Revista Art-emis
C.H.E.-A.P. Novodnestrovsk va fi privatizat?. Ce risc? Moldova PDF Imprimare Email
Xenia Florea   
Duminică, 20 August 2017 12:32

CHE-AP UcrainaPrintre obiectele pe care Kievul inten?ioneaz? s? le vīnd? se num?r? ?i Centrala hidroelectric? de acumulare prin pompare (CHE-AP ĀĀĀ Centrala Hidro Electric?) de la Novodnestrovsk, amplasat? īn regiunea Cern?u?i a Ucrainei la frontiera cu Republica Moldova. Pe site-ul Ministerului Dezvolt?rii Economice ?i Comer?ului al Ucrainei a fost plasat un set de documente cu denumirea „Viziunea strategic? asupra gestion?rii īntreprinderilor de stat". Acesta con?ine o list? din 378 de obiecte ce urmeaz? a fi l?sate īn proprietatea statului ?i o list? din 893 de īntreprinderi care pīn? īn 2020 trebuie privatizate sau transmise īn concesiune. Printre acestea se afl? ?i CHE-AP Novodnestrovsk.

Prescrip?ia „medicului"

Īn procesul de preg?tire de privatizarea īn mas?, ministerul ucrainean opereaz? cu termenul medical „triaj", ceea ce īnseamn? trierea pacien?ilor. Guvernul Ucrainei presupune sub aceasta clasificarea īntreprinderilor pe grupe: „Trebuie s? r?mīn? īn proprietate privat?", „Sīnt pasibile privatiz?rii", „Vor fi transmise īn concesiune", „Vor fi lichidate". Sub „triaj" vor ajunge 3444 de īntreprinderi. Īn proprietate privat? se preconizeaz? a fi men?inute 15 obiecte de importan?? deosebit? ?i 683 de īntreprinderi de importan?? statal?. 893 de obiecte vor fi scoase la vīnzare. Printre acestea se afl? un ?ir de īntreprinderi din complexul militar industrial al Ucrainei - biroul de construc?ii „Spektr", „Izumrud", „Molnia", Institutul de Cercet?ri ?tiin?ifice „Buran", cea mai mare īntreprindere din industria opticii mecanice ?i opticii electronice a ??rii - uzina „Arsenal", uzina de radio de la Kiev, precum ?i b?nci, companii de c?rbune cu tot cu mine, porturile din Odesa, Mariupol, Herson, Nicolaev, Iliciovsk, Reni, Belgorod-Dnestrovsk, īntreprinderi vinicole etc. Sub num?rul 357 īn aceast? list? se afl? ?i Societatea pe ac?iuni CHE-AP Novodnestrovsk. „Conceptul elaborat st? la baza reformei ulterioare īn domeniul gestion?rii propriet??ii private ?i constituie una dintre obliga?iile asumate de Ucraina īn cadrul acordurilor cu Fondul Monetar Interna?ional", se arat? īn comunicatul Ministerului Dezvolt?rii Economice ?i Comer?ului al Ucrainei.

„Ofer cea mai mare CHEAP din Europa īn proprietate privat?"

Unul dintre fo?tii func?ionari publici din Moldova, care pe timpuri a activat īntr-un domeniul apropiat de cel energetic, la īntrebarea ce riscuri comport? pentru Moldova privatizarea CHEAP de pe Nistru ?i-a exprimat uimirea: „Eu eram convins c? Centrala de la Novonestrovsk este demult privatizat?, pentru c? pe timpuri construc?ia ei era deblocat? anume pentru un proiect privat". Ini?ial, īntr-adev?r, a?a ?i a fost. Īn 1988, cīnd partea ucrainean? ?i-a prezentat planul de finalizare a construc?iei CHEAP de pe Nistru, la Kiev era preconizat? desf??urarea unui concurs investi?ional pentru atragerea capitalului str?in (circa 500 mil. dolari), transmiterea ei īn gestiunea cī?tig?torului pe un termen de patru ani (adic? pīn? la darea īn exploatare a primului bloc al hidrocentralei) a pachetului de ac?iuni ale statului la Companiei „Dnestrghidroenergo", dup? care transmiterea īn gestiunea investitorului pe īnc? cinci ani cu extinderea acestui termen pentru cota-parte a statului la SA „CHE-AP de pe Nistru". Cota-parte a statului – 98,88% din ac?iuni: īn 1988, cabinetul de mini?tri al Ucrainei a transformat Centrala īn corpora?ie „īn scopul atragerii investi?iilor pentru finalizarea construc?iei sta?iei".

