Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, Chi?in?u   
Miercuri, 23 August 2017 21:13

Dodon 24 august 2017„24 august - o dat? semnificativ? în istoria Moldovei. Aceast? zi simbolizeaz? eliberarea ??rii noastre de sub ocupa?ia fascist?. Cu prilejul anivers?rii a 73-a a Opera?iunii Ia?i-Chi?in?u, sub egida Pre?edintelui Republicii Moldova, vor avea loc mai multe evenimente festive. La ora 10:00, în data de 24 august, la Complexul Memorial « Capul de pod ?erpeni », va avea loc ceremonia de depunere de flori la Focul Ve?nic. Va fi deschis? o buc?t?rie în care va fi preparat tradi?ionalul terci sold??esc. La ora19:00, în Pia?a Marii Adun?ri Na?ionale din Chi?in?u, va avea loc un concert festiv. Pe scen? vor evolua Orchestra Preziden?ial?, corul Arhieresc de la M?n?stirea Curchi ?i artistulul emerit al Rusiei, Grigori Leps. Îi invitam pe to?i, indiferent de viziunile ?i preferin?ele politice, c?rora le este scump? memoria eroilor c?zu?i pentru eliberarea Moldovei, s? participe la ac?iunile cu prilejul acestei zile". (Apelul lui Igor Dodon - Pre?edintele Republicii Moldova, succesor caricatural de idei al generalului Alexandr Lebed care, în 1992 a afirmat: „Tricolorul este steagul fascist al lui Antonescu!" - Nota redac?iei).

Pre?edintele Republicii Moldova Igor Dodon a decis s? celebreze pe data de 24 august 2017 numita de el „eliberare a Moldovei de fascism". Sunt convins: I. Dodon habar nu are prin ce drame teribile au trecut oamenii, locuitori ai interfluviului Pruto-nistrean în anul 1944 ?i urm?torii, ce l-au succedat. S? recapitul?m, un pic, istoria:

Prima „eliberare"

La 16 martie 1944 for?ele militare ale Frontului II Ucrainean (comandant, mare?alul U.R.S.S. Ivan S. Konev) au ajuns la Nistru - frontiera de stat a României. În pofida rezisten?ei dârze, opuse de osta?ii români, al?turi de cei germani, în urm?toarele trei zile, trupele sovietice au cucerit Soroca ?i înc? 40 de localit??i basarabene. Iar la 26 martie 1944 osta?ii Armatei Ro?ii au ajuns la Prut, luând sub controlul lor localit??ile Otaci, Drochia, Râ?cani, Flore?ti, B?l?i ?.a. Înaintarea trupelor sovietice a încetat. Pe teritoriile, ocupate de sovietici, popula?ia local? a fost constrâns? s? hr?neasc? militarii Armatei Ro?ii, fapt ce a dus la o serioas? penurie de produse alimentare (în august 1944). B??tina?ii au fost mobiliza?i la munci primejdioase vie?ii ?i s?n?t??ii lor: în condi?iile bombardamentelor, ei au fost for?a?i s? restabileasc? c?ile ferate Râbni?a-Flore?ti ?i B?l?i-Edine?, s? cure?e Prutul de „mun?i de cadavre, ce împiedicau curgerea apei". A?a cum remarc? profesorul Valentin Beniuc, în conformitate cu decizia Consiliului Comisarilor Poporului al R.S.S. Moldovene?ti (C.C.P. al R.S.S.M.) din 29 aprilie 1944, b?rba?i, femei ?i copii din raioanele Orhei, Susleni, Criuleni, Bravicea au fost mâna?i la anihilarea minelor, puse în p?mânt de for?ele militare germane ?i române la retragere. Numai în raioanele Corne?ti ?i Ungheni au fost cur??ate 105 ha de teren minat, pe care ?i-au g?sit moartea sau au fost r?nite 377 de persoane civile[1], basarabeni. Oamenii erau impu?i s? se ia la bra? unul cu altul ?i s? mearg? pe câmpul minat. Nenoroci?ii care c?lcau pe mine erau sau uci?i, sau grav r?ni?i. Ultimii au fost împu?ca?i de trupele N.K.V.D., altfel spus - au fost „elibera?i" de chinuri.

