Revista Art-emis
Sistemul terorist lupt? cu disperare pentru supravie?uire (6) PDF Imprimare Email
Eugen Zainea   
Duminică, 15 Octombrie 2017 16:32

Sistemul terorist Eugen Zainea 6Acest serial p?rea, în urm? cu o s?pt?mân?, s? fi ajuns la sfâr?it, odat? cu încheierea celui de-al cincilea episod. Evenimentele stranii petrecute în aceast? s?pt?mân? m-au obligat s? revin cu aceast? continuare. M? refer la gestul stupefiant al premierului Tudose de a ie?i public, la televiziune, cu afirma?ia c? va efectua o remaniere, referindu-se implicit la cele dou? doamne ministru împotriva c?rora D.N.A. începuse ilegal urm?rirea penal? pentru o Hot?râre de guvern ?i la ministrul Viorel Ilie, pentru care parlamentul nu a acceptat începerea urm?ririi penale. Gestul era cu atât mai ?ocant cu cât premierul nu discutase în prealabil acest subiect cu cele dou? partide care alc?tuiesc coali?ia care l-a propus în fruntea guvernului. În plus, dl Tudose a mai comis ?i gestul incalificabil de a discuta cu pre?edintele Iohannis înainte de a-?i prezenta punctul de vedere ?i argumentele coali?iei majoritare.

Aceast? succesiune nea?teptat? constituie, în fond, o surpriz? numai pentru cei care nu realizaser? îns? c? au r?mas foarte multe lucruri nel?murite în privin?a celor dou? foarte suspecte nominaliz?ri de premieri. Fiindc?, la nominalizarea lui Grindeanu, au existat mari îndoieli ?i b?nuieli de dubl? comand?, dat fiind c? el trecuse anterior, timp de un an, în calitate de cursant, pe la ceea ce eu numesc „Fabrica de genii a S.R.I." (Academia Na?ional? de Informa?ii). Comportamentul dlui Grindeanu a confirmat integral, ulterior, aceste suspiciuni.

Ceea ce este greu de în?eles este cum a fost posibil ca dl Dragnea s? ne arunce din lac în pu? cu ceea ce p?rea a fi op?iunea sa prin nominalizarea lui Mihai Tudose ca prim ministru. ?i asta fiindc?, în ce-l prive?te, spre deosebire de dl Grindeanu, care avea o evident? musc? pe c?ciul?, dl Tudose este posesorul unui adev?rat roi. Deoarece leg?turile sale sunt foarte solide nu numai cu „Fabrica de genii...", unde a fost nu un biet cursant, ci ditamai... profesorul! Ca s? nu mai spun c? ?i doctoratul (?i acela plagiat!) l-a sus?inut tot la Academia Na?ional? de Informa?ii. Dar domnia sa are leg?turi directe cu institu?ia care patroneaz? „Fabrica de genii", cât? vreme public?, în calitate de autor, c?r?i cu prefe?e ?i postfe?e semnate de nimeni al?ii decât de dnii George Maior ?i Florian Coldea! Doar bine spune poporul român, în marea sa în?elepciune, c?... cine se aseam?n? se adun?! A?a c?, prin gesturile comise în s?pt?mâna la care m? refer, dl Tudose ne-a convins c? nu Dragnea l-a propus prim ministru ?i dl Iohannis l-a acceptat f?r? crâcnire, ci c? lucrurile s-au petrecut ni?el altfel. S.R.I. l-a propus, Iohannis l-a impus ?i Dragnea l-a acceptat. Interpretând lucrurile în aceast? cheie, nu mai trebuie s? mai fim surprin?i de baletul neîncetat pe care dl Tudose îl face cu punctele înscrise în programul guvernamental al P.S.D. ?i cu propunerile legislative care ar trebui s?-l transpun? în practic?.

Numai c? în aceast? privin??, am cam avea ?i noi, votan?ii acestei majorit??i guvernamentale clare, câte ceva de spus. Cu atât mai mult cu cât sondajele recente de opinie arat? c? P.S.D. ?i ALDE se bucur? în continuare de o cot? înalt? de încredere a popula?iei, în vreme ce, s? nu-i fie cu sup?rare moroc?nosului ?i monosilabicului premier (care, din acest punct de vedere, seam?n? leit cu Iohannis, parc? ar fi f?cu?i de aceea?i mam?...), dar pe bun? dreptate, cota sa de încredere se îndreapt? vertiginos c?tre zero. ?i pentru asta nu sunt de vin? P.S.D. ?i ALDE, cum vrea Dumnealui, (sup?ratul pe sat...) s?-i scoat? ?api isp??itori, ci cei care l-au împins, semiocult, în fotoliul de prim ministru: S.R.I. ?i Iohannis.