Toate īncerc?rile de a atrage investitori str?ini, de a ob?ine pentru acest proiect un credit de la Banca Mondial? sau a unor credite pe termen lung de la b?ncile comerciale interna?ionale s-au soldat cu e?ec. Construc?ia CHE-AP pe Nistru a continuat din contul mijloacelor de stat, inclusiv din contul surselor ob?inute din majorarea tarifului la energie.
Īn 2008, īn timpul ceremoniei de deschidere solemn? ?i umplerii gropii primei etape de construc?ie a sta?iei, premierul de atunci al Ucrainei, Iulia Timo?enko, a declarat c? Guvernul condus de ea exclude privatizarea CHE-AP de pe Nistru. „Aceast? sta?ie va fi inclus? īntr-o īntreprindere de stat ce nu va fi pasibil? privatiz?rii. Este proprietatea statului. Dac? statul a investit bani, atunci aceast? CHEAP trebuie s? r?mīn? īn proprietatea statului", a declarat Timo?enko.

Aceast? perioad? (2005-2012) a intrat īn istoria CHE-AP de laNovodnestrovsk drept o perioad? de confruntare īntre adep?ii finaliz?rii construc?iei CHE-AP Novodnestrovsk īn componen?a unei societ??i pe ac?iuni ?i cei ai construc?iei obiectului īn componen?a companiei de stat „Ukrghidroenergo". De aceea, īn func?ie de faptul cine se afla la moment la putere, societatea pe ac?iuni CHE-AP Novodnestrovsk ba era lichidat? ?i patrimoniul sta?iei era transmis c?tre „Ukrghidroenergo", ba ren??tea. Cīnd la īnceputul anului 2012 situa?ia cu lichidarea/reluarea activit??ii a SA īn baza CHE-AP Novodnestrovsk s-a schimbat din nou (Adunarea general? a ac?ionarilor a adoptat decizia privind reluarea activit??ii companiei), exper?ii ucraineni au presupus c? ac?iunile de reanimare au fost īntreprinse de c?tre Guvernul Nikolai Azarov, pentru transmiterea ulterioar? a patrimoniului complexului la balan?a CHEAP Novodnestrovsk ?i posibilitatea privatiz?rii ulterioare a obiectului. Reprezentan?ii asocia?iei energetice din Ucraina au declarat c? privatizarea CHEAP Novodnestrovsk e prematur?.

„Ce va face singur? CHEAP Novodnestrovsk cu un singur agregat construit din ?apte dac? va ob?ine sta?ia īnapoi? Orice investitor, īnainte de a investi īn finalizarea construc?iei, va cere un tarif garantat la energia electric?, care s? asigure recuperarea mijloacelor. Cu acela?i succes construc?ia CHEAP poate fi terminat? ?i īn componen?a „Ukrghidroenergo". CHEAP Novodnestrovsk ar putea avea oportunit??i mai bune de atragere a investi?iilor la etapele ulterioare ale finaliz?rii construc?iei, cīnd va avea deja blocuri func?ionale, iar īn actuala ei stare e pu?in probabil c? investitorii vor manifesta un interes sporit fa?? de sta?ie", a declarat atunci pre?edintele Asocia?iei Energetice, Vasili Kotko. Dac? ?inem cont de aceste declara?ii ale pre?edintelui Asocia?iei Energetice din Ucraina, īn prezent, CHEAP Novodnestrovsk „s-a copt" pentru privatizare ?i de?ine „oportunit??i bune de atragere a mijloacelor investi?ionale". Deja a fost construit? ?i dat? īn exploatare prima etap? a sta?iei, ce const? din trei agregate. Recent au fost demarate lucr?rile de construc?ie a etapei a doua a CHE-AP: pe 26 mai, ministrul Energeticii, Igor Nasalik, a pus piatra de temelie pentru cel de-al patrulea agregat. Capacitatea acestuia va fi de 324 MWt īn regim de generare ?i 421 MWt īn regim de pompare. Finalizarea construc?iei este preconizat? pentru 2019-2020.