Concluzie: în prim?vara anului 1944 sovieticii au intrat cu for?ele lor militare în România, aducând cu ei „guvernul"-marionet? al numitei R.S.S.M., au mobilizat lumea la munci for?ate f?r? a se gândi la recompens? b?neasc? sau material? a muncii prestate, au trimis la moarte sigur? b?rba?i, femei, copii pentru a dezamorsa minele, amplasate de trupele româno-germane la retragere.

A dou? „eliberare"

Linia frontului s-a stabilizat pe segmentul Ungheni-Orhei ?i la est spre Nistru. Pentru a se preg?ti de ofensiv? (viitoarea opera?iune militar?, numit? de sovietici „Opera?iunea Ia?i-Chi?in?u"), Înaltul Comandament sovietic a decis la 5 mai 1944 s? evacueze popula?ia din zona frontului înspre nordul R.S.S.M. Conform deciziei C.C.P. al R.S.S.M. din 8 mai 1944, toat? popula?ia din raioanele Ungheni, Corne?ti, Bravicea, Orhei, Susleni, Dub?sari, Slobozia ?i Criuleni urma fi evacuat?, iar din raioanele F?le?ti, Sângerei, Chiperceni, Grigoriopol ?i Tiraspol - evacuat? par?ial. Conform surselor arhivistice, au fost evacuate cu for?a 71.461 familii, care num?rau 263.777 persoane[2]. Lumea, supus? evacu?rii, s-a împotrivit care ?i cum a putut. ?i asta, deloc întâmpl?tor: autorit??ile comuniste nu au creat condi?ii pentru evacuarea oamenilor ?i nu era nici o siguran?? c? propriet??ile l?sate vor fi ocrotite. Omi?ând multe abuzuri ?i decizii proaste ale guvernan?ilor sovietici, nu putem s? nu remarc?m lipsa condi?iilor sanitare ?i de igien?, ceea ce a dus la o explozie a tifosului exantematic (în iunie 1944 de aceast? maladie erau afectate 4.351 persoane, în rezultat câteva mii au murit).

La 20 august 1944 trupele sovietice au trecut în ofensiv?, iar la sfâr?itul lunii oamenii, supu?i evacu?rii, s-au întors la casele lor. Ei nu puteau crede ochilor. Bravii militari sovietici nu doar au cur??at depozitele ?i beciurile oamenilor de provizii ?i b?uturi, dar au ?i scos u?i, ferestre, au rupt garduri etc., toate acestea sub pretextul „necesit??ilor de r?zboi". Întor?i din numita „evacuare", sl?bi?i de foamete ?i boli, „oamenii ?i-au g?sit casele distruse, iar averea pr?dat?. Într-o stare deplorabil? erau ?colile, cl?dirile administrative, bisericile"[3]. Iat? ce-?i aminte?te dl Efim ?alin dup? întoarcerea familiei lui din evacuare: „Pe la sfâr?itul lui august [1944] am primit o veste nespus de îmbucur?toare. S-a anun?at ca fiecare s? se întoarc? la casele lor. Îmi amintesc cât de înviorat? era ziua aceea. Drumul se îndesea cu c?ru?e, unii o luau de-a dreptul pe jos, c? ar fi mai aproape. Iar când am ajuns în sat ne apucase o mare jale. Satul [Ocni?a-R?ze?i, comuna Cucuruzeni, raionul Orhei] era de nerecunoscut: ogoarele nefiind sem?nate, erau îmburuienate de nu se vedea omul... Îmi amintesc c? în acea zi mama nu se mai putea opri din plâns, de cum ar?ta casa ?i ograda noastr?: buruian? toat? ograda ca la tot satul, toate u?ile de la cas?, sarai ?i de la beci erau luate, iar ferestrele erau stricate. În beci r?m?seser? numai butoaiele goale cu fundurile g?urite de gloan?e, care pluteau în vinul v?rsat ?i amestecat cu ap? de ploaie. Multe lucruri din cas? nu s-au mai g?sit..."[4]. În monografia men?ionat?, profesorul V. Beniuc a prezentat scene de groaz? privind comportamentul militarilor ru?i: case transformate în grajduri pentru cai, biserici vandalizate cu icoane g?urite de gloan?e ?i c?lcate cu picioarele. Autorul a depistat cine au fost „eliberatorii" - vandali: militarii brig?zii motorizate nr. 56 a Armatei 52[5].