Manevrele scandaloase puse la cale de Tudose ?i Iohannis pentru a sabota actul de guvernare ne oblig? s? constat?m ?i jocul profund necinstit la care se preteaz? dl Hellvig. Fiindc?, în ciuda asigur?rilor date de domnia sa c? S.R.I. s-a delimitat de abuzurile lui Coldea ?i c? respect? cu sfin?enie legea ?i menirea S.R.I. (care nu are voie s? se amestece în politic?...), este absolut evident c? S.R.I. continu? s? ?in? întregul sistem politic din România captiv al unui grup de interese flagrant contrare interesului na?ional pe care serviciile secrete ar trebui s? le promoveze ?i apere. Avem deja, dup? falsa trecere în rezerv? a lui Florian Coldea, o mul?ime de dovezi concrete în sprijinul acestei afiirma?ii:
- potrivit declara?iilor colonelului Daniel Dragomir, de care nu mai avem motiv s? ne îndoim, Coldea continu? s?-?i exercite atribu?iile, lucrând în aceea?i unitate, având în continuare ma?in? cu ?ofer ?i telefon operativ;
- mâna lung? a serviciului se manifest?, ca ?i înainte de "trecerea în rezerv?" a lui Coldea, asupra unor institu?ii fundamentale ale statului (în acest sens, comportamentul, amintit deja ?i asupra c?ruia voi reveni, al primului ministru este cât se poate de elocvent, aproape c? nu se mai poate vorbi de „dubl? comand?", domnia sa p?rând a avea, precum s-a v?zut, o comand? unic?, la S.R.I.);
- st?pâna D.N.A. devine din ce în ce mai arogant? ?i sfideaz? aproape toate institu?iile ?i autorit??ile statului (parlament, guvern, Curtea Constitu?ional? ), a mers pân? la a încerca obstruc?ionarea activit??ii echipei de control a Inspec?iei Judiciare a C.S.M. care a efectuat verificarea D.N.A. la solicitarea Ministrului justi?iei, a dat na?tere unei atmosfere nes?n?toase în D.N.A., prin presiuni asupra procurorilor-este deja celebr? înregistrarea dispozi?iilor pe care le d?dea în plin? ?edin?? unor subordona?i fideli, în scopul fabric?rii de noi dosare pentru demnitari ai statului-, prin revocarea procurorilor care nu mai r?spundeau f?r? crâcnire la comenzi-a se vedea cazurile ?ulu? ?i Mihaiela Iorga-, altfel este greu de în?eles care ar fi cauza pentru care numai în ultimele s?pt?mâni, peste 15 procurori au solicitat s? p?r?seasc? aceast? structur? a parchetului;
- atmosfera din C.S.M. ?i comportamentul suspect al unora dintre membri, care ap?r? ?i acoper? prin deciziile Consiliului înc?lc?ri flagrante ale legii, asupra c?rora voi reveni.

Spuneam c? voi mai reveni asupra comportamentului dubios al premierului Tudose. Un exemplu elocvent în acest sens este atitudinea sa în privin?a sesiz?rii Cur?ii Constitu?ionale asupra recidivei grave a D.N.A., care dup? celebra Decizie din februarie a C.C.R., prin care aceasta a precizat c? D.N.A. a intrat în conflict de natur? constitu?ional? cu guvernul prin anchetarea abuziv? a emiterii Ordonan?ei 13, a mai ini?iat înc? dou? astfel de anchete abuzive, în urma c?rora a fabricat dou? dosare penale prin care, dup? mintea dlui Iohannis, trei mini?tri au devenit „penali". Cum guvernul, care este entitatea lezat? repetat de astfel de abuzuri, ar fi cel care ar trebui s? fac? sesizarea, dl ministru Tudorel Toader a informat opinia public? asupra faptului c? a citit în ?edin?a de guvern draft-ul documentului. Or dl premier afirm?, halucinant, c? a?teapt? în continuare „pozi?ia oficial?" a ministrului! Ce s? în?elegem c? se petrece în creiera?ul premierului? Oare domnia sa conduce o band? de elevi recalcitran?i afla?i în recrea?ie, sau un guvern serios, adev?rat ?i responsabil? Fiindc? altfel nu în?eleg cum a?teapt? pozi?ia oficial? a ministrului Toader.

Dup? judecata premierului, lectura de c?tre ministru a documentului elaborat de minister, în ?edin?? de guvern, ce altceva este decât o pozi?ie oficial?? Altfel avem motive s? ne îndoim grav fie de buna credin?? a dlui Tudose, fie de capacitatea dânsului de a ra?iona, cât? vreme afirma?ia dumisale n?ucitoare pare a induce opiniei publice impresia c? ?edin?ele de guvern sunt...o ap? de ploaie! Cu atât mai mult cu cât dl profesor Toader se pronun?ase cât se poate de clar în materie anterior. (7) Dar dac? domnul premier ?i-ar fi îndeplinit obliga?ia de a nu permite D.N.A. s? încalce grav Constitu?ia ?i s? calce în picioare demnitatea ?i prestan?a de care ar trebui s? se bucure un guvern (?i nu oricare, ci exact guvernul condus de domnia sa!) ?i ar fi sesizat C.C.R., nu ar mai fi avut nici m?car ?ubredul argument cu cercetarea penal? a mini?trilor Shhaideh, Plumb ?i Viorel Ilie, care l-ar obliga, vezi Doamne, din motiv de „percep?ie public? ?i la nivel de Comisie European?" s? ini?ieze o remaniere guvernamental? nejustificat?...

