolesc arhivele, nesocotesc documentele, nu mai vor nici fidelitate, nici precizie īn a prezenta materialul faptic; ba chiar spun c? ?tiin?a istoriei ar purta marca orient?rii marxiste.Vor nu un trecut, ci trecuturi, pe m?sura unui viitor improbabil: parc? a fost, parc? nu; parc? va fi, parc? ni se pare. ?i dac? nu s-a īntīmplat a?a, s-ar fi putut īntīmpla, care-i baiul? Un rezistent la compromis Platon ?sta, aflat mereu īn delict de opinie corect-politic?. Uite ce īntreab?: Cine ne (re)scrie istoria? Īi r?spund: istoricii fic?ionari, „prozatori" cu vedere non-identitar?, c?rora le repugn? s? rememoreze patimile romānilor. Din comisia Tism?neanu, observ? M.P., f?cea parte un singur reprezentant al celor īnchi?i īn pu?c?riile comuniste: Constantin Ticu Dumitrescu. A īnvins īnc? o dat? Cominternul? Antreprenorii civici - trebuie repetat - transgreseaz? de la tank la think-tank ?i de?in sumedenie de tactici ?i de practici antiromāne?ti.

Inapeten?a pentru subiecte istorice s-a l??it-lungit, ca ?i hazul tāmp fa?? de „ispr?vile" eroice. ?i pentru c? istoria romānilor trebuie dez-eroizat?, e ironizat? Introduc?ia lui M. Kog?lniceanu la „Dacia literar?". Ca ?i imnul regal al lui Alecsandri ?i asta pentru c? poetul ī?i dorea p?mīntul ??rii astfel: „Fie-n veci locuit/ De eroi, de eroi". Celor care v?d numai c?deri īn istoria romān'lor (īn pronun?ie B?sescu), le cam place s? ne ?tim mereu īnvin?i īn b?t?lii zadarnice, pentru hotare vremelnice. Un europarlamentar, deloc impresionat de tragica noastr? istorie colectiv?, sus?ine c? n-am fi f?cut nimic pentru soarta Europei. Scrie Mircea Platon, la pag. 317 a c?r?ii citate: „Voievozii nu mai pot fi reeduca?i, dar memoria noastr? da. ?i execu?ia lor īn pia?a public? ast?zi nu vizeaz? distrugerea lor, ci a noastr?. E un amfiteatru al memoriei din care sunt alunga?i treptat eroii ?i sfin?ii pentru a se face loc demonilor". Lui ?tefan cel Mare i se repro?eaz? chiar ?i domnia prea īndelungat?; Brāncoveanu? Un ?p?gar; Mihai Viteazul? Un mercenar. Cum s? credem noi, ca Vasile Posteuc?, īn „destinul imperial al romānilor", cānd Traian R. Ungureanu vrea s? vedem ca el, nu īn fa?a na?iei, ci a telena?iei, c? īn sudul Romāniei exist? „o popula?ie decisiv t?v?lit? ?i corcit?", prognozānd, pe adev?rul.ro, c? „Romānia e o ?ar? pierdut?"? ?i asta dac? mai avem o ?ar?.

Chevron, noteaz? incomodul Mircea Platon, cotroleaz? 3,5% din suprafa?a Romāniei, 800.000 de hectare. Romānilor „p?mīntul le-a fost tras de sub picioare prin intermediul guvernului", pag. 372. Guvern B?sescu? Īn fapt, īnceputul l-a f?cut Ion Iliescu. ?i atunci ne mai mir?m de ce se īncearc? de-mitizarea lui ?tefan cel Mare, care gāndea, despre Pocu?ia: „?ara aceasta nu e scris? īn zapise ?i e ?ara mea din vremuri vechi, ?iindu-se de ?ara Moldovei... de aceea am venit la dānsa ca la ?ara mea... Eu voi ?ine de ce e al meu ?i īn ruptul capului". Iar? noi, noi, epigonii nici gīnd s? contrazicem afirma?ii i-responsabile; le trecem cu vederea. Īn reviste ap?rute īn „Republica Moldova" (mi-am propus s? ghilimetez numele celuilalt stat romān) se sus?ine c? ?tefan cel Mare, „īntemeietorul statului moldovenesc", era vorbitor de rus?; se spune c? spa?iul Prut-Nistru era populat de rusini (ruteni) sau rusnaci. Voronii ?i dodonii peste Prut? Dar istorici de soiul boto??neanului Zamfirache nu sus?in īn pres? c? dac? n-ar fi fost t?tarii, ungurii, armenii (autohtonii sunt cita?i īn coada cozii) nu s-ar fi f?urit Moldova, prim stat medieval īn nord-estul Romāniei?

