Revista Art-emis
Sistemul terorist lupt? cu disperare pentru supravie?uire (4) PDF Imprimare Email
Eugen Zainea   
Duminică, 08 Octombrie 2017 12:31

Sistemul terorist Eugen Zainea 4Nu se poate s? nu remarc înc?p??ânarea demn? de o cauz? mai bun? a domnului Iohannis, care persist? în ideea fix? c? justi?ia român? la ora actual? este atât de perfect? încât trebuie s? r?mân? neatins? ?i c? întruchiparea ei actual?, „împ?r?teasa" D.N.A. ?i a României, Kovessy (oare în ?âfna maladiv? a domniei sale, dl pre?edinte n-o fi m?car gelos pe dragostea ne??rmurit? ?i suspect? pe care i-o poart? acestei persoane occidentul?). Fiindc?, în toiul scandalului imens în care se scald? aceast? justi?ie ?i al nenum?ratelor dovezi ap?rute zilnic ale abuzurilor inimaginabile ale D.N.A. (procurori care terorizeaz? familiile celor cerceta?i, dând telefoane la ?coal? la copiii minori ai acestora, la p?rin?i sau chiar bunici!), multe dintre ele de acum confirmate de anchete ale Inspec?iei Judiciare a C.S.M., aflat într-una dintre numeroasele sale c?l?torii externe între dou? navete Bucure?ti-Sibiu ?i retur, tocmai la Tallin, afirm? c? ar fi primit de la lideri europeni îngrijor?ri privind propunerile de modificare a Legilor justi?iei. „?ti?i cum se desf??oar? astfel de întâlniri: ajungem pe rând ?i st?m o or? în hol la discu?ii. ?i atunci, sigur, suntem to?i politicieni ?i lideri, pre?edin?i sau prim-mini?tri. ?i când te întâlne?ti cu cineva: « Bun? ziua, cum e la tine? ». ?i se face un schimb de experien??. ?i, da, lumea a men?ionat îngrijor?ri în leg?tur? cu anumite evolu?ii care poate ar contraveni ideii de stat de drept"[24].

Dincolo de faptul c? aceast? relatare este teribil de neconving?toare, fiindc? este inten?ionat vag?, nu men?ioneaz? concret c? pre?edintele sau premierul „X" a spus cu subiect ?i predicat c? el e preocupat de modificarea legilor justi?iei din România, dar ne d? o idee despre cum interpreteaz? lucrurile domnul Iohannis. Adic?, chiar de s-ar fi schimbat, în grab? ?i formal, astfel de idei, ele nu au nicio valoare practic?, fiind vorbe de clac?, aruncate la o ?uet? purtat? în clipe de plictis, într-un hol, înainte de momentul intr?rii într-o consf?tuire, fie ea ?i informal?, sau de un dineu oferit de gazde din polite?e. Pornind de la astfel de vorbe de clac?, este de-a dreptul jenant s? faci aprecieri de genul celor f?cute cu morg? de dl pre?edinte: „Dup? p?rerea mea, este nevoie de o nou? negociere a con?inutului cu sistemul de justi?ie, fiindc? oamenii de acolo sunt oameni foarte bine califica?i, sunt magistra?i care cunosc sistemul, cunosc legile. Deci, nu vorbim de ni?te oameni care nu cunosc con?inutul, ei îl cunosc foarte bine, ?i cred c? în?elept ar fi s? se revin? la faza de discu?ie cu sistemul"[25].

Aceast? interven?ie a prilejuit o replic? foarte fireasc? a ministrului Toader[26]: „Textele de lege nu se negociaz?. Ini?iatorul unui act legislativ, indiferent de ierarhie, se raporteaz? la solu?ia legislativ?, la normele de tehnic? legislativ? ?i propune o formul? de redactare, care ajunge în final în Parlament unde au loc dezbateri, argumente pro ?i contra, modific?ri, îmbun?t??iri ale solu?iilor propuse de ini?iatori. [...] Problema cu avizul nefavorabil am mai explicat-o. Este un aviz consultativ. Am anumite rezerve fa?? de acest aviz negativ consultativ pentru c? în proiectul de lege Ministerul Justi?iei a re?inut foarte multe dintre propunerile formulate chiar de c?tre C.S.M. Cele mai multe propuneri vin de acolo. În?eleg, prin urmare, c? C.S.M. a dat aviz negativ pe solu?ii propuse de C.S.M. [...] Nu se pune problema rescrierii proiectului pentru c? are foarte multe solu?ii venite de la C.S.M. Are foarte multe solu?ii de punere de acord cu propunerile Cur?ii. Nu ai ce s? rescrii acolo. E vorba doar de câteva solu?ii, puncte asupra c?rora opiniile sunt diferite. În rest, exist? o convergen??. Eu m? a?teptam s? primesc de la C.S.M. avize punctuale pe fiecare solu?ie legislativ?, nu unul în bloc. Noi ne facem datoria a?a cum scrie la carte, a?a cum scrie în legea 24/2000 privind tehnica legislativ?".

