Revista Art-emis
Ridicarea Estului.Vi?egrad: favori?i, rebeli ?i crucia?i PDF Imprimare Email
Radu Toma   
Duminică, 23 Iulie 2017 16:27

Vi?egrad 4O rela?ie strategic? de ultim? or? cu America lui Trump, o rela?ie e?uat?, ab?tut? serios de la linia tradi?ional? a euro-atlanticismului, ?i apoi Brexitul, adic? cele dou? „falii" ap?rute pe hart? la stânga de Bruxelles, Berlin ?i Paris par s?-?i afle coresponden?a ?i la Est de marile Capitale europene men?ionate - s-a ivit acolo o alt? „falie", întins? pe aproape jum?tate din fosta Cortin? de Fier din vremea comunismului, în dreptul Poloniei, Cehiei, Slovaciei ?i Ungariei. ?i asta pentru c?, de ceva vreme, numele unui or??el medieval din Ungaria a devenit la sediul Uniunii Europene - mai nou specializat? în rostit blesfamii ?i pus afurisenii - sinonim cu cuvântul „rebeliune". Format f?r? mult? zarv? în 1991 din cele 4 ??ri men?ionate, grupul Vi?egrad-4 (V-4), dup? o existen?? de aproape un sfert de secol se prezint? ast?zi pretutindeni ?i tot mai vocal drept o solu?ie alternativ? la o uniune a europenilor condus? defectuos de elite birocratice ?i de c?tre cei „mari", se autopromoveaz? ca un remediu pentru o Europ? pornit? pe c?i gre?ite. Cum s-a ajuns aici? Ce se întâmpl? cu 65 de milioane de est-europeni comunitari, mul?i la un loc cât popula?ia Fran?ei, ?i cu economia V-4, a cincea din Europa? Cât se mai poate adânci ?i unde o s? duc? „falia" estic? a Uniunii, când în urm? cu nu mul?i ani totul p?rea mai mult decât O.K.? Se va sparge U.E. ?i în Est? Cum au ajuns 65 de milioane de oameni din favori?i, rebeli ?i crucia?i?

În mai 1989 Ungaria a demontat 240 km de sârm? ghimpat? de la frontiera cu Austria ?i a devenit, astfel, prima ?ar? care a anun?at lumii pr?bu?irea iminent? a comunismului, iar est-europenilor, liberatea. Germania de Est ?i Cehoslovacia au fost destabilizate, în var? ?i toamn? sute de mii dintre cet??enii lor au trecut în Vest prin gaura f?cut? de unguri în Cortina de Fier. Apoi, dup? ce cursa c?tre capitalism a început înc? în plin comunism, în Polonia la 4 iunie sindicatul „Solidaritatea" al lui Lech Walesa a câ?tigat toate locurile la primele alegeri parlamentare libere. În iulie pre?edintele american George W.H. Bush Sr. s-a dus la Var?ovia ?i la 13 septembrie acolo a fost instalat un guvern f?r? comuni?ti, primul de acest fel din tot blocul est-european. În octombrie 1989 trei evenimente au îngropat definitiv comunismul în Ungaria: partidul comunist a disp?rut, la 20 ale lunii Parlamentul a adoptat legea pentru alegerile parlamentare pluripartide, iar la 23 octombrie a fost proclamat? Republica Ungaria. La 9 noiembrie a c?zut Zidul Berlinului, dup? câteva zile partidul comunist a fost dizolvat în Cehoslovacia ?i, astfel, Polonia, Cehia, Slovacia ?i Ungaria au luat startul primele ?i au devenit premiantele Estului. Au urmat „premiile", în finan??ri, în câ?iva ani Ungaria a atras 18 miliarde dolari în investi?ii directe, ?ase dintre ele au venit din S.U.A. ?i ast?zi fo?tii „favori?i" V-4 au un P.I.B. de aproape trei ori mai mare ca al României, care în 1989 a pierdut startul cu 6-7 luni. Pe atunci, când în toate cele 4 ??ri ale Vi?egradului partidele comuniste disp?ruser?, în România a mai fost organizat înc? un congres al partidului communist, când cei din V-4 î?i alegeau primii lideri necomuni?ti din istoria postbelic?, Nicolae Ceau?escu era reales a 7-a oar? (?!) secretar general al partidului comunist, pentru urm?torii 4 ani... Au fost, sigur, cele 6-7 luni decisive pentru deceniile urm?toare, risipirea lor a f?cut ca, dup? 27 de ani, România s? împart? azi cu Bulgaria ultimele dou? locuri în clasa fostelor ??ri comuniste din Est.