Am īnv??at multe (ce nu se īnva?? de la Lucian Boia) de la tān?rul istoric Mircea Platon, c?ruia nu i se poate repro?a nici incompeten??, nici compromisuri. Ba nu, afirm? Platon, noi n-am pupat Poarta Sublim?. Am „īncheiat cu turcii un pact", un „tractat", am dat tribut, īns? nu din la?itate ori din fug? de lupt?, ci ca s? fim l?sa?i īn pace. Cāt despre cei prin?i īn cle?tele Ribbentrop-Molotov, ca s? folosesc sintagma lui Soljeni?īn, ei n-au parte de-ale laurilor foi, pres?rate pe morminte. Nici morminte nu au. Istoricul Mircea Platon crede īn „puterea dovezilor" (G. Panu). Le caut? ?i le g?se?te, chiar dac? īndemnul Societ??ii Junimea, „Patriotism īn limitele adev?rului", n-a fost reactualizat postsocialist. Dimpotriv?. Intelligentsia acuz? greu: nu e?ti de acord cu de-mitizarea istoriei na?ionale, ?i se aplic? eticheta de na?ionalist necurat, crezānd īn termenii „ considera?i īnvechi?i, f?r? sens ?i folos" (Petru Ursache), ca etnie, neam, rudenie; tradi?ie, familie, biseric?.

M. Platon nu vrea s? asiste f?r? p?s la avaria con?tiin?ei civice. Nici el, nici concet??enii s?i. Exist? un raport direct propor?ional īntre indiferen?? ?i amnezie. S.O.S., Alzheimer na?ional! Iat? ce scrie cel mai vāndut poet ?i prozator al momentului: „Ce trist? e soarta scriitorilor romāni: ciud??enii nici m?car interesante, venite dintr-un spa?iu total ignorat, dintr-o ?ar? f?r? identitate, f?r? istorie, f?r? nimic de a?teptat de la ea ?i de la cei ce-o locuiesc" (Frumoasele str?ine, Humanitas, 2010). La polul opus ve?nicului nobelizabil, Platon se situeaz? decis pe linia avem. Una dintre multele dovezi? Prin revista „Convorbiri literare" (de la primul num?r al acesteia, 1 martie 1867), Societatea Junimea a vrut s? scrie „un manual de construit o ?ar?". Īn primul rānd, „o ?ar? a legii". Reperele sigure ale junimismului: protec?ionism economic, protec?ie social?, forme de īmprumut care s? nu r?mān? forme f?r? fond. Īmpotriva unei educa?ii str?ine de interesul nostru na?ional, care ar strica viitoarele elite, le-ar dez-r?d?cina pentru a se ajunge la „cet??enia nimicului", junimi?tii puneau accent pe instruc?ie, instruc?ie, instruc?ie, pentru „educa?iunea de sine īnsu?i" (ca neobositul M. Strajanu). De luat aminte acum, cānd educa?ia se duce s? moar?, iar noul ministru taie „pamblica" ?colii: programul junimi?tilor ar trebui s? se afle īn aten?ia mini?trilor no?tri educativi foc, care vor reducerea programei dup? modelul „hegemonului global S.U.A." (M. Platon).

Paralelismul ieri-azi pentru īndreptare e continuu īn c?r?ile lui Mircea Platon. ?i asta ca s? nu mai suport?m ului?i ?i resemna?i realit??ile (era s? zic: realiz?rile) īnv???māntului postsocialist, putānd fi numit ?i postumanist. Oricum, īnaint?m cu repeziciune spre postumanism. Interesul poart? fesul? Īn 2012, protestele str?zii contra „reducerii cheltuielilor bugetare legate de īnv???mānt, s?n?tate ?i asisten?? social?" au fost taxate de ministrul Theodor Baconschi drept proteste ale „mahalalei violente ?i inepte". Ca ministru de Externe, conducea Funda?ia Cre?tin-Democrat?, pe bani germani. „Conflict de interese", diagnosticheaz? Mircea Platon. ?i tot el aduce īn discu?ie cu civilitate (atīt de necesar? īn via?a noastr? public?) noua ordine mondial?, care ar trebui v?zut? cu bunele ?i cu relele ei, pentru a nu schimba porta-vocea socialist? pe alta, euro-atlantic?, a?a cum au f?cut-o propagatorii ceau?i?ti, deveni?i political-scienti?ti. „National Endowment for Democraty (N.E.D.) a fost fondat clandestin, adic? pentru a identifica, finan?a ?i organiza pe teritoriul statelor str?ine (inclusiv īn Europa de Est post-comunist?) grup?ri politice ?i mi?c?ri insurec?ionale care sprijin? obiectivele politicii externe americane". ?i īnc?: „Pozi?ia proeminent?, la īntret?ierea dintre organiza?ii str?ine ?i cele domestice, i-a permis lui Tism?neanu mai mult decīt oricui altcuiva s? modeleze discursul din Romānia referitor la comunism". Cum l-a „modelat" ?tim. Reac?ia „andrisantului"? Legionaroidule!

M. Platon are opozan?i destui, dar opiniile īi sunt īmp?rt??ite de cei solidari ca neam, mul?i ?i nu m?run?i. Iat? ce-mi scrie, de la München, Eugen D. Popin, redactor al revistei de cultur? „Alternan?e": „E greu s? īn?elegi ignorarea Adev?rului ?i a R?d?cinilor noastre. Uitare de sine e asta ?i crime morale sunt asemenea barbarii la adresa memoriei celor chinui?i, doar pentru c? aveau un Dumnezeu ?i o con?tiin??. Doamne, nu-i ierta, c? ei ?tiu ce fac, o ?tiu prea bine". Īn lupta pentru ap?rarea con?tiin?ei na?ionale, istoricul ?i eseistul demonstreaz? c? demofilul cel mai credibil ?i mai ardent, Eminescu, nu era singur. S? sper?m c? nici Mircea Platon nu va r?māne singur.

footer