Un alt motiv s?-l acuz de "comand? dubl?", dar la S.R.I. ?i Cotroceni, este, cum spuneam, baletul cu decizii care ar trebui s? pun? în aplicare programul cu care coali?ia pe care se face c? o reprezint? ca prim ministru a câ?tigat extrem de clar alegerile parlamentare. ?i ca s? nu fiu acuzat c? fac afirma?ii nefundamentate, men?ionez comportamentul contradictoriu ?i menit s? saboteze orice m?suri fundamentale în domeniul economic ?i financiar pe care guvernul s?u ar trebui s? le ia. În acest sens, mai mult decât edificatoare sunt tergivers?rile ?i chiar opozi?iile dlui premier la m?suri anun?ate de liderii coali?iei ?i de colegi mini?tri în domeniul fundamental al fiscaliz?rii.

Un exemplu ar fi chiar foarte recentul anun? al dumisale c? aplicarea deciziei de trecere la TVA split nu va mai fi obligatorie pentru toate firmele. Nu este locul ?i cazul s? intru acum în discu?ii tehnice în aceast? problem?. Dar ar fi cazul s?-i amintesc marelui specialist în economie ?i management, profesor doctor (plagiator!) la Academia Na?ional? de Informa?ii c? statisticile Uniunii Europene (structur? în fa?a c?reia, altfel, se închin? necondi?ionat în materie de „percep?ii"!) arat?[38] c?, din cauza deficien?elor grave în materie de legisla?ie european? în materie de T.V.A., datând de peste 25 de ani, de pe vremea când vorbeam de Pia?a Comun?, cu numai ?ase membri, bugetul Uniunii pierde anual 150 de miliarde de euro prin evaziune la plata T.V.A., din care 50 de miliarde de euro se datoreaz? evaziunii prin circuitele transfrontaliere ale m?rfurilor, care ar trebui taxate. Adic? numai evaziunea transfrontalier? are o dimensiune, ca s? în?eleag? ?i cititorul obi?nuit, care nu e profesor doctor, de 100 de euro pe cet??ean. Adic?, la dimensiunea real? a popula?iei României, aproape dou? miliarde de euro anual. Evaziunea total? la T.V.A. valorând la nivelul României, ca s? lu?m în calcul media european?, circa 6 miliarde de euro anual! ?i tot pentru ca cititorul nespecialist ?i neobi?nuit cu astfel de numere uria?e, s? în?eleag? dimensiunea exact?, trebuie s? spun c?, pentru România, ace?tia ar fi banii din care s-ar putea pl?ti anual trei milioane de pensii!

Din simpla preluare a acestor cifre din statisticile europene, rezult? c? decizia Comisiei Europene de a modifica radical regulile (foarte vechi!) în materie de T.V.A. este vital?. ?i atunci, oare de ce dl premier Tudose se joac? de-a baba oarba cu propunerile de îmbun?t??ire a sistemului de încasare a T.V.A.? Nu m? pronun? dac? m?sura imaginat? ar fi cea mai bun?. Dar este foarte clar c? solu?ia nu este ca lucrurile s? r?mân? în acela?i stadiu ?i la acela?i nivel de evaziune de azi. Iar profesorul doctor Tudose, dac? are obiec?ii la m?surile care se sugereaz?, poate veni cu propuneri de m?suri, altele, dar care s? rezolve problema!

Tot în aceea?i zon?, a evaziunii fiscale ?i a metodelor din ce în ce mai sofisticate, dar ?i mai revolt?toare prin care în special multina?ionalele, care sunt în România juc?torul cel mai important în economie, fraudeaz? anual bugetul na?ional de sume de multe miliarde de euro care ar trebui s? fie pl?tite de aceste entit??i, dar nu sunt, vorbim de m?suri concrete care ar trebui luate de guvernul condus de dl Tudose. Or, în locul acestor m?suri concrete, dl profesor doctor S.R.I. se rezum? la ?otii televizate de genul compar?rii b?ncilor cu celebrul bandit Terente. Dar aceste glumi?e, chiar dac? în mare parte justificate, dac? "dau bine la galerie", nu aduc bani la buget. (Referitor la compara?ia dlui Tudose, care în aceast? privin?? nu e departe de realitate, nu pot s? nu-mi amintesc c? în momentul izbucnirii teribilei crize financiare mondiale din 2007, provocat? de l?comia sistemul bancar ?i transformat? în criz? economic? sistemic?, mondial?, nest?pânit? în totalitate nici pân? ast?zi, într-un articol din presa american?, unul dintre marii speciali?ti în analiz? financiar? f?cea o analogie similar? cu a dlui Tudose. Între bancheri ?i...c?m?tari. F?când afirma?ia, poate ?ocant?, dar cu care personal am fost de acord atunci ?i sunt în continuare ?i ast?zi, c? din aceast? compara?ie, bancherii sunt mult mai de dispre?uit decât c?m?tarii, care, afirma marele analist, au un cod al lor, al...onoarei, ale c?rui limite nu le dep??esc. Ceea ce nu este cazul ?i cu bancherii...). Or ?i în aceast? privin??, o ?ti sau n-o ?ti dl Tudose, exist? chiar o Directiv? din 2016 a Comisiei Europene (dar, acuz? oficiali germani, pitit? de dl pre?edinte al Comisiei, Junker, care a împiedicat pân? acum aplicarea ei!), care solicit? plata de c?tre multina?ionale, inclusiv de c?tre b?nci, a taxelor în statele în care realizeaz? profitul ?i cu nivelul stabilit de legisla?ia din statul respective, împiedicându-se astfel tot felul de manevre de transfer al profitului în paradisuri fiscale, sau de externalizare, pe diverse c?i, a profiturilor din statele în care se realizeaz? ?i de internalizare în ele a pierderilor, astfel încât s? se realizeze bilan?uri falsificate. ?i în aceast? direc?ie, presiunile din partea unora dintre statele membre ale Uniunii Europene (nu pare a fi ?i o preocupare a României, a dlui Iohannis ?i a SRI!) sunt uria?e, fiindc? este vorba de sume imense sustrase de la bugetele na?ionale ?i din care s-ar putea finan?a cre?terea economic?, s?n?tatea, educa?ia, înv???mântul ?i cercetarea ?tiin?ific?, asisten?a social? etc.[39].