Ca un comentariu, chiar din surse judec?tore?ti[27], afl?m c? 58% din propunerile ministrului Toader provin de la magistra?i si de la C.S.M.! Dl Iohannis nu sufl? îns? o vorb? despre abuzurile grave ale D.N.A., ale Laurei Codru?a Kovessy ?i ale celor câ?iva subalterni pe care îi folose?te în acest scop (nu pot s? nu-i atrag aten?ia dlu Iohannis c? ?i aceste persoane se afl? printre „speciali?tii bine califica?i, care cunosc sistemul, cunosc legile", despre care vorbea în interven?iile citate), constatate ?i amendate de Curtea Constitu?ional? ?i de Inspec?ia Judiciar? a C.S.M. Astfel, potrivit relat?rilor presei[28], dna Kovessy ?i subalternii se fac vinova?i de abuzuri, ilegalit??i ?i obstruc?ionare a activit??ii de control al Inspec?iei Judiciare. Conform Referatului Inspec?iei Judiciare, din 19 septembrie, la nivelul D.N.A. a fost organizat? o comisie de inventariere a dosarelor întocmite de procuroarea Mihaiela Iorga Moraru. Echipa de control era format? din consilierul Laurei Codru?a Kovesi, judec?torul Dana Ti?ian, ?i procurorii Claudiu Dumitrescu ?i Gabriela Popa

Ordinul prin care s-a dispus acest control a fost emis în mod nelegal, afirm? inspectorii judiciari. Ace?tia î?i motiveaz? concluzia prin faptul c? legea stabile?te c? judec?torii deta?a?i î?i p?streaz? calitatea, astfel încât ei nu pot efectua un control fa?? de un procuror. „Având în vedere c? Ti?ian Dana, judec?tor deta?at în func?ia de consilier personal al procurorului ?ef al D.N.A., care ?i-a p?strat calitatea de judec?tor [...], a fost desemnat? s? controleze activitatea unui procuror de c?tre procurorul ?ef al D.N.A., apreciem c?, prin activitatea pe care a desf??urat-o, ?i anume aceea de control efectiv cu privire la activitatea desf??urat? de un procuror, atribuit? doar unui procuror, judec?torul deta?at Ti?ian Dana a în?lcat prevederile legale referitoare la incompatibilit??i ?i interdic?ii", se arat? în documentul IJ.

Conform sursei citate, atât echipa de control, cât ?i procurorul ?ef al D.N.A., Laura Codru?a Kovesi, au refuzat s? prezinte inspectorilor judiciari dosarele întocmite de procurorul Mihaiela Iorga Moraru. „Având în vedere atitudinea procurorului ?ef direc?ie, Laura Codru?a Kovesi, constând în aceea [...] unui refuz categoric al prezent?rii dosarelor, [...] precum ?i atitudinea membrilor comisiei de control, consilier Ti?ian Dana ?i procuror ?ef serviciu judiciar Popa Gabriela, care au tergiversat activitatea pe care o desf??urau, toate cu scopul v?dit de a extrage din sfera controlului dosarele repartizate unui procuror, [...] apreciem c? cele relatat constituie indicii cu privire la s?vâr?irea abaterii de obstruc?ionare a activit??ii de inspec?ie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace", precizeaz? sursa citat?. Referatul este întocmit de inspectorii judiciari Monica Ple?ea, Daniela Sanda Mate? ?i Mihaela Hitruc.