Acum devine clar de ce anul acesta Kievul ?i-a schimbat cardinal pozi?ia privind ratificarea acordului (atīt de incomod pentru Ucraina) īn domeniul protec?iei ?i dezvolt?rii durabile a bazinului rīului Nistru. Aproape 15 ani, partea ucrainean? a evitat semnarea acestui document, iar al?i 5 – ratificarea lui. ?i iat? c? la īnceputul lunii iunie curent, Rada Suprem? a ratificat brusc acest acord, semnat īnc? īn anul 2012. Pentru a vinde convenabil CHEAP Novodnestrovsk, Kievul trebuia s?-?i solu?ioneze toate problemele transfrontaliere ?i de patrimoniu cu Republica Moldova pe acest sector al frontierei de stat (ce investitor va veni la un obiect aflat īn litigiu?) ?i s? semneze acordul pe termen lung privind nodul hidroelectric pe Nistru, a c?rui parte de baz? o constituie CHE-AP Novodnestrovsk. De aceea, imediat dup? ratificarea Acordului privind bazinul rīului Nistru, Kievul a īnceput s? determine activ Chi?in?ul s? finalizeze negocierile, ce durau din 2008, ?i s? semneze cīt mai repede acordul privind complexul hidroelectric de pe Nistru.

Ce riscuri comport? pentru Moldova privatizarea CHE-AP Novodnestrovsk

Potrivit doctorului habilitat īn ?tiin?e biologice, profesorului Institutului de Zoologie al Academiei de ?tiin?e a Moldovei Elena Zubcova, partea ucrainean? demult a planificat s? vīnd? CHEAP, a?a c? actualele planuri de privatizare ale Kievului nu sīnt deloc stranii. „Totul va depinde de faptul cum va fi organizat concursul investi?ional ?i cīt de serioas?, solid? ?i responsabil? ecologic va fi compania cī?tig?toare. Īns?, dac? pīn? īn prezent noi cu atīta greu am g?sit un limbaj comun cu structurile de stat ale Ucrainei īn asemenea probleme ca deversarea ecologic? a apei, consumul mediu zilnic de ap?, diferen?ele de nivele, atunci cu proprietarul privat al CHEAP de pe Nistru acest lucru va fi ?i mai dificil", sus?ine Elena Zubkova. ?i directorul Asocia?iei Interna?ionale a P?str?torilor Rīului Nistru, „Eco-Tiras", Ilia Trombi?chi, este sceptic fa?? de etapa „post-privatizare". „E clar c? privatizarea CHEAP Novodnestrovsk va conduce la reducerea controlului din partea companiilor de stat ale Ucrainei (care ?i a?a sīnt iresponsabile) asupra func?ion?rii CHEAP. Desigur, formal, Ucraina, ca stat va r?mīne responsabil? pentru obliga?iile asumate dup? ratificarea Acordului privind bazinul rīului Nistru sau semnarea privind nodul hidroenergetic de pe Nistru, dac? acest document va fi semnat. Dar cuvīntul-cheie aici este „formal". Structurile de stat ale statului vecin ?i pīn? acum nu se gr?beau s? respecte īn?elegerile convenite īn cadrul negocierilor ?i consult?rilor, iar īn viitor acestea cu atīt mai mult nu o vor face, mai ales dac? Moldova va admite ced?ri īn cadrul negocierilor privind nodul hidroenergetic pe Nistru, mult rīvnite de partea ucrainean?".

