Revista Art-emis
Despre daci ?i patria lor PDF Imprimare Email
Prof. George Voica   
Sâmbătă, 25 Iunie 2011 23:42
Voica George„Nu exist? pe p?mânt alt popor care, n?zuind la glorie ?i eroism, s? apere o ?ar? atât de mic? împotriva atâtor du?mani." (Miros?aw Orzechowski)

Orice s-ar apune ast?zi despre na?iunea româna, oricât patos detractor ar r?zbate din vitupirantele lor guri aprinse de ur? pentru istoria noastr?, e în zadar, „c?ci pân? ?i pietrele vorbesc" - cum spunea Mântuitorul - despre cine ?i ce-au fost: ?i anume cel mai vechi popor din Europa. Descoperirile de la T?rt?ria, o scriere mai veche decât cea cuneiform? din vechea Mesopotamie, de peste 7000 de ani, din vremea în care atlan?ii ridicau Marile Piramide Keops, Kephren ?i Mykerinos, sunt cu adev?rat gr?itoare. Domnul dr. ing. Dan Ion Predoiu are darul excep?ional de a revigora istoria multimilenar? a neamului nostru traco-geto-dac ?i de a pune în valoare nu doar vechimea acestui minunat popor (cel dintâi cre?tinat în Europa, prin Sf. Ap. Andrei, în Scytia Minor - Dobrogea de azi), dârzenia lui, limba valah?, care nu era altceva decât, poate, latina primar?, ce-au folosit-o, mai apoi, în?i?i romanii, dar ?i puternicele personalit??i ale spiritualit??ii romane?ti: poetul Mihai Eminescu, respectiv marele istoric Nicolae Iorga. Domnul Dan Ion Predoiu face un excurs ce porne?te dinspre str?luci?ii istorici ?i geografi greci ?i latini (Platon, Aristotel, Plutarh, Sofocle. Suetoniu, Tacitus, Pliniu cel B?trân, Ptolemeu, Strabon, Clemens de Alexandria, Criton, Cicero, Cezar, Dio Cassius, Diodor din Sicilia, Herodot, Iordanes, Iulian Apostatul, Titus Livius, Lucian din Samosata, Ovidiu, Traian, Vergilius, Xenophon etc.) ?i ajunge pân? înspre zilele noastre, uimindu-ne cu volumul foarte mare de informa?ii de ordin lingvistic, geografic, etnografic, istoric (cu asupra de m?sur?) etc,, încât îi d?m dreptate Domniei Sale când afirm? c? timp de o mie de ani s-a urm?rit cu obstina?ie (?i, ce e mai r?u, s-a reu?it în mare parte) s? ni se pun? o cupol? de plumb peste denumirile de „dac" ?i de „Dacia".

Dac? Europa catolic? „s-a conformat" poruncii romane ?i papale, iat? c? noi, urma?ii dacilor, am r?mas la fel de viguro?i, demni, de o b?rb??ie ce a f?cut s? tremure Roma timp de peste 400 de ani, Roma îns??i pl?tindu-ne tribut sub împ?ra?ii Maximus, Honoriu, Galeniu etc. ?i-apoi, cum ai putea s? pui sub obroc lumina?! Nu po?i s? râzi de pe harta Europei ?i-a lumii un popor precre?tin, care înc? din vremea lui Zamolxes credea în înviere, nemurirea sufletului. Cum s? nu admiri un asemenea popor atât de puternic ?i atât de în?elept, care se întindea de la izvoarele Vistulei pân? pe ??rmii Adriaticei, pân? la Troia ?i pân? la Nipru?! Eminescu, lorga, Desu?ianu, Treboniu Laurian, Xenopol, cronicarii munteni ?i moldoveni, dar ?i istoricii (inclusiv ungurii; vezi Codex Rohonczi) ?tiau prea bine lucrul acesta. ?i-atunci cum ai putea s? ?tergi cu burete istoria unui asemenea popor?! Limba nu ne-a luat-o nimeni, nici datinile, obiceiurile, credin?a ortodox?, cântecele ?i dansurile populare, doinele, baladele, care se constituie (dup? cum foarte bine se ?tie) în cel mai bogat tezaur folcloric din Europa! În toate acestea e vibra?ie intens?, e lacrim? ?i dor, e vie?uire în demnitate ?i-n credin?? în Bunul Dumnezeu; e spiritualitate leg?n?toare în acest „spa?iu ondulatoriu", specific doar nou?, românilor, cum prea bine o spunea poetul-filosof al culturii Lucian Blaga. A?adar, cât timp mai curge Dun?rea-albastr? ?i-n Câmpia Român? se înal??-nspre cer în strae de rou?; cât Carpa?ii se ridic?-n picioare, bat din palme ?i cânta sub luna cea nou?, dacii vor fi, pretutindeni ?i-n veac, tot ce au fost ?i-au r?mas: arc de sânge peste lume-ntinzând, cu bra?ul vânjos, având cazania mierii în glas. footer