Referitor la acest capitol în mod expres, a? avea o întrebare pentru dl Mihai Tudose, premier al României ?i profesor doctor S.R.I. Deoarece se afirm? în multe medii c? nivelul de colectare a taxelor realizat de A.N.A.F. este foarte sc?zut, acesta fiind unul dintre motivele pentru care la buget nu ajung decât o parte din banii care ar trebui s?-l alimenteze, aceast? eviden?? constituie, a?a cum ar fi firesc, o preocupare pentru Dumneavoastr?? ?i, în aceste condi?ii, ar mai fi ?i întrebarea suplimentar? dac? în A.N.A.F. mai ac?ioneaz? cei aproape 140 de ofi?eri S.R.I. conspira?i despre care relata într-unul dintre articolele sale fostul senator Valer Marian. Dac? da, care sunt beneficiile reale pe care le-a adus A.N.A.F. ?i nivelului de colectare aceast? masiv? infuzie de acoperi?i? Sau trebuie s? d?m crezare afirma?iilor din medii de pres?[40] care afirm? c? unii dintre ace?ti acoperi?i ar stabili programele de control, cine s? fie ?i, mai ales, cine s? nu fie controlat de A.N.A.F. (poate firmele acoperite ?i neacoperite ale SRI, de gen Hexi Pharma, SIVECO, AEDIFICIA Carpa?i, TEAMNET-Ghi?? ?i multe altele, pe care le-a enumerat-deocamdat? par?ial-colonelul Daniel Dragomir într-un contrar?spuns la r?spunsul-pe Facebook!-al purt?torului de vorbe al S.R.I.).

Vorbeam anterior de D.N.A. ?i de ?efa acestei structuri, care au ajuns s? aib? un comportament absolut bol?evic, caracteristic anilor '50. Este de neimaginat la ce nivel a ajuns acest comportament, dac? D.N.A., aten?ionat? de C.C.R. în februarie, recidiveaz? de dou? ori în anchetarea oportunit??ii actelor normative ale guvernului, dând na?tere la dou? dosare penale ?i dându-i posibilitatea dlui Tudose s? ini?ieze o remaniere despre care nu se poate spune altceva decât ce a afirmat, pe bun? dreptate, dl C?lin Popescu T?riceanu[41]: „D.N.A. ?i-a pierdut toat? credibilitatea. Toate acuza?iile pe care le lanseaz? trebuie analizate cu mult? aten?ie. Nu putem accepta ca D.N.A. s? fac? Guvernul României cum îi convine!"

Opinia exprimat? de dl T?riceanu este confirmat? de o recent? dezv?luire a lui Dan Andronic[42], care se refer? la ni?te informa?ii pe care le avea anterior despre felul în care au ap?rut denun?urile lui Dinu Pescariu în dosarul MICROSOFT, dare pe care nu le-a dat publicit??ii pân? când nu au ap?rut declara?ii în acest sens ale unuia dintre fo?tii avoca?i ai lui Pescariu. „Nici nu avea cum s? nu o recunoasc? pentru c? era o leg?tur? de notorietate. Rare? Dan recunoaste leg?tura cu Florian Coldea dar l-a? pune mai degrab? în leg?tur? cu denun?urile lui Dinu Pescariu, dar spune ni?te lucruri despre care ?i eu aveam informa?ii, dar am evitat s? le fac publice pentru c? nu aveam o confirmare, ?i anume c? denun?urile pe care el le-a facut au plecat din biroul Laurei Codru?a Kovesi iar în aceast? tehnologie de redactare a lor a fost implicat ?i Florian Coldea. Este vorba de o implicare direct?. Modul în care Dinu Pescariu a fost convins s? fac? aceste denun?uri îl implic? pe Florian Coldea. Lui Dinu Pescariu i s-a întâmplat ceea ce s-a întamplat multora. Li se fac dosare penale astfel încât tot ceea ce spun intr? într-o sfer? a oamenilor penali care nu ar mai trebui s? aib? credibilitate. Pentru c? Dinu Pescariu ar fi ?i amenin?at voalat c? va face anumite dezv?luiri dup? ce a ie?it de la D.N.A."