Concluzie: sub pretextul ocrotirii vie?ii oamenilor în zona confrunt?rii militare directe, sovieticii au for?at lumea s? plece în locuri neadaptate traiului, impunându-i s? îndure foame, neasigurându-i cu detergen?i ?i alte lucruri necesare vie?ii cotidiene, ceea ce a dus la o explozie a tifosului exantematic ?i, respectiv – la moartea câtorva mii de oameni. Gospod?riile l?sate au fost devastate („eliberate") de militarii sovietici sub motivul „necesit??ilor" r?zboiului, biserici ?i m?n?stiri vandalizate etc.

A treia „eliberare"

La 23 august 1944, la Bucure?ti, regele Mihai I a ordonat arestarea mare?alului Ion Antonescu, a numit un alt prim-ministru, a anun?at ie?irea României din r?zboiul împotriva statelor ?i popoarelor Coali?iei antihitleriste ?i a declarat r?zboi Germaniei. La 24 august 1944 trupele sovietice au cucerit ora?ul Chi?in?u - capitala R.S.S.M. Acea zi a fost considerat? de sovietici ca „ziua eliber?rii Moldovei de sub cotropitorii fasci?ti germano-români"[6]. Opera?iunea militar? „Ia?i-Chi?in?u", numit? „cea de-a ?aptea lovitur? stalinist?"[7], între altele, s-a încheiat cu restabilirea regimului comunist în întreaga R.S.S.M. Reprezentan?ii regimului totalitar sovietic (militari, activi?ti ai P.C. (b) din U.R.S.S., administratori) s-au comportat deosebit de brutal cu popula?ia b??tina??. Ei î?i d?deau aere de „eliberatori" ?i „victorio?i", mul?i din ei, în stare de ebrietate, arestau ?i maltratau popula?ia civil?, violau sau încercau s? violeze tinere sau femei etc., etc. Revenit? în Basarabia (R.S.S.M.) puterea sovietic? a realizat mobilizarea total? a b?rba?ilor. Dac? pân? la venirea Armatei Ro?ii pe teritoriul numitei R.S.S.M., în localit??ile rurale erau 343.000 b?rba?i, în decembrie 1944 r?m?sese doar 77.719 (sau circa 10 % din for?a de munc?!). Restul - 265.281 - au fost mobiliza?i în felul urm?tor: în Armata ro?ie (Fronturile 2 ?i 3 Ucrainene) - 123 776 persoane, în districtele militare Harkov, Odesa ?i Kiev - 91 978 persoane, în N.K.V.D. - 378 persoane, în unit??ile militare dislocate la frontiera cu România - 966 persoane. Restul b?rba?ilor, de regul? - de alte etnii decât români (g?g?uzi, cehi, unguri etc.), dar ?i români, au fost trimi?i la întreprinderile industriei grele din Federa?ia Rus? sau la scos c?rbune în minele din Dombas. A treia parte din cei mobiliza?i au fost trimi?i la ?coli de meserii (ucenici), (în limba rus? fabricino-zavodskie ?colî, FZO - ?coli din cadrul uzinelor ?i fabricilor).

B?rba?ii moldoveni, mobiliza?i la front, de multe ori - tata cu feciorii, sau fra?i, rude - necunoscând limba rus?, neinstrui?i, au fost trimi?i pe cele mai primejdioase sectoare ale Frontului de Est - la Balaton (Ungaria), la Königsberg sau Berlin (Germania) -, unde au fost folosi?i în calitate de carne de tun. Circa 50.000 de moldoveni nu s-au întors de pe câmpurile de lupt?. Dar pentru basarabeni r?zboiul nu s-a încheiat la 9 mai 1945, odat? cu capitularea necondi?ionat? a Germaniei. Ei au fost urca?i în trenuri ?i du?i s? lupte împotriva Armatei japoneze în Manciuria ?i nordul Coreii, pentru satisfacerea ambi?iilor politice ale regimului stalinist. În rezultat, I. Stalin ?i-a satisf?cut orgoliul - cel pu?in jum?tate din Coreea a devenit comunist?. R?mâne comunist? pân? în ziua de ast?zi, avânt un regim totalitar de origine stalinist?, necooperant cu lumea civilizat?. Iat? c? Igor Dodon a g?sit limb? comun? cu reprezentan?ii Coreei de Nord. Dar acesta e alt subiect.