Probabil pornind de la acest caz, cele cinci minunate judec?toare din Consiliul Superior al Magistraturii care în?eleg s?-?i fac? datoria, s? onoreze mandatul dat de colegii care i-au trimis în C.S.M. ?i s? nu închid? ochii la abuzuri ?i chiar ilegalit??i au luat atitudine fa?? de statutul magistra?ilor delega?i în C.S.M[29]. Judec?toarele Simona Marcu, Lia Savonea, Nicoleta ?ân?, Gabriela Baltag ?i Evelina Oprina din C.S.M. i-au transmis mar?i, 3 octombrie 2017, o cerere pre?edintei Consiliului Superior al Magistraturii, judec?toarea Mariana Ghena, în care îi solicit? s? convoace de urgen?? Sec?ia pentru judec?tori pentru data de 4 octombrie 2017, în vederea dezbaterii ?i lu?rii unei hot?râri asupra încet?rii deta??rii tuturor judec?torilor care activeaz? în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ?i ale c?ror mandate au dep??it durata maxim? de 6 ani, 3 ani + 3 ani, prev?zut? de art. 58 alin. (2) din Legea nr. 303/2004.

Judec?toarele din C.S.M. la care m-am referit apreciaz?: „Consider?m c? o astfel de practica este nelegal?". S-a ajuns astfel în situa?ia ca 15 judec?tori ?i 12 procurori s? fie deta?a?i în C.S.M. peste limita prev?zut? de lege, de 6 ani, (3 ani + 3 ani), existând în C.S.M. judec?tori ?i procurori deta?a?i de 10, 11, chiar ?i 12 ani. Judec?toarele vorbesc despre „un artificiu juridic" prin care s-a procedat la prelungirea perioadei de deta?are peste durata maxim? prev?zut? de lege. Ca o constatare, probabil c? aceast? ilegalitate flagrant? a fost posibil? din partea C.S.M. tocmai fiindc? respectivii procurori ?i judec?tori sunt „ale?i pe sprâncean?", r?spunzând docil la comenzi, precum am v?zut mai sus c? a procedat consiliera dnei Kovessy, Dana Ti?ian. Ar mai fi de remarcat faptul c? la D.N.A. pare s? existe practica s?-?i aleag?, cum spuneam, „pe sprâncean?" colaboratorii, fiindc?, în urm? cu vreo dou? s?pt?mâni a intervenit o controvers? între împ?r?teasa Kovessy ?i Ministrul de interne Carmen Dan pe tema ofi?erilor de poli?ie deta?a?i la D.N.A. ca ofi?eri de poli?ie judiciar?. Fiindc? la câteva zile dup? ce D.N.A. solicitase încetarea deta??rii la D.N.A. a 18 ofi?eri de poli?ie, st?pâna D.N.A. a solicitat printr-o adres? trimis? ministerului... deta?area la D.N.A. a cinci ofi?eri, dar nominaliza?i de D.N.A.! În aceste condi?ii, mi s-a p?rut de bun sim? r?punsul doamnei Ministru Carmen Dan, care, la lament?rile publice ale ?efei D.N.A. a r?spuns c? nu I se pare firesc ca D.N.A. „s? fac? recrut?ri" în Ministerul de interne!

Nu pot s? nu fac observa?ia c? la momentul scrierii acestor rânduri (seara de 6 octombrie 2017), nu exist? informa?ii c? dna Mariana Ghena, pre?edinta C.S.M., ar fi dat curs solicit?rii scrise a celor cinci colege judec?toare din C.S.M... Probabil c? este una dintre spe?ele în care doamna pre?edint? nu are drept de a decide, ci trebuie s? cear? aprob?ri...superioare. Poate chiar ?i de la ambasadele str?ine! În aceea?i ordine de idei este de semnalat c? au ap?rut în pres?[30] prime informa?ii despre ce au scris inspectorii din colectivul Inspec?iei Judiciare care au efectuat controlul dispus de Ministrul justi?iei Tudorel Toader la D.N.A.

Printre neregulile depistate de inspectori se num?r? tergiversarea unor anchete, dosare în care nu s-au f?cut acte procedurale pentru o perioad? îndelungat? sau redistribuirea/ repartizarea haotic? a dosarelor, potrivit raportului Inspec?iei Judiciare.Potrivit sursei citate, Inspec?ia Judiciar? a depistat o cauz? mai veche de 11 ani, una de pe 7 ani, dou? dosare mai vechi de ?ase ani, trei mai vechi de cinci ani ?i opt mai vechi de patru ani. În cazul ?efei D.N.A., raportul noteaz?: „În ceea ce prive?te comunicarea cu procurorul-?ef direc?ie, Laura Codru?a Kovesi, care nu a fost analizat? prin prisma atribu?iilor în cadrul echipei de control, ci doar prin prisma constat?rilor directe ale echipei de inspectori, s-a constatat o comunicare defectuoas? a acesteia, comunicare caracterizat? prin tendin?a de a-?i men?ine propria p?rere ?i a se impune în adoptarea deciziilor, precum ?i prin aceea c? se caut? explica?ii exterioare persoanei sale, în cazul în care nu ob?ine rezultatele urm?rite. În acest mod se evit? recunoa?terea propriei responsabilit??i în situa?ii de e?ec ?i se reduc ?ansele conduc?torului de a-?i forma o imagine realist? despre evenimente ?i de a identifica m?surile de corec?ie reclamate de situa?iile anterioare".