Ceea ce este extrem de îngrijor?tor este faptul c? Laura Codru?a Kovessy se consider? atât de puternic? (?i întrebarea este de ce are aceast? siguran?? de sine ?i de unde ?tie c?-i vine acoperirea care o face s? nu se team? de nimeni ?i de nimic...) încât î?i permite lucruri inimaginabile. Dovada o reprezint? o dezv?luire senza?ional?, care provine de la Mugur Ciuvic? ?i de la Grupul de Investiga?ii Politice pe care-l conduce ?i despre care relateaz? pe larg Ion Spânu[43]. Este vorba de faptul c? D.N.A. achizi?ioneaz? ni?te echipamente ?i soft-uri care transform? aceast? structur? care, oricum, ac?ioneaz? deja ca un stat în stat, în cel mai puternic ?i mai de temut-în sensul real ?i totodat? corect al termenului-serviciu secret al României. Fiindc? este vorba de un sistem extrem de complex, care îi va permite s? p?trund?, cu sau f?r? autoriza?ie, în orice calculator sau telefon din România, din care s? extrag? ?i copieze date, fi?iere etc. În acest fel, se poate spune, pe baza specifica?iilor tehnice publicate de Mugur Ciuvic? pe site-ul GIP ?i preluate în parte de Ion Spânu în Cotidianul, c? D.N.A. va avea capacitatea tehnic? de a intra, inclusiv f?r? mandate, în dispozitivele electronice ale fiec?rui roman, înc?lcând brutal drepturile ?i libert??ile persoanei, intimitatea noastr? a tuturor. Este o dezv?luire de maxim? importan?? ?i ne ofer? imaginea apocaliptic? a unei structuri care pare a fi sc?pat complet de sub controlul oric?rei institu?ii a statului cu adev?rat de drept. Este firesc s? ne întreb?m cine a dat aprob?rile necesare pentru achizi?ia de c?tre D.N.A. a acestui sistem. Cu atât mai mult cu cât achizi?ia se face din bani publici!

Consider c? este o problem? care trebuie s? fac? obiectul analizei de c?tre parlament ?i sunt de p?rere c? s-a ajuns deja la un prag care nu trebuia dep??it ?i c? se impune ca parlamentul României s? constituie o comisie special? de analiz? a activit??ii D.N.A., care î?i dep??e?te în mod evident ?i foarte grav ?i periculos pentru drepturile fundamentale ale omului atribu?iile specificate în legea de func?ionare. Presupunând c? aceast? analiz? ar ajunge la concluzia c? un astfel de sistem se justific?, el nu poate fi l?sat în niciun caz în posesia ?i la discre?ia unei institu?ii care se manifest? din ce în ce mai evident aproape exclusiv ca o institu?ie de for??, ci va trebui s? se afle în posesia unei autorit??i speciale, complet civil? ?i care s? nu dea acces la colectarea de date de care este capabil sistemul decât pentru cazuri punctuale ?i numai pe baz? de autoriza?ie dat? de un judec?tor de drepturi ?i libert??i, în baza unei documenta?ii extrem de bine fundamentate.

Nu de alta, dar afl?m, de la o zi la alta, din chiar audierile de la Comisia de control al SRI, lucruri care ar trebui s? însp?imânte. Nu pe cet??eanul simplu, care este oricum însp?imântat de ma?in?ria monsruoas? de abuzuri c?reia îi este victim? în "statul de drept B?sescu-Iohannis". Ci pe cei care reprezint? ceea ce a mai r?mas din institu?iile cu adev?rat democratice ale statului roman. Astfel, din audierea colonelului Ioan Tarnu, fost ?ef al S.R.I. Alba, una dintre cele 65 de persoane indicate de colonelul Daniel Dragomir ca putând furniza date ?i documente, afl?m[44] de la dl senator Claudiu Manda, pre?edintele Comisiei, lucruri care ar trebui s? provoace cutremure.
„Ast?zi am avut o audiere, a domnului Ioan Tarnu, fost ?ef al S.R.I. Alba, lucr?tori în SRI de 27 de ani. A prezentat comisiei materiale, probe, înscrisuri, C.D.-uri, documente care sunt declasificate ?i la care comisia poate s? aib? acces. Ne-a explicat despre aspecte care au dou? componente, pe de-o parte unele anchete for?ate sau insist?ri de tot felul pentru a se face anumite anchete ?i pe de alt? parte informa?ii pe care domnia s-a le-a prezentat institu?iilor de rang superior unde nu s-a întâmplat nimic, despre care spune c? sunt de o gravitate extrem de mare, se vorbe?te despre milioane, zeci de milioane de euro". Aspectele prezentate de Ioan Tarnu intr? în competen?a Comisie pentru controlul S.R.I. ?i vor fi verificate de aceasta, a spus Manda.

Ioan Tarnu a prezentat comisiei ?i informa?ii despre cazul Apostu ?i Carabulea. „A prezentat o situa?ie în care o persoan? sau în numele unei persoane din conducerea S.R.I. a fost apostrofat pentru mandatul pe care l-a avut S.R.I. Alba ?i anume de a pune în aplicare o autoriza?ie de interceptare a unor posturi telefonice, plus chestiuni de buc?t?rie intern? pe care nu pot s? le dezvolt, dar le putem verifica.Domnia sa spune c? au fost înc?lcate regulamentele interne", a spus Claudiu Manda.

