Revista Art-emis
Noul Contract Social pentru Republica Moldova PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Duminică, 27 August 2017 22:32

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?uÎmi amintesc ziua istoric? de 27 august 1991, când, în drum spre Pia?a Marii Adun?ri Na?ionale, la una din sta?iile din centrul Chi?in?ului l-am observat pe maestrul Emil Loteanu. Cu un aparat de radio portativ la ureche ?i absorbit în totalitate de ?tirile difuzate, puteai lesne constata c? marele regizor era trup ?i suflet în sala de ?edin?e a Parlamentului, unde se discuta textul Declara?iei de Independen?? a Republicii Moldova. ?i nu numai în Chi?in?u, ci ?i în toate centrele raionale ?i satele Republicii Moldova, cet??enii manifestau un viu interes fa?? de dezbaterile din Parlament, care erau transmise în direct, - dovad? a popularit??ii ?i încrederii popula?iei de care se bucura, în acei ani, forul legislativ suprem. Dup? o jum?tate de secol de priva?iuni de tot soiul, majoritatea covâr?itoare a popula?iei se a?tepta, pe atunci, ca organul reprezentativ suprem al poporului ?i unica autoritate legislativ? a statului s? procedeze neîntârziat la elaborarea ?i implementarea unor multa?teptate legi, care s? asigure tranzi?ia de la un regim comunist dictatorial spre o societate cu adev?rat liber?, pluralist? ?i democratic?, de factur? european?, în care suprema?ia legii, prosperitatea ?i bun?starea cet??enilor, prin edificarea unor institu?ii democratice stabile ?i a unei puternice clase de mijloc, s? devin? o regul? respectat? în egal? m?sur? de c?tre clasa politic? ?i societatea civil?.

Din nefericire, dup? 26 de ani de „reforme" interminabile ?i „tranzi?ii" mimate, cet??enii Republicii Moldova au ajuns s? nu mai aib? nicio încredere în forul legislativ suprem: la începutul anului 2016, circa 90 % din responden?i „nu prea aveau" sau nu mai aveau deloc încredere în Parlament, de o „popularitate" identic? „bucurându-se" ?i celelalte institu?ii ale puterii. În condi?iile în care mai r?mâne doar un an pân? la expirarea mandatului actualului legislativ, Guvernul se lanseaz? inopinat într-o „ampl? reform?", f?r? alte garan?ii de eficien?? decât o reducere declarat? a num?rului ministerelor de la 16 la 9. Cât prive?te institu?ia preziden?ial?, modificarea procedurii de alegere a ?efului statului nu a f?cut decât s? aduc? în func?ia respectiv? un lider de partid extremist, care calific? prezen?a trupelor Federa?iei Ruse pe teritoriul Republicii Moldova drept „una de succes care trebuie continuat?" (!). Capac peste toate, schimbarea sistemului electoral pe fundalul protestelor masive ale societ??ii civile ?i avizului negativ al Comisiei de la Vene?ia, pune Republica Moldova într-un pericol real de izolare politic? f?r? precedent din partea Uniunii Europene.

Nemul?umi?i de nivelul înalt al corup?iei, dar ?i de rezultatele dezastruoase ale recentelor alegeri preziden?iale, tot mai mul?i moldoveni renun?? definitiv la cet??enia moldoveneasc?, accentuând ?i mai mult dramatica hemoragie demografic?. Conform statisticilor oficiale, popula?ia Republicii Moldova scade, în medie, cu câte 8.000 de persoane anual sau 106 persoane zilnic, constituind echivalentul a cinci - ?ase sate cu un num?r mediu de 1.300 de locuitori fiecare. Potrivit prognozelor ?i în probabilitatea men?inerii actualei st?ri de lucruri, în urm?torii 10-15 ani, popula?ia Republicii Moldova se va mai reduce cu circa 1/3 din num?rul total, ajungându-se la numai un milion de locuitori.

Actualmente, se constat? o clar? discrepan?? între statutul declarat ?i oficial al Parlamentului, pe de o parte, ?i cel real, de facto. Astfel, la nivel declarativ, fiind ales de c?tre cet??eni prin vot universal, egal, direct, secret ?i liber exprimat, Parlamentul Republicii Moldova „reprezint? voin?a poporului ?i are dreptul s? exercite cele mai importante prerogative apar?inând în exclusivitate poporului în calitatea lui de de?in?tor al suveranit??ii na?ionale"[1]. Pe de alt? parte, îns?, de ani buni deja, Parlamentul nu mai este constituit pe criterii doctrinare, respectiv, din frac?iuni parlamentare în forma lor clasic? în baz? de liste ale partidelor, organiza?iilor social-politice ?i blocurilor electorale, ci conform unor interese înguste de grup, în lipsa oric?rei transparen?e în procesul legislativ parlamentar.

Se poate afirma cu toat? certitudinea despre o erodare masiv? a întregului model politic, social-economic ?i chiar cultural urmat de Republica Moldova de la proclamarea independen?ei de stat, dat fiind c?, practic, nici unul din obiectivele majore proclamate la începutul anilor '90 nu a condus la rezultatele scontate: sistemul pluripartit este, practic, inexistent; nu s-a ajuns la ni?te reguli clare ?i acceptate de concuren?? ?i conlucrare între putere ?i opozi?ie; principiul separa?iei puterilor în stat r?mâne doar un deziderat teoretic; necesitatea unei puternice clase de mijloc în calitate de suport al modelului democra?iei liberale nici nu mai figureaz? ca tem? de dezbatere politic?, iar, - lucru cel mai grav, - perspectivele integr?rii Republicii Moldova în Uniunea European? r?mân a?a cum au fost ?i în primii ani de independen??, o Fata Morgana. De la ampla mi?care popular? pentru Limb?, Alfabet ?i Adev?r istoric de la finele anilor '80, ast?zi, în chiar inima Chi?in?ului, este ova?ionat?, într-un delir orwellian, „Armata Ro?ie eliberatoare"!