Recapitul?m: comisariatele militare ale Fronturilor 2 ?i 3 Ucrainene au luat sub controlul lor real numita R.S.S.M. Ele au promovat o mobilizare total? a b?rba?ilor basarabeni, trimi?ându-i pe front, la munci grele în industria grea sau minele de c?rbune. Urm?rile acestei politici au avut efecte dezastruoase pentru noi. Ap?ruse problema demografic?: depopularea for?at? a satelor de b?rba?i - principala for?? de munc? din agricultur?, a ap?rut decalajul b?rba?i-femei, natalitatea a sc?zut dramatic etc. Tinerii pleca?i pe ?antierele Federa?iei Ruse sau Ucrainei au fost folosi?i ca for?? de munc? ieftin?, necalificat?, prost îmbr?cat?, hr?nit?, salarizat?. În consecin?? - am avut familii distruse, popula?ie înfrico?at?, supus? rusific?rii ?i altor abuzuri din partea autorit??ilor comuniste.

Concluzie: ceea ce a urmat actului din 24 august 1944 a însemnat un dezastru pentru basarabeni. Am avut mii de tineri ?i mai în vârst? care nu s-au mai întors de pe fronturi, tineri trimi?i la munci grele, în condi?ii vitrege, peste frontierele R.S.S.M., mul?i din ei nu s-au întors, r?mânând cu traiul, la locurile de munc?, întemeindu-?i acolo familii. Pe teritoriul R.S.S.M. administra?ie ruseasc?, îngâmfat?, în stare de ebrietate (cu excep?ii, bineîn?eles), venit? cu tot cu familii, stabilit? în apartamentele, confiscate de la proprietarii de drept ?i de fapt.

?i am putea continua la nesfâr?it. Bineîn?eles, basarabenii au opus rezisten?? ocupantului sovietic: au fost cazuri de rezisten?? armat?; b?rba?ii s-au ascuns în fa?a mobiliz?rii totale, promovate de ocupantul bol?evic. Subiectul merit? dezvoltat: s? nu se lase impresia cum c? moldovenii au fost entuziasma?i de „eliberatorii" care „uitaser?" s? plece.

Întrebarea fireasc?: Igor Dodon ce dore?te s? celebreze la 24 august 2017? De ce concert în Pia?a Marii Adun?ri Na?ionale?
R?spunsul este: Igor Dodon va s?rb?tori începutul marii tragedii a basarabenilor - 24 august 1944 - punctul de pornire a re-comuniz?rii României dintre Prut ?i Nistru, a celei de-a dou? ocupa?ii sovietice, numit? de Dodon „eliberare".

Întrebare final?: când oare ne vom elibera de Dodon?
R?spuns: cu cât mai repede, cu atât mai bine!

?i înc? ceva, foarte important. Basarabenii au mai fost „elibera?i": în anii 1946-1947, datorit? politicilor, promovate de sovietici, a foametei organizat? de Kremlin ?i subalternii acestuia de la Chi?in?u, 200.000 de concet??eni de-ai no?tri au „eliberat" spa?iul terestru trecând la cele ve?nice, extermina?i prin foamete. În 1949, apoi 1951, alte mii de basarabeni au „eliberat" p?mântul natal, fiind trimi?i - pentru vecie - în Siberia sau nordul Kazahstanului.

Aranjament grafic - I.M.

---------------------------------------------------
[1] ?. ?????. ???????????? ??? ??????????: ????????-???????????????? ???????????? ?? ??????? ???????????? ???????, [V. Beniuc. Totalitarismul ca realitate: studiu istorico-politologic. Exemplul Moldovei], Chi?in?u, 1998, p. 38.
[2] Ibidem, p. 39.
[3] Ibidem, p. 43.
[4] Efim ?alin. Vremurile în care am tr?it, Ia?i, Editura Stef, 2016, p. 47.
[5] V. Beniuc. Totalitarismul ca realitate: studiu istorico-politologic. Exemplul Moldovei, p. 45.
[6] Istoria RSS Moldovene?ti, vol. I, Chi?in?u, 1970, p. 523 (carte în grafia rus?).
[7] https://ru.wikipedia.org/wiki/ ??????_??????????_?????? [accesat la 19 august 2017]

footer