În raport, inspectorii vorbesc ?i despre controlul dosarelor care erau intrumentate de procurorii Doru ?ulu? ?i Mihaiela Iorga, revoca?i de ?efa D.N.A. „În ceea ce prive?te dosarele repartizate spre solu?ionare procurorului ?ulu? Doru-Florin, ?i acesta revocat din func?ie, deoarece procurorii c?rora le-au fost repartizate dosarele nu au avut timpul necesar de a le studia, verificarea cauzelor s-a f?cut doar pe fi?e transmise inspectorilor, ceea ce nu constituie o verificare real? în cadrul unui control managerial. [...] Dat fiind refuzul constant de a fi prezentate spre verificare dosarele repartizate spre solu?ionare procurorului Moraru Iorga Mihaela, care a fost revocat din func?ia de control la D.N.A., nu s-a putut efectua controlul ritmicit??ii administr?rii probelor în aceste cauze", se noteaz? în raport.

Potrivit sursei citate, inspectorii au cerut verbal ?i scris procurorului ?ef pe 10 ?i 17 august situa?ia cauzelor care au fost solu?ionate cu netrimiterea în judecat? în 2016 ?i în care au existat m?suri de supraveghere tehnic? ce trebuie comunicate în 10 zile de la încetarea m?surii fiec?rui subiect al mandatului, iar aceasta a r?spuns, verbal ?i scris, c? nu exist? pentru anul 2016 situa?ii de acest gen. „Din cauza neprezent?rii situa?iei referitoare la comunicarea prev?zut? de art 145 Cpp pentru anul 2016, nu a putut fi verificat? comunicarea c?tre to?i subiec?ii m?surilor de supraveghere tehnic?, a acestei m?suri. Totodat?, inspectorilor judiciari le-a fost prezentat? doar situa?ia solu?iilor de clasare dispuse prin ordonan??, nu ?i a celor dispuse prin rechizitoriu"[31], se men?ioneaz? în documente. C? D.N.A. ?i ?efa acestei structuri se comport? ca un stat în stat ?i reprezint? nu interesele cet??enilor României ?i ale statului român, ci interese oculte, posibil str?ine, o demonstreaz? plângerea penal? depus? de judec?toarea Florica Roman împotriva ambasadorului american la Bucure?ti Hans Klemm ?i a fostului pre?edinte al Camerei Deputa?ilor, Valeriu Zgonea, pentru cump?rare ?i trafic de influen??[32], care a fost clasat?. La sesiz?rile judec?toarei împotriva acestei solu?ii, f?cute la procurorii ierarhici superiori s-a r?spuns de c?tre D.N.A. în acela?i mod.

?i pentru c? tot am ajuns la acest punct, reamintesc faptul c? au trecut deja mai bine de 10 zile de la publicarea în mai toat? presa a denun?ului fostului ministru Gabriel Sandu ?i nu avem nicio informa?ie despre vreo ac?iune decis? de D.N.A. pentru clarificarea lucrurilor de o gravitate extrem? specificate în denun?. Lucru profund suspect. Nici m?car unul dintre comunicatele de pres?, care apar extrem de prompt altminteri, atunci când D.N.A. sau împ?r?teasa se scutur? de orice acuza?ii lansate în spa?iul public sau chiar în documente oficiale (a se vedea comunicatul D.N.A. care încearc? s? r?spund? acuza?iilor ap?rute în pres? în fragnente din actul de control al Inspec?iei Judiciare a C.S.M.). Oare se încearc?, la niveluri foarte înalte, mu?amalizarea revolt?toare a acestui uria? scandal?

