Revista Art-emis
Un fragment de na?iune? PDF Imprimare Email
Magda Ursache   
Miercuri, 15 Noiembrie 2017 14:30

Avram-Iancu„Mai suntem, noi, românii, to?i împreun? sau unul câte unul, uneori, totdeauna sau niciodat?; la noi (acas?)? Un adev?r este sigur: nu exist? acas?, nu po?i s? ai o identitate proprie f?r? memorie". (Vasile Gogea, Cluj-Napoca, oct. 2017)

Primesc, în 13 oct. 2017, un e-mail întrist?tor de la Florentina Toni??, redactor ?ef al publica?iei on line „?tiri boto?ani.ro": „Ieri am fost într-un liceu, s? vorbesc în fa?a unor elevi. Erau vreo 60-80. M-a durut sufletul s? îi simt atît de r?t?ci?i în ei în?i?i, atît de departe de lumea în care tr?iesc, desp?r?i?i de prezent ?i de trecut, privind spre un viitor care înseamn? fug?, fug?, fug?. Fug? de ?ara lor". Iat? „rodul" cules de mini?trii postsociali?ti ai Înv???mântului, Educa?iei, Culturii... Cei mai agrama?i merg din gre?eal? în... eroare; cel mai gramat se l?uda, într-o carte-dialog, c?, student fiind, urina la be?ie pe h?r?i. Dup? Mihai ?ora, potopul! Pentru guvernan?ii no?tri, aerul independen?ei e prea tare, de vreme ce unul ?i acela?i popor tr?ie?te în dou? state, cu aceea?i istorie, cu aceea?i credin??, cu aceea?i limb?, cu aceea?i cultur?, cu aceea?i literatur?.

În august '91, cînd era înc? posibil? refacerea hotarului de Est, tov?r??ia sa Ion Iliescu ?i-a putut asuma isprava c? România a fost primul stat care a recunoscut Republica Moldova independent?. Numai independent? n-a fost Basarabia sub Snegur ?i nu este sub Dodon, Baba Novac haiducul luptând cu trupele Securit??ii, organizate de sovietici. Dup? cifra Securit??ii, au func?ionat 1.300 de „bande": în Banat, grupul de rezisten?? U??-Vernichescu; în Rodna, Organiza?ia „Cruce ?i Spad?", condus? de Bodiu Leonida; în F?g?ra?, col. Gh. Arsenescu, fra?ii Petru ?i Toma Arn?u?oiu, prin?i de Ple?i??; în Maramure?, Ilie Zuba?cu ?i Vasile Dunca; în Vrancea, 189 de oameni condu?i de Victor Lup?a. „Bandi?ii", în fapt oameni-legend?, nu numai c? au fost împu?ca?i pe loc, f?r? judecat? sau condamna?i la munc? silnic? pe via??, dar li s-au omorît ?i p?rin?ii, fra?ii, so?iile, copiii... Pentru ce s-au jertfit partizanii, dac? nu pentru independen?a României fa?? de sovietici? Sau vrem s? se vorbeasc? de la?itatea la români, negându-se o rezisten?? anticomunist? singular? în ??rile Estului? Pentru afirma?iile sale nes?buite, senatorul avocat ar trebui supus unei lecturi obligatorii: Cicerone Ioni?oiu, „Rezisten?a anticomunist? din mun?ii României, 1946-1958".

Orice ar sus?ine istoricii de ?coal? Boia, orientat? antina?ional (manualul unic Roller scosese Unirea din Istorie), românii au avut parte de adversit??i mari. Dup? ce Parlamentul Ungariei a votat unirea cu Ardealul, în 15 martie 1848, f?r? ca românii majoritari s? poat? spune da ori nu, nefiind întreba?i (Dieta ungar? recuno?tea doar limba maghiar? ca limb? de stat), la chemarea lui Avram Iancu, în Duminica Tomii, 3/15 mai 1848, au venit pe „Câmpia Libert??ii" din Blaj mii de români. Num?rul lor a crescut la a doua, la a treia strigare, dup? istoricul Silviu Dragomir, de?i adunarea fusese interzis? de guvernator ?i în sate se instalaser? spânzur?tori pentru r?zvr?ti?i. B?t?lia de la Abrud, din iunie 1849, s-a soldat cu 500 de maghiari mor?i. Mo?ii lui Iancu nu mai aveau r?bdare.

Pre?edintele Iohannis a ezitat s?-l declare Martir ?i Erou al Na?iunii Române pe Avram Iancu. I-a s?rit în ajutor un membru P.N.L., Mihai Codru? Nanu, sus?inând pe Facebook c? Iancu e „un criminal": „Pro?tii ?ia de ??rani români condu?i de «descreieratul» acesta numit «Cr?i?orul Mun?ilor» au fost mas? de manevr? pentru a înn?bu?i revolu?ia intelectualit??ii maghiare". ?i a concis ritos: „numai românii dobitoci îl sus?in pe Avram Iancu". O fi devenit ?i Iohannis dobitoc în ochii acestui Nanu, dac? a semnat, totu?i, decretul? În doi pa?i, pas cu pas, în pas de golf, dar l-a semnat, dovedind c? nu-i chiar „Robo-Klaus".