Fostul ?ef al S.R.I. Alba a vorbit ?i despre o firma de soft „care este în aten?ia opinie publice, despre care se ?tia de la momentul anului 2010 ?i a despre care a informat la momentul anului 2010 despre diferite aspecte ?i nu s-a luat nicio m?sur? la momentul respectiv".

Ioan Tarnu le-a spus parlamentarilor din Comisia S.R.I. c? despre presiuni f?cute asupra judec?torilor ?i despre implicarea Laurei Kodru?a Kovesi în dosarul s?u. „A vorbit inclusiv despre cazul domniei sale, despre arestrea domniei sale, dând exemple în care persoan? din conducerea S.R.I. na?ional i-ar fi spus: « Preda?i cheile, ?tampila, urmeaz? s? fi?i arestat [...] V? rog s? îi înso?i?i pe dân?ii ?i s? merge?i la DIICOT pentru a fi arestat ». Spunea c? ordonan?a de re?inere a fost eliberat? la ora 17:00, dar la ora 9 ?i 47 de minute ap?ruse deja în pres? comunicatul c? este re?inut ?i urmeaz? s? fie arestat pentru 29 de zile, instan?a a respins propunerea de arestarea preventiv?. Este un aspect pe care vrem s? îl vedem, cum se întâmpl? ca înainte s? se ajung? la instan?? s? apar? în mass-media aceste aspecte. Domnia sa vorbea chiar despre o presiune f?cut? la adresa judec?torului, inclusiv mediatic?, dar ?i alt tip de presiuni pe care urmeaz? s? le clarifiv?m", a spus Manda.

„Domnul Tarnu a avut în fa?a comisiei ?i o explica?ie în ceea ce prive?te ?i acuzarea domniei sale, [...] a spus c? în prima instan?? a fost achitat, dup? care aici la Bucure?ti a fost judecat de o anumit? persoan? sau un complet de judecat? care avea apropieri cu doamna Kovesi. A fost consilierul doamnei Kovesi dac? nu m? în?el", a ad?ugat Manda. Fostul ?ef al S.R.I. Alba a afirmat în comisie c? în cazuri „destul de grave institu?iile statului nu au insistat cu m?surile de probare ?i de trimitere în judecat?", a spus Manda. Tarnu a vorbit ?i despre sute de ascult?ri abuzive pentru care a adus probe a spus pre?edintele Comisiei S.R.I. „A vorbit despre ascult?ri abuzive, dar nu a indicat neap?rat S.R.I., de sute de numere de telefon ?i are probe în acest sens ?i urmeaz? s? vedem daca este în competen?a noastr?. Ascult?ri abuzive de sute de numere de telefon ?i cereri de interceptare pe care le-au f?cut ?i care nu au fost aprobate în diferite spe?e pe care le aveau în derulare."

Lucruri extrem de grave au rezultat ?i din audierea la Comisia S.R.I. a fostei ?efe a DIICOT, Alina Bica[45]. Pre?edintele Comisiei pentru controlul S.R.I., Claudiu Manda, a declarat, joi, c? Alina Bica a relatat în cadrul audierii sale c?, timp de un an, a avizat câte 16-20 de mandate de interceptare pe zi, cerute de c?tre S.R.I. în baza Legii siguran?ei na?ionale. „Ast?zi am avut o prim? audiere a Alinei Bica. A r?mas ca peste dou? s?pt?mâni s? ne vedem din nou pentru c? nu am reu?it s? epuiz?m toate subiectele pe care aveam de gând s? le l?murim. Am discutat ?i ne-a spus despre implic?ri ale persoanelor din conducerea S.R.I. la dosare la care domnia sa a participat sau le-a instrumentat, în ambele sensuri, în sensul de a sprijini pe unul sau pe unii dintre cei care erau inculpa?i cu m?suri mai pu?in severe sau interven?ii, în unele cazuri, împotriva unor inclulpa?i sau învinui?i cu m?suri pe care le solicitau persoane din conducerea S.R.I. cu m?suri mai severe", a declarat pre?edintele Comisiei pentru controlul S.R.I., senatorul Claudiu Manda, precizând c? unele cazuri au fost prezentate ?i în spa?iul public.

Alina Bica a declarat în timpul audierilor c? timp de un an a avizat între 16 ?i 20 de mandate de interceptare, cerute în baza Legii siguran?ei na?ionale. „Ne-a spus ni?te cifre pe care le consider?m oarecum uluitoare, între 16 ?i 20 de mandate pe zi. Un mandat avea în medie 10 persoane. Acest lucru s-a întâmplat în jur de un an de zile. Domnia sa spunea c? în momentul în care a început s? spun? c? nu o s? mai dea aviz pe astfel de mandate de interceptare a fost schimbat? dintre procurorii care trebuiau s? dea astfel de avize", a spus Manda. Mandatele vizau primari, pre?edin?i de Consilii Jude?ene, sportivi, oameni de afaceri, „persoane de orice fel" care nu erau relevante pentru siguran?a na?ional?, potrivit lui Manda. „A vorbit dac? ?i în ce m?sur? cunoa?te domnia sa despre implicarea ofi?erilor S.R.I. în dosare penale, în întocmirea de rechizitorii ?i de documentare alta decât cea informativ?. Ne-a dat ni?te exemple în acest sens, urmeaz? s? le verific?m", a ad?ugat pre?edintele comisiei.