C? Laura Codru?a Kovessy a beneficiat mult prea mult de impunitate, astfel încât ?i-a permis s? sfideze toate autorit??ile statului roman o dovede?te Decizia recent? a Cur?ii Constitu?ionale referitoare la sesizarea pre?edin?ilor celor dou? camere ale parlamentului pentru constatarea unui posibil conflict între Parlament ?i Ministerul Public, ca urmare a refuzului repetat al ?efei D.N.A. de a se prezenta în fa?a comisiei parlamentare de anchet? privind celebra sear? a turului doi al alegerilor preziden?iale din 2009, respectiv a refuzului procurorului general a Parchetului de pe lâng? Î.C.C.J., Augustin Laz?r, de a lua m?suri împotriva acesteia. Curtea Constitu?ional? a admis cererea privind constatarea unui conflict juridic de natur? constitu?ional? între Ministerul Public ?i Parlament.

O dovad? elocvent? c? s-a ajuns la un stadiu în care gravele probleme constatate la acest moment în justi?ie, doar presupus? ?i afirmat? de unii a fi independent?, nu mai pot fi ignorate, ascunse sub pre? iar solu?iile nu mai pot fi blocate, sub pretextul fals ?i diversionist invocat în principal de procurori, de pre?edintele Iohannis ?i de unii ambasadori occidentali la Bucure?ti, în frunte cu dl Klemm, al „punerii în pericol a statului de drept" ?i c? o majoritate în cre?tere a societ??ii române?ti nu se mai las? dus? de nas cu astfel de lozinci ?i este îngrijorat? real ?i pe bun? dreptate o reprezint? tot mai multe lu?ri de pozi?ie în pres?, cum este cea a lui Ioan Buduca[33], sau excelenta analiz?[34] a profesorului Andrei Marga.

Nu pot încheia acest ciclu f?r? a prezenta un num?r de sugestii personale, care ar putea contribui la clarific?rile atât de necesare ?i la refacerea cadrului constitu?ional ?i legal în care trebuie s? se desf??oare activitatea justi?iei într-un adev?rat stat de drept. A? sugera domnului Ministru al justi?iei, profesor universitar doctor Tudorel Toader, s? mai aib? o întâlnire cu conducerea Uniunii Na?ionale a Judec?torilor din România ?i a Asocia?iei Magistra?ilor din România, pentru a demonstra c? propunerile de actualizare a legilor justi?iei ?i de punere în acord a acestora cu Deciziile adoptate de Curtea Constitu?ional? de-a lungul multor ani, nerezolvate conform prevederilor constitu?ionale ?i legale, ?in cont de opiniile magistra?ilor. Cu atât mai mult cu cât una dintre obiec?iile principale a magistra?ilor, cea referitoare la statutul Inspec?iei Judiciare este, practic, rezolvat? prin ideea exprimat? de dl ministru de transformare a ei într-o autoritate de sine st?t?toare. În acest fel, îns?, dl Toader ar contribui la necesara alegere a apelor de uscat la care se referea cu durere Comunicatul A.M.R. emis dup? respingerea în bloc de c?tre plenul C.S.M. a propunerilor. ?i ar dovedi clar c? ministerul pe care îl conduce cu competen?? ?i onestitate în?elege s? se plaseze, al?turi de judec?tori, adic? de cei care înf?ptuiesc justi?ia în orice stat democratic ?i în slujba ?i interesul cet??eanului, dup? cum bine afirm? scrisoarea foarte recent? a unor judec?tori de la diferite instan?e din ?ar?, în frunte cu judec?toarea Dana Gârbovan, pre?edinta U.N.J.R., scrisoare postat? de aceasta pe pagina sa de Facebook.

Am citit „R?spuns la scrisoarea unei judec?toare de la C.A. Oradea", pe care l-a?i postat pe data de 5 octombrie 2017 pe blog-ul personal, ?i am constatat suprinse cât de diferit în?elegem fiecare menirea unui judecator. R?spunsul în cauz? a fost dat unei scrisori deschise adresate judec?torilor de c?tre judecatoarea Florica Roman de la Curtea de Apel Oradea, în care a punctat o serie de probleme din sistemul judiciar pe care aceasta le-a constatat. Dincolo de tonul arogant ?i autosuficient al articolului dumneavoastr?, precum ?i de faptul c?, prin abordarea pur formal? ?i zeflemist? fa?? de chestiuni atât de importante din justitie, confirmati multe dintre problemele punctate de doamna judec?tor Florica Roman, sunt câteva chestiuni punctuale la care dorim s? raspundem. Întâi pentru c?, judecatori fiind, nu dorim în niciun caz s? ne identific?m cu modelul de judec?tor pe care l-a?i creionat ?i cu care v? identifica?i. În al doilea rând, articolul cuprinde o serie afirma?ii false ?i bagateliz?ri ale unor chestiuni importante din justi?ie care trebuie l?murite.
1. A?i spus: « noi nu servim cet??enii, ci deservim legea ». Ca judec?tori am depus un jur?mânt, care începe a?a: « Jur s? respect Constitutia ?i legile ??rii, s? ap?r drepturile ?i libert??ile fundamentale ale persoanei ». Persoana, cet??eanul cu drepturile sale inalienabile, este în centrul dreptului, iar ca judec?tori aceste drepturi ale persoanei am jurat s? le ap?r?m. Repet?m, s? le ap?r?m!