Analistul economic, doctorul īn economie Mihail Poisic spune c? īn societ??ile nedezvoltate, la care se refer? ?i Moldova, ?i Ucraina, este o „nebunie total?" s? transmi?i īn proprietate privat? īntreprinderile vitale pentru stat. „Ucraina ?i Moldova sīnt ca ni?te gemeni: e greu s? stabile?ti unde sīnt mai mul?i escroci. De aceea, īntreprinderile vitale (iar hidrocentrala cu acumulare de pe Nistru este una dintre acestea, deoarece nu doar produce energie electric?, dar ?i prin activitatea sa influen?eaz? asupra sistemului social-economic din regiune) trebuie s? se afle sub controlul societ??ii, iar acest lucru este posibil doar dac? asemenea īntreprinderi r?mīn īn proprietatea statului, spune Mihail Poisic. Noi acum avem un ?ir de probleme din cauza activit??ii complexului hidroenergetic de pe Nistru. ?i dac? statul poate exercita cumva presiuni la nivel politic, prin intermediul structurilor interna?ionale, atunci, cu un proprietar privat, acest lucru va fi cu mult mai dificil. Acesta pur ?i simplu va invoca legisla?ia īn vigoare, care nici la noi, nici īn Ucraina nu este perfect?.

Aminti?i-v? de cīte ori la noi s-a īncercat tragerea la r?spundere a companiei Gas Natural Fenosa, impunerea acestei companii s?-?i respecte obliga?iile, inclusiv cele investi?ionale, ?i cum aceasta, de fiecare dat?, ie?ea din īncurc?tur?, inclusiv cu ajutorul structurilor interna?ionale. Orice proprietar privat are drept scop, īn primul rīnd, s? ob?in? profit, iar problemele sociale sau ecologice sīnt pe ultimul plan. Sīnt convins c? acela?i lucru se va īntīmpla ?i īn cazul privatiz?rii CHE-AP Novodnestrovsk". Totu?i, mai exist? ?i o alt? viziune asupra privatiz?rii CHE-AP Novodnestrovsk. Precum a declarat pentru NOI.md unul dintre fo?tii func?ionari publici, e pu?in probabil c? partea moldoveneasc? este capabil? s? influen?eze cumva asupra planurilor de privatizare ale Kievului, īn schimb, īn cazul unei abord?ri corecte, Chi?in?ul ar putea ob?ine dividende īn urma privatiz?rii CHEAP de la Novodnestrovsk.

„E clar c? transmiterea CHEAP Novodnestrovsk īn proprietate privat?, īn primul rīnd, este menit? s? accelereze construc?ia ei: structura de stat are o vitez?, iar proprietatea privat? – cu totul alta. E clar ?i c?, din punct de vedere ecologic, CHEAP Novodnestrovsk va avea un impact negativ asupra rīului Nistru – a?a este logica tehnologic? a acestui proiect. De aceea, pe m?sura avans?rii lucr?rilor de construc?ie, situa?ia rīului Nistru se va īnr?ut??i. Cu toate acestea, Ucraina nu are de gīnd s? renun?e la planurile sale hidroenergetice īn aceast? regiune, prin urmare este foarte important ce pozi?ie vor ocupa autorit??ile moldovene, spune interlocutorul nostru. Aminti?i-v? c? īn 2008, drept r?spuns la loialitatea sa īn problema construc?iei CHE-AP Novodnestrovsk, Chi?in?ul a cerut Kievului s?-i ofere o cot?-parte la sta?ia ce se construie?te, īns? guvernul ucrainean a īnchis foarte repede subiectul privind accesul p?r?ii moldovene?ti la pachetul de ac?iuni, transmi?īnd fondurile īntreprinderii de la societatea pe ac?iuni „CHE-AP Novodnestrovsk" īn componen?a Companiei de Stat „Ukrghidroenergo", ce nu este pasibil? privatiz?rii.