Chiar ?i cele mai plastice ?i moderate critici la adresa st?rii prezente de lucruri sus?in c?, actualmente, Republica Moldova se aseam?n? cu o vitrin? spart?, iar realit??ile care se v?d din spatele recentei „istorii de succes" sunt înfior?toare: „Institu?iile statului ?i, în primul rând, Parlamentul, Justi?ia ?i Banca Na?ional?, se afl? în buzunarele oligarhilor ?i ale re?elelor mafiote. O parte din deputa?i ?i-au scos partidele ?i mandatele la licita?ie. Deciziile legate de soarta Republicii Moldova se iau nu la Pre?edin?ie, Parlament sau Guvern, ci în bordelurile oligarhilor. Din întuneric, ?obolanii ghiftui?i rod seifurile în care se afl? miliardele altor b?nci. Cam peste tot, mercenarii au luat locul demnitarilor publici. Fiecare func?ie ?i loc de munc? sunt vândute, sau repartizate dup? criterii de partid"[2].

Reie?ind din cele expuse ?i pornind de la necesitatea stringent? de transparentizare a activit??ii Parlamentului ?i a actului de guvernare în ansamblu, prin adoptarea de reguli clare ?i obligatorii pentru to?i, trebuie s? constat?m, totodat?, enorma dificultate ?i, probabil, chiar imposibilitatea identific?rii unor solu?ii în sine, autonome, care s? contribuie doar la transparentizarea activit??ii procesului legislativ parlamentar sau a celui guvernamental, în condi?iile în care celelalte componente esen?iale ale modelului pe care îl urmeaz? Republica Moldova timp de 26 de ani, î?i demonstreaz? aceea?i ineficien??.

În aceea?i ordine de idei, îns??i activitatea Parlamentului ?i procesul legislativ vor r?mâne ?i în continuare netransparente, cât timp o bun? parte din „ale?ii poporului" continu? s? se conduc? de un „cod moral" cu totul specific[3]. A?adar, cu referire la m?surile ce ar trebui întreprinse pentru men?inerea actualei paradigme europene a Republicii Moldova, în condi?iile în care popula?ia manifest? o dezam?gire ?i un dezinteres tot mai pronun?at fa?? de „vectorul european" al actualei coali?ii pestri?e de guvernare, - care a ajuns s? se constituie conform unor interese obscure de grup ?i nu pe criterii doctrinare, - posibilele solu?ii de dep??ire a crizei profunde ?i multiaspectuale s-ar putea formula, generic, în cadrul unui Nou Contract Social pentru Republica Moldova. Unele elemente ale acestui Nou Contract Social ar fi urm?toarele.

În primul rând, se face necesar? readucerea în concordan?? a modalit??ii de alegere a Pre?edintelui Republicii Moldova cu tipul de regim politic fixat în Constitu?ie. A?a cum din 21 iulie 2000 în Republica Moldova este instituit regimul parlamentar de guvernare, urmeaz? ca Pre?edintele Republicii Moldova s? fie ales în continuare de Parlament, men?inându-se limitarea prerogativelor sale în favoarea organului legislativ suprem. Cu referire la activitatea Parlamentului, se cere modificat Regulamentul acestuia, în sensul prevederii interdic?iei prin lege a fenomenului ru?inos al traseismului ?i al transfugilor dintr-o frac?iune parlamentar? în alta, astfel încât, în cazul în care unii deputa?i decid, eventual, s? p?r?seasc? frac?iunea parlamentar? cu care au intrat în Parlamentul Republicii Moldova, decizia respectiv? s? se soldeze neap?rat cu pierderea mandatului de deputat. O alt? lege ar urma s? oblige Parlamentul Republicii Moldova de a institui ?i respecta regula consult?rii obligatorii a grupurilor de interese ce sunt afectate în procesul legislativ.

Cu referire la activitatea puterii executive supreme a Republicii Moldova, pân? în prezent lipse?te o lege care s? oblige Guvernul s?-?i prezinte în Parlament raportul cu privire la modul în care ?i-a realizat Programul de guvernare. Dar, mai presus de toate solu?iile ?i pa?ii ce necesit? a fi întreprin?i în regim de urgen??, o real? schimbare a st?rii de lucruri în Republica Moldova este posibil? doar ca urmare a adopt?rii unei noi mentalit??i ?i a unui nou comportament în via?a politic?, în conformitate cu normele etice ?i morale unanim acceptate ?i respectate în cadrul societ??ii civile; când procedura demisiei de onoare din func?ie va deveni un reflex obi?nuit al oric?rui func?ionar de stat, de orice rang, comportamentul ?i ac?iunile c?ruia nu mai cadreaz?, la un moment dat, cu normele ?i procedurile legale ?i/sau etico-morale. Altfel spus, o real? schimbare a st?rilor de lucruri în Republica Moldova este posibil? doar ca o consecin?? a primenirii democratice radicale a actualei clase politice.

------------------------------------------------------
[1] Republica Moldova. Edi?ie enciclopedic?, Chi?in?u, „Enciclopedia Moldovei", 2009, p. 220.
[2] Alecu Reni??, Vitrina, www.art-emis.ro/jurnalistica/3374-vitrina.html (17 februarie 2016).
[3] Victor Ciobanu, Nesim?i?ii poporului, www.ziarulnational.md/victor-ciobanu-nesimtitii-poporului/

footer