Într-un stat de drept, Constitu?ia ?i legile au în centrul lor omul ?i în folosul acestuia au fost create toate institu?iile statului; ansamblul de reguli, limit?rile drepturilor ?i libert??ilor fiecaruia vin toate s? r?spund? acestui deziderat: protejarea în mod egal a fiec?rui individ din societate. Legea nu vine în contra cet??enilor, ci trebuie sa fie în serviciul lor. Acest simplu fapt deosebe?te un regim totalitar de o democra?ie cu stat de drept. În primul caz legea este instrument de represiune contra cet??eanului, în al doilea caz legea este un instrument de protec?ie a drepturilor ?i libert??ii cet??eanului. Când, pretinzând c? serve?ti legea, desconsideri cet??eanul, devii tu însu?i, judec?torul, un instrument al statului totalitar[35].

Prima observa?ie ar fi c?, în incon?tien?a dumisale, dl Danile?, se plaseaz? în pozi?ia, vorba românului, a p?c?tosului care adev?r gr?ie?te. Fiindc? scrie cu propria mîn?: „noi nu servim cet??enii, ci deservim legea". Ei bine, da, dl Danile? spune, de aceast? dat?, adev?rul. Dumnealui ?i ceilal?i judec?tori cu aceea?i gândire ?i mentalitate... de-servesc legea! Orice om de bun sim?, din aceast? ?ar? sau din lumea larg?, va ?ti, cu siguran??, la lectura acestei scrisori, pentru care dintre cele dou? modele total opuse de justi?ie ?i de judec?tor trebuie optat. Pentru justi?ia în folosul cet??eanului sau pentru justi?ia menit? s?-l oprime ?i reprime pe cet??ean. ?i, ?inând cont de faptul c? D?nile? caratistul a fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii ?i a r?mas ?i dup? ce colegii care îl trimiseser? acolo l-au revocat cu o cople?itoare majoritate de voturi, e de în?eles pentru care dintre cele dou? modele de „justi?ie" înclin? (?i, posibil, ?i de ce se întâmpl? înc? a?a!), din p?cate, o majoritate, este drept c? mult mai sub?ire decât cea din vremea lui D?nile? ?i a Alinei Ghica, a Consiliului Superior al Magistraturii!

Cum legea spune c? procurorii î?i desf??oar? activitatea sub autoritatea Ministrului justi?iei, îi sugerez domnului Ministru Tudorel Toader s? fac? o analiz? a unei situa?ii care mi se pare cel pu?in ciudat?, dac? nu chiar suspect?. M? refer la activitatea extrem de intens? a unor unit??i teritoriale ale D.N.A., pe spe?e care, la prima vedere ?i chiar la o analiz? mai atent?, nu se refer? la unitatea administrative-teritorial? pe care acestea ar trebui s? aib? jurisdic?ie. În acest sens, ar trebui s? fie precizate mai strict limitele de jurisdic?ie, ca ?i limite ale dreptului conducerii D.N.A. de a delega atribu?ii de cercetare penal? altor unit??i teritoriale decât cele care ar trebui, în mod normal, s? fac? aceast? cercetare. Pentru clarificarea motivului acestei sugestii, supun aten?iei, deopotriv? a domnului Ministru Toader, cât ?i a opiniei publice extinderea ariei de competen??, practic la nivelul întregii ??ri, a D.N.A. Ploie?ti, care ar necesita medita?ie pe acest subiect ?i ni?te explica?ii din partea factorilor competen?i. Nu de alta, dar ca s? nu r?mânem cu impresia (care, deocamdat?, pare a fi chiar corect?!) c? acest lucru se petrece pentru c? în acea unitate a D.N.A. (?i nu e singura!), î?i desf??oar? activitatea procurori foarte dispu?i s? r?spund? oric?ror comenzi, sau care au o concep?ie extrem de aproximativ? ?i de precar? despre ce înseamn? stat de drept (precum, bun?oar?, personaje ca Negulescu „Portocal?", Eva, Unche?elu, Marius Iacob „Elodia" etc.).