Pentru cititorii obi?nui?i, pentru care cifrele despre care relateaz? dl senator Manda pot s? nu par? foarte relevante, vreau s? dau dimensiunea real? ?i care s? poat? fi apreciat? corect de to?i cei care vor parcurge acest articol. Fiind vorba de 16-20 de mandate de ascultare pe legea siguran?ei na?ionale ?i cum ar trebui s? ?inem cont, din ceea ce ?tim deja, c? procurorii ?i instan?ele lucreaz?, atumci când e cazul ?i noaptea ?i în zilele nelucr?toare c?, în timp de aproape un an, s? zicem 10 luni a 30 de zile asta înseamn? avizarea a 4.800-6.000 de mandate de acest tip. Cum, ne spune doamna Bica, pe fiecare mandat figurau în medie 10 nume, înseamn? c? s-au dat numai de c?tre doamna Bica mandate pentru ascultarea pentru siguran?a na?ional? pentru 48.000-60.000 de cet??eni. Dar, oare, câ?i procurori ?i judec?tori aveau calitatea s? dea astfel de mandate? Este o întrebare pe care i-a? sugera dlui Manda s? ?i-o pun? ?i s? caute prin Comisia S.R.I. r?spuns la ea. Fiindc? asta va da imaginea apocaliptic? a unui sistem monstrous, pe care nu în mod nejustificat îl numesc sistem terorist. Mai ales c?, o spune chiar dl Manda, cei pentru care s-au dat astfel de mndate nu erau persoane care s? aib? relevan?? pentru siguran?a na?ional?.

Dac? au existat în acel an mai mul?i procurori ?i judec?tori care aveau aceast? calitate ?i la „norma" raportat? de doamna Bica, înseamn? c? în România, S.R.I. a „fabricat" în odioasa perioad? B?sescu-?i poate mai fabric? ?i azi... - sute de mii de români terori?ti! V? mai rog s? lua?i aminte c? mul?i dintre cei astfel asculta?i, din ceea ce ?tim deja, au f?cut obiectul prelungirii ascult?rii chiar ?i patru ani neîntrerup?i. Dup? care, evident, nu s-a g?sit împotriva lor nimic incriminabil pe...siguran?a na?ional?. Dar s-au putut culege date care s? poat? fi folosite la ?antajarea respectivilor sau cine ?tie în ce scopuri, sau din care s-au construit dosare penale prin înc?lcarea flagrant? a Constitu?iei ?i a legilor ??rii. Amintesc doar c? în state cu adev?rat de drept-de exemplu în Statele Unite -, instan?ele interzic s? se ?in? cont de c?tre jurii de probe culese prin mijloace ilegale...

Dup? cum mai trebuie s? ?inem seama de un lucru. Fiecare om obi?nuit are un num?r de cel pu?in 10-20 de persoane cu care vorbe?te în mod curent la telefon. Persoanele publice au, cu siguran??, un num?r cel pu?in triplu de contacte telefonice curente. Face?i astfel socoteala c? pe aceast? practic? terorist?, e de b?nuit c? au fost, implicit, ascultate anual, posibil milioane de telefoane! Abuziv! Ilegal! Anticonstitu?ional!

Vorbeam anterior ?i despre marele semn de întrebare cu privire la ce înseamn? în momentul de fa?? Consiliul Superior al Magistraturii, pe cine mai reprezint? el în mod real, în ce mod el mai ofer? o garan?ie pentru o justi?ie adev?rat?. Este o întrebare pe deplin justificat?, dat? fiind scandaloasele decizii luate recent de C.S.M. în actuala componen?? pe sesizarea f?cut? de cele cinci judec?toare membre privind încetarea deta??rii la C.S.M. a judec?torilor ?i procurorilor care au dep??it termenul legal de deta?are de 3+3 ani[46]. Am spus pe drept cuvânt scandaloase fiindc? Plenul C.S.M. a decis cu majoritate de voturi acoperirea unei ilegalit??i. V? prezint ?tirea dat? de sursa citat?.

