Revista Art-emis
R?zboiul imaginii PDF Imprimare Email
Magda Ursache   
Duminică, 12 Noiembrie 2017 14:19

Baba NovacSentimentul demn patriotic, firesc, în numele normalit??ii nu presupune nici ur? ?i violen?? fa?? de alt neam, nici trâmbi?e ?i tobe, nici l?tr?turi ideologice cu care ne asurzeau în fiece ianuarie, de zilele Ceau?e?tilor, activi?tii intra?i în delirul „adeziunilor". Cu „patriotismul critic" (Horia Vicen?iu P?tra?cu), da, sunt de acord, dar cu condi?ia „s? nu ucid? speran?a colectiv?" (acad. Ioan-Aurel Pop). Cu sintagma maiorescian? „observ?ri critice", da, îns? nu cu dispre?ul fa?? de na?iunea-r?d?cin?. ?i nu, categoric, cu scopul de a de-mitiza, de a crea românilor o imagine rea, deloc onorant?: România, ?ar? defect?, cu un popor (numit, abreviat, popo), defect. Câ?i intelighen?i nu se declar? sâcâi?i de etnie, gata s?-?i dea demisia din ea, convin?i c? nu mai avem solu?ii na?ionale, ci transna?ionale. În zilele noastre, intelighen?ii prefer? s? fie transetnici, adapta?i la vechile/noile comandamente interna?ionalist - globaliste „Na?ional terminal", titreaz? TRU, europarlamentarul b?sesc. Adic? finish? De aici pân? la întrebarea lui L. Boia n-a mai fost decât un lat de discurs: „Mai sunt românii o na?iune?" N-or s? mai fie dac? renun?? s? mai fie, dac? se las? cuprin?i de amor?eal? etic? ?i etnic?, de nep?sare, de akedía.

Cu zel distructiv, se umbl? la criteriile care identific? na?iunea: origini,cruce,limb?. Alt criteriu de identificare a unei na?iuni: realiz?ri în cultur? ?i civiliza?ie. Or, noi n-avem, necontând cine ?tie ce Brâncu?i, Enescu, Eliade... Ni se spune c? solul românesc nu-i productiv spiritual, negându-se excelen?a româneasc?. Cantemir, Hasdeu, Eminescu, Iorga, Pârvan, Gh.I. Br?tianu, Blaga nu înseamn? nimic? Nu ajut? deloc la dezvoltarea calit??ii civice negarea continu? a ce înseamn? a fi român, mai ales a fi bun român. O spun f?r? s? m? tem de mi?toc?nii (tip Andrei Cornea) despre „vâna na?ional?" ?i i?arii în vine. În pragul Centenarului, se dau palme celor obseda?i, pas?mite, de identitate, ca fiind înapoia?i, încremeni?i în proiectul României Mari, când na?iunile sunt deja în metastaz?. ?i nu ne intr? odat? în mintea noastr? ne-deschis? c? avem o identitate neconturat?, adic? n-avem; c? existen?a con?tiin?ei de neam a fost bazn?, de scos din capul elevilor. La 10 ani de la Unire, în 1929, au venit la s?rb?torire 300.000 de români. E cifra cea mai mic?, alte ziare estimând prezen?a a patru-cinci sute de mii. ?i nu numai la Alba Iulia au fost serb?ri, ci ?i în Bucure?ti ?i-n alte p?r?i. În 20 mai, '29, la Alba, au defilat arca?ii Bucovinei, cortegii etno din toate provinciile. Lâng? Iuliu Maniu, prim ministru din noiembrie '28, au stat Alexandru Vaida-Voevod, ?tefan Cicio Pop, Aurel Vlad, Ion Mihalache, Iorga, generalul Constantin Prezan...

E bine ?tiut faptul c?, prin program, o na?iune unit? n-a pl?cut kominterni?tilor, c? Interna?ionala a 3-a s-a opus României Mari. Iar protoglobalizatorii Marx-Engels-Lenin-Stalin, cu „înv???tura" lor, stau la baza neo-interna?ionalismului numit globalizare. Anul 2016 a fost declarat în Rusia, de Partidul Comunist, Anul Stalin; oare P.S.D. va declara 2018 Anul Brucan, care, în „Scânteia" din 1947, cerea „osând?" pentru „capii P.N..?", Maniu ?i Coposu, „învechi?i în rele"? Profetologul Brucan, învechit în „bune", trebuie recuperat ca... avangardist globalizator? Sechelele propagandei comuniste se v?d la tot pasul: din ?coal? pân?-n Parlament. Ultima ultragiere a rezisten?ei anticomuniste, autor: senator ?erban Nicolae. „Doar sclavii, scrie Mircea Platon, nu î?i cunosc istoria, oamenii liberi au r?d?cini".