Dac? CHE-AP Novodnestrovsk va fi vīndut?, atunci Chi?in?ul ar putea aborda aceast? problem? din nou. S? spun?: „B?ie?i, da?i-ne, s? zicem, 15-20% din acest business, pentru c?utarea solu?iilor reciproc avantajoase". Cu īntreprinderile de stat e mai greu s? ajungi la o īn?elegere, deoarece procesul birocratic este foarte īndelungat ?i īnso?it de lobbysmul din partea anumitor persoane, iar compania privat? are mīn? liber?. Īn acest fel se īn?eleg mai multe ??ri. Prin urmare, chiar dat? activele CHE-AP Novodnestrovsk vor fi vīndute, noi putem s? profit?m de aceast? situa?ie. Este important s? ocup?m o pozi?ie principial? – inclusiv īn cadrul actualelor negocieri privind nodul hidroenergetic de pe Nistru, dar s? nu facem jocul Kievului, care ī?i dore?te foarte mult s? „taie" Moldova de la proiectul hidroenergetic de la Novodnestrovsk".

Ce vrea Kievul ?i ce nu trebuie s? fac? Chi?in?ul

Kievul sper? s? solu?ioneze toate litigiile ?i s? semneze acordul pe termen lung privind nodul hidroenergetic nistrean īn septembrie, dup? ce Ucraina va avea und? verde ?i pentru construc?ia CHEAP Novodnestrovsk, ?i īn privin?a privatiz?rii ei. Gr?bind Chi?in?ul, partea ucrainean? continu? s? insiste supra excluderii din textul acordului a celei mai controversate prevederi - a articolului „ecologic" nr. 6 sau la p?strarea lui cu formul?ri vagi, f?r? obliga?ii ecologice concrete. De exemplu, īn versiunea negociatorilor moldoveni, articolul 6 trebuie s? aib? urm?torul con?inut: „Īn scopul controlului ?i evalu?rii calit??ii resurselor acvatice, organele ecologice abilitate de c?tre P?r?i se oblig? s? efectueze o monitorizare ecologic? comun?, inclusiv hidrologic?, hidrobiologic?, hidrochimic? ?i alte tipuri, a st?rii rīului Nistru īn zona-tampon a nodului hidroenergetic – s. Naslavcea". Chi?in?u insist? pe faptul c?, īn procesul exploat?rii complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk, partea ucrainean? nu trebuie s? admit? īnr?ut??irea st?rii ecosistemelor acvatice de pe Nistru mai jos de barajul CHE-2 īn compara?ie cu cursul de superior al rīului (CHE-1). Consumul mediu anual īn avalul barajului CHE-2 nu trebuie s? dep??easc? 250 m3/s, iar diferen?ele medii ale nivelelor de ap? pe or? nu trebuie s? dep??easc? 40-45 cm. Totodat?, negociatorii moldoveni insist? asupra faptului ca bazinul-tampon trebuie s?-?i p?streze destina?ia ini?ial? ?i s? asigure fluxul uniform ?i stabil al apei īn Nistrul de mijloc ?i de jos – pentru func?ionarea stabil? a ecosistemului rīului ?i aprovizionarea stabil? cu ap? a popula?iei ?i īntreprinderilor din Moldova ?i regiunea Odessa a Ucrainei. „Īn cazul nerespect?rii prevederilor men?ionate, partea ucrainean? va rambursa prejudiciile cauzate īn conformitate cu metodologica stabilit?", se arat? īn versiunea moldoveneasc? a
documentului.