Spuneam c? nu pot încheia f?r? o serie de sugestii ?i propuneri adresate Parlamentului, ca unic? instan?? legiuitoare primar?. Iat? care sunt acestea:

- elaborarea ?i adoptarea în regim de maxim? urgen?? a unei legi prin care s? fie anulate toate protocoalele secrete încheiate între parchete ?i instan?e ?i, respectiv, institu?ii de for?? ale statului (S.R.I., S.T.S. ?i care vor mai fi fiind). Fac precizarea c? legea trebuie s? prevad? expres nulitatea de drept a tuturor protocoalelor dintre institu?iile de for?? ?i ministere sau autorit??i ale statului (de exemplu ANAF, autorit??ile vamale etc...), inclusiv a celor de care opinia public? ?i, posibil, ?i legiuitorul, nu au luat cuno?tin?? înc?!
- elaborarea ?i adoptarea în regim de maxim? urgen?? a unei legi care s? readuc? func?ionarea Consiliului Suprem de Ap?rare a ??rii (C.S.A.T.) în limitele constitu?ionale. Aceast? lege trebuie s? interzic? în mod expres C.S.A.T. s?-?i atribuie anticonstitu?ional puteri legislative ?i s? declare nule de drept toate deciziile C.S.A.T. cu voca?ie legislativ?, cu specificarea c? nulitatea absolut? se refer? inclusiv la deciziile secrete, nepublicate în Monitorul Oficial ?i despre care nu este exclus, în aceste condi?ii, s? nu aib? cuno?tin?? decât un num?r extrem de redus de „ale?i". Aceast? lege trebuie s? aib? prevederi punitive de natur? penal? împotriva tuturor celor care îndr?znesc s? o încalce, inclusiv împotriva pre?edintelui României;
- consider c? trebuie ca Parlamentul s? pun? cap?t pe cale legislativ? practicii diferitelor institu?ii ?i autorit??i ale statului, inclusiv C.S.A.T., de a adopta decizii secrete, nepublicate în Monitorul Oficial, care pot crea efecte juridice pentru cet??eni, f?r? ca ace?tia s? aib? cuno?tin?? de ele (cu atât mai mult-?i mai grav!-cu cât astfel de decizii cu posibil? voca?ie legislativ? pot fi invocate în instan?e de parchete, f?r? drept de acces al justi?iabililor la con?inutul ?i prevederile lor!). Pentru cei care ar putea invoca, în cazul C.S.A.T., siguran?a na?ional?, care ar impune, chipurile, secretul, fac precizarea c?, atâta vreme cât state care sunt marile puteri politice ?i militare ale lumii (S.U.A., Federa?ia Rus?, China) fac publice inclusiv Strategiile Na?ionale de Securitate ?i Ap?rare, nu exist? nicio justificare ca România s? adopte în C.S.A.T. decizii secrete cu voca?ie legislativ?, care pot avea prevederi restrictive de drepturi ?i libert??i de care cet??enii s? nu aib? cuno?tin??, la care ei s? nu aib? acces;
- reanalizarea actelor în baza c?rora func?ioneaz? în momentul de fa?? parchetele, clarificarea ?i delimitarea precis? a atribu?iilor fiec?ruia dintre ele, cu stipularea în legile de func?ionare a sanc?iunilor, inclusiv penale, în cazul dep??irii acestor atribu?ii. Mi se pare absolut necesar? o asemenea interven?ie legislativ?, pentru a pune cap?t abuzurilor, în special celor ale D.N.A., care s-a ocupat frecvent-?i suspect!-în ultimii 12 ani de probleme care nu intrau în mod normal în limitele competen?elor sale, a?a cum au fost stabilite la înfiin?are ca unitate distinct? ?i specializat? a Ministerului Public. Ca s? dau exemple concrete, D.N.A. a efectuat acte de urm?rire penal? în spe?e în care prejudiciul estimat era mult inferior limitelor sale de competen??. De asemenea, nu cred c? cineva ar putea explica, în mân? cu atribu?iile legale ale D.N.A., implica?ia sa în... cercetarea penal? a desf??ur?rii referendum-ului de suspendare a pre?edintelui B?sescu, din 29 iulie 2012;
- reanalizarea statutului de magistra?i al procurorilor, care, în opinia mea, nu se justific?. Pentru a vedea dac? opiniile, extrem de r?spândite în societatea româneasc?, de genul celei exprimate de mine sunt sau nu justificate, ar fi foarte oportun ca Ministerul justi?iei s? fac? o analiz? ?i s? aduc? la cuno?tin?a opiniei publice în câte dintre statele lumii recunoscute ca stat de drept procurorii au statut de magistra?i;
- obligarea serviciilor secrete s? dea publicit??ii, sub sanc?iune penal? în cazul nerespect?rii, lista procurorilor ?i judec?torilor care func?ioneaz? ilegal ca ofi?eri acoperi?i. În acest sens, ar trebui stabilite pedepse aspre cu închisoarea atât pentru procurorii ?i judec?torii care au acceptat, ilegal, s? func?ioneze ?i ca ofi?eri acoperi?i ai unor servicii secrete (mai ales c? aceste categorii profesionale sunt obligate s? depun? anual o declara?ie pe proprie r?spundere-fiind în deplin? cuno?tin?? de cauz?, ca juri?ti, care sunt consecin?ele legale ale declara?iei mincinoase!-), cât ?i pentru ofi?erii serviciilor secrete care i-au recrutat ?i pentru ?efii ierarhici ai acestora, pân? la conducerea serviciilor în cauz?. Pentru c? în acest caz s-ar putea s? ne confrunt?m cu neg?ri ?i cu interzicerea accesului la documente, prin invocarea secretului de stat, ar putea fi promovat? o lege special?, cu aplicabilitate limitat? în timp (de exemplu, trei, pân? la maximum 12 luni), care s? prevad? scutirea de pedeapsa penal? a procurorilor ?i judec?torilor care se autodenun?? în acest interval, ca ?i a cadrelor serviciilor secrete cu implica?ii în recrutarea ilegal?;
- pentru reprofesionalizarea treptat? a procurorilor, limitarea legal? a mijloacelor indirecte de proba?iune (intercept?ri, urm?rire ambiental?, denun?uri ale unor persoane aflate deja în cercetare penal? pentru spe?a în care fac denun?ul sau pentru alte spe?e etc.).