C.S.M. a decis, în ?edin?a de joi, c? deta??rile magistra?ilor în curs sunt legale ?i se men?in, îns? cele ulterioare hot?rârii Consiliului nu pot dep??i, cumulat, ?ase ani. Încetarea deta??rii procurorilor ?i judec?torilor la C.S.M. poate fi cerut? doar de pre?edintele ?i vicepre?edintele Consiliului. „Deta??rile în curs dispuse anterior prezentei hot?râri, sunt legale ?i se men?in; (majoritate:10 DA; 6 NU). Deta??rile ulterioare datei prezentei hot?râri pot fi dispuse ?i prelungite o singur? dat?, f?r? ca durata maxim? cumulat? s? dep??easc? termenul legal de 6 ani; (unanimitate)", sunt deciziile Plenului C.S.M. De asemenea, Consiliul a hot?rât c? "actul administrativ ce a intrat în circuitul civil prin care s-a dispus deta?area unui magistrat poate fi anulat doar de instan?a de judecat? în condi?iile art.1 alin. (6) din Legea nr.554/2004; (unanimitate)"

În leg?tur? cu situa?ia magistra?ilor deta?a?i ce ocup? o func?ie de conducere în cadrul aparatului propriu al Consiliului, s-a apreciat c? „încetarea deta??rii unui judec?tor sau procuror ce ocup? o func?ie de conducere în aparatul propriu al Consiliului poate fi dispus? numai dup? încetarea mandatului sau a deleg?rii în func?ia de conducere (majoritate:10 DA; 6 NU). Plenul C.S.M. sus?ine c? "în cazul judec?torilor ?i procurorilor deta?a?i în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, încetarea deta??rii poate fi dispus? numai la solicitarea pre?edintelui Consiliului ?i a vicepre?edintelui Consiliului. (majoritate: 9 DA, 6 NU, 1 NUL)".

Deciziile au fost luate dup? ce judec?torii Gabriela Baltag, Nicoleta ?în?, Lia Savonea, Simona Marcu ?i Evelina Oprina au solicitat încetarea deta??rii la C.S.M. pentru 27 de magistra?i, 15 fiind judec?tori ?i 12 procurori. „Am constatat c? prevederile legale referitoare la deta?area magistra?ilor în cadrul C.S.M. au fost interpretate într-o manier? care s? permit? prelungirea acesteia sine die, în pofida dispozi?iilor explicite ale normelor legale. Am remarcat faptul c?, printr-un artificiu juridic, în cazul mai multor magistra?i s-a procedat la prelungirea perioadei de deta?are peste durata maxim? prev?zut? de lege. astfel, dup? epuizarea primei perioade de deta?are ?i a unei prelungiri s-a dispus o nou? deta?are a respectivului judec?tor sau procuror ajungându-se astfel ca unii dintre ace?tia s? nu mai revin? la instan?ele sau parchetele de unde provin nici dup? 10 ani. Consider?m c? o astfel de practic? este nelegal?", sus?ineau cei cinci magistra?i în adres?.

Dovada clar? c? aceast? decizie ru?inoas? acoper? o ilegalitate flagrant? este c? se specific? în mod expres c? deta??rile actuale se men?in...poate pân? la calendele grece?ti, dar pentru deta??rile ulterioare se va respecta termenul de ?ase ani. Deci este limpede c? acei membri ai C.S.M. care au votat pentru aceste decizii scandaloase confirm? implicit c? termenul de deta?are legal este de ?ase ani, dar prelungesc ilegal actualele deta??ri. Oare de ce? În opinia mea, unicul r?spuns logic este c? actualii deta?a?i au un rol foarte precis determinat ?i c? nu e voie, de?i a?a ar fi legal, s? li se înceteze deta??rile, fiindc? asta ar încurca ni?te socoteli ?i planuri... superioare. Pare a fi limpede c? ei sunt ni?te ale?i-oare de cine ?i de ce?-?i au ni?te misiuni specifice-de la cine oare? Cumva de la S.R.I.? ?i nu cumva misiunea le-o fi fost specificat? prin ordin de zi pe unitate?

Acest adev?rat scandal ar trebui s? determine pe Ministrul justi?iei ?i parlamentul s? reanalizeze rolul Consiliului Superior al Magistraturii. Fiindc? acest for ar trebui s? fie primul care s? dea exemplu de respectare neab?tut? a legii. ?i aceast? decizie pare a sugera exact contrariul.
- Va urma -

-----------------------------------------------------------
[38] http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-3443_ro.htm
[39] https://stats.oecd.org/Index.aspx? ; DataSetCode=REV
[40]http://www.fluierul.ro/jsp/article/indexDisplayArticle.jsp?artid=963889&title=mirosse-a-cenzura-control-securistic-a-domeniilor-ro-cerut-de-anaf-ministrul-comunicatiilor-respingerea-pe-moment-cererea-anaf-se-stie-ca-in-anaf-e-plin-de-securit-trimiti-de-sri-
[41] https://www.activenews.ro/stiri-politic/Tariceanu-Nu-putem-accepta-ca-DNA-sa-faca-Guvernul-
dupa-cum-ii-convine-146729
[42] http://evz.ro/dan-andronic-dezvaluire-incendiara.html
[43] http://www.cotidianul.ro/laura-codruta-kovesi-transforma-dna-in-cel-mai-puternic-serviciu-secret-din-romania-308634/
[44] http://www.mediafax.ro/politic/manda-dupa-audierea-fostului-sef-al-sri-alba-ioan-tarnu- interceptari- abuzive-dosare-judecate-de-apropiati-ai-sefei-dna-16764993
[45] http://www.cotidianul.ro/manda-dupa-audierea-alinei-bica-308564/
[46] http://www.cotidianul.ro/csm-decizie-privind-legalitatea-detasarilor-308571/

footer