Iat? cum arat? art. 6 īn versiunea p?r?ii ucrainene: „Īn scopul controlului ?i evalu?rii calit??ii resurselor acvatice, P?r?ile efectueaz? de sine st?t?tor (la necesitate) sau īn comun, cu regularitate, evaluarea st?rii resurselor acvatice ?i a altor resurse complementare ?i a ecosistemelor bazinului rīului Nistru īn regiunea complexului nodului hidroenergetic de pe Nistru. Rezultatele monitoriz?rii sīnt publice ?i accesibile pentru P?r?i, care fac schimb de date conform procedurilor stabilite". Atīt. Nedorind s?-?i asume obliga?ii ecologice, Kievul, totodat?, insist? asupra transmiterii lui īn arend? pe termen lung (99 de ani) a teritoriilor de 19,18 ha, pe care este amplasat? o parte din barajul nodului hidroenergetic de tampon, precum ?i a sectorului de līng? bazinul-tampon de acumulare, fapt ce va t?ia complet accesul RM la Nistru mai sus de CHE-2. Īn acela?i timp, partea ucrainean? insist? ca acordul privind nodul hidroenergetic pe Nistru s? fie īncheiat pe un termen de 99 de ani, „cu prelungirea automat? a lui pentru perioade similare". Adic?, pentru aproape o sut? de ani, potrivit planurilor vecinilor, Moldova trebuie s? nu aib? acces la rīul Nistru pe acest sector al frontierei de stat! Pīn? nu demult, partea moldoveneasc? era gata s? ofere Ucrainei īn arend? nu tot teritoriul solicitat, dar un sector cu suprafa?a de 14,4 ha. 5 ha este p?mīntul pe care este amplasat? o parte a complexului hidroenergetic, 9,4 ha – suprafa?a ce va fi inundat? īn urma ridic?rii nivelului apei īn bazinul de acumulare. Termenul de valabilitate al Acordului privind nodul hidroenergetic de pe Nistru, īn opinia negociatorilor moldoveni trebuie s? constituie nu 99, ci 25 de ani ?i extins pe o perioad? similar? doar cu condi?ia respect?rii de c?tre Kiev a prevederilor prezentului acord, precum ?i a contractului de arend?.

Exper?ii moldoveni īn domeniul ecologiei, a c?ror opinie privind con?inutul documentului controversat a fost solicitat? recent de patru institu?ii de stat din Republica Moldova, consider? c? īn cadrul negocierilor Chi?in?ul trebuie s? se men?in? ferm pe pozi?ia „nici un petic īn plus de p?mīnt moldovenesc". Ilia Trombi?chi a calificat drept „extrem de suspect?" dorin?a Ucrainei de a arenda nu doar jum?tate din barajul CHE-2, dar ?i fī?ia īngust? de p?mīnt de pe malul bazinului-tampon de acumulare, „pentru a o inunda la ridicarea nivelului apei". „Pentru a inunda aceast? fī?ie, nu este nevoie de a o arenda. Īn realitate acest lucru se face pentru ca, īn cazul gestiunii inadecvate a nodului hidroenergetic, Moldova s? nu poat? s?pa un canal de scurgere din acest bazin īn cursul inferior. Adic?, vecinii no?tri īncearc? activ s? lipseasc? Republica Moldova de singura pīrghie posibil? de presiune asupra Ucrainei", sus?ine directorul Asocia?iei „Eco-Tiras".

Pozi?ia ecologi?tilor moldoveni este urm?toarea: termenul maxim de concesiune trebuie s? constituie 49 de ani. Transmiterea statului vecin īn arend? a teritoriului de pe acest segment al frontierei de stat trebuie limitat? prin teritoriul barajului ?i terenurile adiacente acestuia. Malul bazinului nu trebuie īn niciun caz cedat Ucrainei, pentru a evita consecin?ele dureroase. Totodat?, ecologi?tii insist? c?o condi?ie principial? de īncheiere a Acordului privind nodul hidroenergetic din partea Republicii Moldova trebuie fie ca Ucraina s? renun?e la construc?iile hidroenergetice ulterioare pe Nistru, inclusiv cascada din ?ase CHE īn cursul superior al rīului, planificat de Kiev, deoarece debitul Nistrului ?i a?a se va reduce progresiv din cauza modific?rilor climatice ?i a impactului activit??ii umane asupra rīului. „La urma urmelor, spune Ilia Trombi?ki, Ucraina este un stat care a semnat un acord de asociere cu Uniunea European? ?i trebuie s? respecte angajamentele asumate īn cadrul acordurilor bilaterale ?i multilaterale privind cursurile de ap? transfrontaliere".

footer