În cazul specific al denun?ului, ar trebui, pe de o parte, urm?rit ca acesta s? se fac? de un f?ptuitor riguros înainte de începerea urm?ririi penale pentru el, altminteri existând fire?ti ?i îndrept??ite dubii cu privire la realitatea denun?ului ?i la eventualele stimulente ce îi sunt oferite denun??torului, care l-ar putea determina s? fac? denun?uri comandate. Totodat?, posibilitatea de a face un denun?, chiar ?i în aceste condi?ii, ar trebui limitat? strict în timp de la data faptei comise de denun??tor. În ce prive?te înregistr?rile audio, ele nu ar trebui admise ca prob? în instan?e decât consecutiv unei expertize tehnice efectuat? de o autoritate a c?rei neutralitate ?i imposibilitate de influen?are s? nu poat? fi pus? în discu?ie ?i cu drept de acces la înregistrarea original?, pentru a se înl?tura nenum?ratele cazuri, multe dovedite, dar neluate în considerare de instan?e, de înregistr?ri editate, adic? asupra c?rora s-au efectuat opera?ii de natur? a altera realitatea;
- efectuarea de c?tre parlament a modific?rilor legislative necesare pentru a nu se mai putea repeta niciodat? o anomalie ca aceea care a f?cut posibil, în anul 2012, ca judec?torii Cristi D?nile? ?i Alina Ghica, revoca?i cu majoritate covâr?itoare de voturi de colegii care îi trimiseser? ini?ial s?-i reprezinte în C.S.M., au uzat de un subterfugiu pentru a-?i sfida colegii ?i a-?i duce, lini?ti?i ?i netulbura?i de nimeni, mandatele pân? la cap?t. În acest fel, se poate reda judec?torilor posibilitatea de a uza din nou de dreptul de a-i revoca pe aceia dintre cei ale?i ini?ial care nu onoreaz? încrederea cu care au fost investi?i.

Grafica - I.M.

--------------------------------------
307922/
footer