Liberalul Nanu îns? a continuat lupta sub steagul Transilvaniei independente, contra Unirii de la 1918. Cu papion bleu ciel, de?i l-ar fi putut colora în ro?u-alb-verde. Ce-i pas? c? pe Avram Iancu l-a înnebunit ap?sarea neamului s?u? La fel, pe Eminescu. Îl impresioneaz? c? ??ranul ardelean l-a sim?it ?i l-a urmat pe Iancu? Nici pe departe. A?a cum scrie Crainic, „Avram Iancu e chipul spiritual al mândrului ?i îndureratului Ardeal"[1]. Întoarc?-se Gh. Br?tianu în mormînt! Ce-i pas? lui Nanu c? Iancu a comandat armata românilor transilv?neni, contra lui Kossuth? Lajos Kossuth e, în fapt, slovac, nu ungur ?i, dup? Crainic, „covâr?ea în zel ?ovin pe orice ungur de ba?tin?". Blândul, smeritul Avram, tolerant fa?? de na?iuni ?i confesiuni, dar cu ?ira spin?rii dreapt? („Crucea de aur pentru merite, cu coroan?", medalia Împ?ratului Franz Ioseph, a refuzat-o: „Io m-am luptat pentru libertate, nu pentru o cruce, de-astea avem destule"), fa?? de nobilimea maghiar? rapace ?i cinic?. A în?eles c? argumentele avocatului care era n-o conving ?i a ales lancea lui Horea, martir pentru ideea de identitate na?ional?.

Pe câmpul de lupt? au venit mii de mo?i: „suntem mul?i, tari, c? Dumnezeu e cu noi". Iar Cr?i?orul nu poate avea statuie în Bucure?ti. Prin?ul Rainier III de Monaco ?i Michael Jackson da, au. M? mir c? m? mai mir. Au statuie, în capital?, ?tefan, Alexandru, Mircea ?i nu mai adaug cel mare, cel bun, cel b?trân, ca s? nu mai aud acuza de „buricism na?ionalist"? Cât despre Mihai Viteazul, are statuie, dar e blamat ciclic, în dispre?ul adev?rului istoric, chit c? marele început al Marii Uniri el l-a f?cut, în iulie 1600. Unirea a fost visat? ?i preg?tit? de români de când se ?tiu, chiar dac? rolerii II neag? con?tiin?a românismului, sus?inând c? n-a existat voin?? na?ional? pentru Unire, c? aspira?ia spre Unire a fost inventat? de istoricii patriotarzi, scornitori de pove?ti de adormit copiii. De asta, sub ministrul Adrian Curaj, s-a propus abera?ia ca Istoria s? fie înlocuit? cu ora de „Cultur? civic?" sau a?a ceva? Ca s? le deschid? mintea elevilor spre corectitudine politic?, nu spre corectitudine istoric?? ?i-l citez iar??i pe N. Breban: se vrea „sfâr?itul con?tiin?ei de sine a acestui popor"[2].

M? adresez, acum, Florentinei Toni??: dac? se pred? o singur? or? de istorie pe s?pt?mân? la clasele V-VIII, iar iubirea natural? de etnie este ridiculizat? de un cor antina?ional (nici nu-i nevoie ca Tokes Laszlo s? ne spun? c? 1 Decembrie e „dat? jalnic?", o spun „ai no?tri"), efectul este iner?ia etnic? a elevilor. De unde energia capabil? de a face ca na?iunea s? prospere dac? „?ara te vrea prost"? Solu?ia ar fi ca tot ce s-a furat s? se recupereze ?i s? se investeasc? în Înv???mînt, în Educa?ie. ?i poate c? n-ar r?mâne o utopie dorin?a mea ca Pentalogul lui ?u?ea, crezul na?ionalist formulat pentru Nae Ionescu, s? fie predat la ora de Istorie. Dup? Petre ?u?ea, românul ideal trebuie:
- s? fie bun cre?tin;
- s? fie dispus s?-?i dea via?a pentru ?ar? ?i Neam, f?r? regret;
- s? nu se în?ele pe sine ori pe semeni;
- s? nu necinsteasc? nici o fecioar?, pentru a nu ofensa obrazul Maicii Domnului;
- s?-?i cunoasc? limitele ?i s? respecte ce poate face altul ?i nu poate face el.
Urmând acest Pentalog, ne-am recupera Nordul, ca popor ?i am p?stra în minte cuvântul eroului avia?iei, Ion Dobran: „Ce s? facem cu România de azi? S-o ?inem în inim?". Sus s? avem inimile!

Ia?i, octombrie 2017

footer