Cicerone Ioni?oiu estimeaz? c? victimele Tribunalului Poporului însumeaz? cam 25 de milioane de ani de temni?? grea. N-a fost de ajuns? Dac?-n ?coli ?i facult??i m?car de Istorie s-ar preda cursuri de martiriologie ?i - de ce nu? - de monumentologie, n-ar mai fi eroii de r?zboi îngropa?i în cutii de carton. ?i nu s-ar mai afirma c? numai ni?te astupa?i la minte se pot sacrifica pentru statul-na?iune, form? obsolet?. În alte cuvinte, stat etnic nu, partid etnic (U.D.M.R.), da. Iat? de ce este imperios necesar s? rememor?m, spre înv???tur?, drama unioni?tilor, dar ?i a generalilor deveni?i „criminali de r?zboi", vârâ?i în pu?c?riile comuniste pe „loturi".

Iuliu Maniu, arestat la 75 de ani, condamnat la închisoare pe via??, mort la Sighet în '53, târât de gardieni pe sc?ri, într-un sac ?i zvârlit la groapa comun?. Iar doamna Rodica Palade (G.D.S.) afirm? c? a-i c?uta oasele e „act blasfemiatoriu", nicidecum cre?tinesc.
Cardinalul Iuliu Hossu a primit 20 de ani de închisoare, Domiciliu Obligatoriu la Ciorogârla, apoi la C?ld?ru?ani; citise, la Alba Iulia, Declara?ia de Unire cu ?ara.
Istoricul acad. Silviu Dragomir, arestat în '49, eliberat în '55; a murit la Cluj, în '62.
Istoricul Ioan Lupa?, arestat în '50, eliberat în '55.
Istoricul Ion Nistor, rectorul Universit??ii Cern?u?i; a redactat Actul Unirii; arestat în '50, eliberat în '55.
Ion Mihalache, arestat dup? înscenarea de la T?m?d?u, în 14 iulie '47, închis la Râmnicu S?rat ?i mort acolo, la 81 de ani, în 1963.
Dr. Grigore Grigorovschi, militant pentru unirea Bucovinei cu România, mort la V?c?re?ti, în 1950.
Ion Pelivan a murit la Sighet, lâng? Gh. Br?tianu ?i Iuliu Maniu. Iar noi spunem c? patriotismul e ridicol, de?i Iorga a folosit vocabula în alt context, avertizând: „suntem un popor ridicol ?i criminal de tolerant" (subl.mele). Tolera?i, tolera?i, poate r?mâne ceva! Accept?m s? fim umili?i de Csibi Barna, refugiat în Ungaria: „S? se rup? România precum steagul din mâna mea", blestema în iulie 2015. ?i-n decembrie 2015, Kelemen Hunor gl?suia: „Poate ar trebui alt? zi na?ional?". ?i alt imn: al Ungariei! Acela?i Hunor îndemnase, în 2014: „S? aducem Catalonia ?i Tirolul în Ardeal". Expresiv îndemn, nu-i a?a? Doar a fost ministru al Culturii din România. De altfel, „regina independen?ei", cum o nume?te presa catalan? pe doamna Marcela Topor-Puigdemont din Vaslui, a fost student? la „Cuza". Oare ce-o crede despre Unirea Mic?? Parte a istoricilor ie?eni ?tiu ce cred, de vreme ce viruseaz? necontenit fiin?a na?ional? ghilimetând-o, a?a cum ghilimeteaz? ?i voin?a colectiv? majoritar?. Minoritatea d? tonul ?i face muzica! Oare 16 ani de Regiune Autonom? Maghiar?, impus? de Iosif Vissarionovici, nu ne-au ajuns? Regiunea Autonom? Maghiar?, vecin? cu Ora?ul Stalin. Se mai v?d pe Tâmpa urme din literele formate prin copaci planta?i anume pentru a da numele t?tucului: Stalin.

Lamentabilul ins Alexandru Florian ne trage pe dreapta, sus?inând c? politica na?ional? e nefast?, rasist?, extremist?, colorat? în gri nazi sau în verdele Legiunii. S? nu-l discrimin?m ca fiu de comunist pur-sânge? Ba s?-l „discrimin?m" pu?intel, t?indu-i salariu?ul oferit de statul român. Stat pe care îl trage de urechi Kelemen Hunor, cu „Steaua României" în piept ?i cu Catalonia în inim?. Cic? românii ar pune pumnul în gura minorit??ilor. De unde o spune? Din Parlamentul României! Solu?ia ar fi, dup? U.D.M.R., s? se mic?oreze pragul de vorbitori de limb? maghiar?, pentru a fi angaja?i la prim?rii translatori pentru necunosc?torii de limb? român?. O ?ar? de translatori, asta dorim? Un cet??ean român de etnie maghiar? vine la interviu pentru un post, cu translatorul la purt?tor.

Da, se insist? pe alt? limb? decât româna, pentru c? limba comun? e alt criteriu de identificare a unei na?iuni. De ce preseaz? ucrainenii (care au ucrainizat numele românilor: Buzatu-Buzatenko; Cherdevar?-Kerdevarenko; Sandu-Sandulenko)? Simplu: ca minoritatea româneasc? s? nu aib? drept la ?coal? în române?te. Iar inform?rile lui Tökes, mergând cu pâra la Poart?, la Bruxelles, sunt dezechilibrate. Europarlamentarul, ales de români, i-a cerut lui Viktor Orban „protectorat pentru Transilvania", cu „Steaua României" la rever (atunci o avea, cred), uitând c? în Ardealul celor trei na?iuni, unguri, secui, sa?i, nu existau ca na?iune tocmai românii majoritari. Iar în Constitu?ia Dietei ungure?ti, articolul 18, sta scris c? era pedepsit cu 4 ani de închisoare cine vorbea ceva contra na?iunii ungare. I s-o fi replicat pastorului c? mai r?u decât maghiarii o duc în Harghita-Covasna, acum, minoritarii români?

Premierul din vecini, Viktor Orban, l-a lini?tit pe Tökes: „Viitorul o s? fie în limba maghiar?!", viziune la fel de aberant? ca aceea cum c? Iisus ar fi fost ungur. Iar un pre?edinte al Parlamentului Ungariei sus?inea c? autonomia Transilvaniei e „porunca lui Dumnezeu". Î?i pune Dumnezeu mâna-n cap? M? îndoiesc, dac? n-are pe ce pune mâna. Na?iunea român? e jignit? pe teritoriul nostru. Nu mai exist? persona non grata? Sau adev?rul gol-golu? este c? Orban ne jigne?te pentru c? ne jignim noi în?ine? N-a mai r?mas unionist s? nu fie hulit, dispre?uit, ironizat. Cuza? Un „ofi?era? muieratic". Ne întreb?m ce-am fi fost f?r? nem?i, f?r? dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, f?r? Carol. Dar regele întâiu a avut inteligen?a s? continue ce-a început Cuza, reformele lui: legea agrar?, a instruc?iunii, codurile penale... Oare de ce sigla U.A.I.C. este preferat? primei universit??i române, Universitatea „Al.I. Cuza"? Abreviem, abreviem, pân? nu mai r?mâne nimic! Leii Regulamentului Organic, pu?i pe treptele U.A.I.C. de un rector neinspirat, rânjesc la trec?tori. ?i nu sunt deloc edenta?i în România edenta?ilor, a celor cu „guri ?tirbe". N. Carandino avea zâmbet Colgate când a ie?it din temni??? Cum, când i-au scos to?i din?ii în b?t?i?

Rusia nu va abandona nicicând politica expansionist?, în timp ce noi pled?m pentru imigrare în defavoarea interesului etnic. Cum au procedat sovieticii? Dislocând popula?ia româneasc?, deportând-o. Kelemen Hunor voia recuperarea p?mântului natal „pas cu pas" (Iohannis) ?i „ceas de ceas" (Lenin). ?i câ?i „duali?ti" dintre românii neao?i nu se g?sesc! Nu mai avem Carpa?i ci... Alpii Transilvaniei. Cât despre Bucovina, cine mai ?tie, dintre elevi, studen?i chiar, c? e o provincie istoric?? Marc? de ap? chioar? sau mineral?, asta se ?tie. Maghiarii ?i-l impun pe eroul lor, Kossuth (cu greu, la Târgu Mure?, strada C?l?ra?ilor nu ?i-a schimbat denumirea în Kosuth Lajos). Medievistul Vasile Lechin?an, constata nu demult, în 2006,î n „Formula AS", ca referent la Arhivele Na?ionale din Cluj-Napoca, faptul c? se aplic? Legile Dietei mai r?u ca pe vremea iob?giei. Din cl?diri publice sunt sco?i români ai c?ror str?mo?i au contribuit la ridicarea lor. Guvernan?ii României n-or fi citit comentariile profesorului clujean, de vreme ce din Liceul Piari?tilor, al c?rui nume e legat de Inochentie Micu Klein, Gh. ?incai, Petru Maior, sunt sco?i românii? La fel din „Bastilia" (Colegiul Reformat), fostul colegiu unitarian. „Arhivele sunt pline de documente care demonstreaz? c? românii sunt parte efectiv? la toate aceste construc?ii cedate acum", scrie V. Lechin?an, specialist în institu?ii ?i edificii istorice din Transilvania.

Dup? cedarea Funda?iei Gojdu (sau cu acest prilej), Gh. Piperea întreba: se mai ?tie dac? în Cetatea Alba Carolina mai exist? Codex Aureus sau dac? n-a fost mutat la Budapesta? În fa?a catedralei catolice din Alba, sub paji?te, se afl? ruinele basilicii bizantine distruse de maghiari în 1002, când au ocupat Apullum. Gh. Br?tianu a v?zut un miracol în d?inuirea noastr? etnic?; altora le stârne?te pohta de pamflec?real?. Îl scoatem de Mihai Viteazul ca juc?tor perdant la bursa de iluzii a românilor ?i nici Baba Novac haiducul, care i-a stat al?turi (cum l-a h?ituit pe Hasan Pa?a!), personajul basmelor copil?riei mele, nu scap? de hul?: e înf??i?at ca tr?d?tor al lui Mihai. C? a fost prins ?i ars pe rug la Cluj, în februarie 1601, n-are importan??. Baba Novac este erou al sârbilor, la noi - tr?d?tor, cum sus?ine un soi de istorie. Dar câte motive nu g?sim s? facem haz! Mi?toc?nia e-n trend. Kog?lniceanu? Un destr?b?lat gastronomic ?i erotic, specialist în frig?nele ?i g?lu?ti, care g?tea bou à la mode ?i zaharicale fran?uze?ti. A cercat bucate ?i femei, atâta tot. Doar arhivele nu mai conteaz? dac? ni le poate p?stra Ungaria, a?a cum Moscova ne-a p?strat tezaurul. N-ai arhiv?, n-ai toponimie, po?i contesta românismul în Ardeal, ceea ce se ?i întâmpl?.

De „România" lui Rosenthal se râde cum c? pictorul ar fi fost evreu ungur ?i c? model, muz? sau cum vre?i a-i spune a fost so?ia lui C.A. Rosetti, o sco?ian?, Mary Grant, sora consulului englez de la Bucure?ti. Ca ?i cum ar conta biografia modelului pentru o alegorie. Cine o fi fost „Libertatea" lui Eugène Delacroix (Libertatea conducând poporul, 1830) se întreab? cineva? ?i câ?i gazetari dez-orienta?i sau bine orienta?i nu s-au opus denumirii Ministerului Culturii ?i Identit??ii Na?ionale, deranja?i de identitate, ca nemotivat?, exagerat?, demodat?. Adio diferen?ei etnice, în numele unei vocabule slobozite - culmea! - chiar de Ministerul Educa?iei: multiperspectivitate (sic!). Cât despre „perspectivitate", un jurnalist l-a întrebat pe pre?edinte: „Ave?i un orizont de timp?" ?i lentul nostru pre?edinte, vorbind o român? mai lent? decât Ciorbea, a r?spuns : „Nu."

Prioritar, se încearc? s? se fac? praf ?i con?tiin?a de neam, ?i coeziunea social?. Un argument contra „hicleniilor" (vorb? de cronicar)? Într-un s?tuc, Pinticu Tecii, numit ?i Piciorul Iancului, ??ranii dintr-o mic? a?ezare au riscat, în Ungaria hortyst?, dup? cedarea din '40, s?-?i p?streze steagul lucrat manual, cu care au participat la Unire. L-au ascuns în turla bisericii , sub ni?te scânduri. Fusese furat în '39, apoi recuperat ?i ascuns în gunoierni?a satului, învelit cu grij? într-o piele de c?prioar?. Pe steag scria: „Acum ori niciodat?".

footer