Dar, nu mult? vreme dup? pr?bu?irea comunismului, în entuziasmul general al acelor momente istorice, au ap?rut ?i primele semne despre fa?a nev?zut? a capitalismului, mai pu?in atractiv?. O teribil? terapie de ?oc economic a produs în Polonia costuri sociale extrem de ridicate, au trecut ani buni, cinci sau ?ase, pân? când fosta economie socialist? planificat? s? devin? una de pia??. În Ungaria, agonia economic? ?i social? a început imediat, înc? din anii 1990-92, când ?ara a pierdut 70% din pie?ele de desfacere din R?s?rit, 800.000 locuri de munc? ?i resursele ieftine de energie din fosta Uniune Sovietic?. Dup? al?i 20 de ani de reforme, trecerea la economia de pia??, aderarea la tot ce însemna Vest - U.E., N.A.T.O., Schengen, W.T.O., F.M.I., Banca Mondial? etc. - ?i dup? 70 de miliarde de dolari investi?ii str?ine directe, Ungaria a fost aproape sufocat? de o datorie extern? pornit? de la 10 miliarde dolari în 1989 ?i ajuns? la 187 miliarde la 31 decembrie 2012. A fost aproape sufocat? ?i, condus? de Viktor Orban ?i partidul s?u, Fidesz, s-a radicalizat.

?i tot la începuturi, alt? ?ar? din viitorul V-4 a primit o prim? lec?ie ustur?toare de capitalism, venit? din lumea euro-atlantic?, de la America. La 21 februarie 1990, Vaclav Havel al Cehoslovaciei a fost cel dintâi lider est-european care a vizitat Washingtonul dup? c?derea Zidului Berlinului ?i a vorbit în fa?a Congresului Statelor Unite. A fost întrerupt ?i ova?ionat îndelung, de 21 de ori, de sala întreag? ridicat? în picioare, toate televiziunile americane au transmis live discursul s?u. Acolo, el a inten?ionat s? stabileasc? o agend? politic? ?i moral?, „foaia de parcurs" comun? a Europei de Est ?i a Vestului, pentru urm?toarele decenii. Esen?ial în cuvântarea sa a fost vizionarismul, atunci când a spus c?, în mod ireversibil, Europa de Est î?i va c?uta propria sa identitate; c? pluralismul politic ?i economia de pia?? trebuie s? înving? pretutindeni în Est, inclusiv în Rusia ?i, în sfâr?it, c? milioanele pe care America le va da est-europenilor i „se vor întoarce ca miliarde economisite". Dar, congresmanii americani n-au priceput prea multe din ce a spus Havel, Planul Marshall 2 nu a prins via??, politicile est-europene ?i r?s?ritene ale S.U.A. au luat-o în alte direc?ii.

Speran?a lui Havel de acum 27 de ani nu s-a împlinit. A fost imposibil. La vremea pr?bu?irii comunismului ?i a destr?m?rii U.R.S.S., vistieria S.U.A. era goal?. În 10 ani de dup? 1980, din prima na?iune creditoare a lumii, S.U.A. deveniser? una debitoare, fostul pre?edinte Reagan, cu politici economice defectuoase ?i cu cele 25 de „mici ?i splendide r?zboaie" ale sale, a îndatorat na?iunea pân? în gât - 2,6 trilioane dolari. America nu a mai fost capabil? s? genereze un nou Plan Marshall. Cu solda?i împr??tia?i în toat? lumea ?i cu neoconservatorii suflându-i în ceaf?, Bill Clinton abia a reu?it s? g?seasc? 4,5 miliarde dolari pentru prietenul s?u, Boris El?în, o pic?tur? într-un ocean de ap?, echivalentul a 63 milioane dolari în 1947, 0,4% din cât a primit Europa între 1947 ?i 1951, adic? 40 de cen?i pentru fiecare rus... Dup? 1990, cehii ?i ceilal?i est-europeni au trebuit s? se descurce singuri, asisten?a economic? ?i financiar? a Americii a fost minim?. În cea mai mare m?sur?, aproape to?i, adic? to?i de la Baltica la Marea Neagr? minus România, au revenit ?i la experien?a lor trecut?, la cooperarea ?i dezvoltarea economic? regional?.

Al doilea episod controversat din rela?iile celor din V-4 cu S.U.A., partener N.A.T.O., a survenit cu prilejul invaziei Irakului, în martie 2003. Cu excep?ia Poloniei, care a men?inut acolo circa 2.000 de militari pân? în 2008, prezen?a celorlal?i a fost nesemnificativ?. Cehia a refuzat s? trimit? solda?i, limitându-se la 110 exper?i ?i instructori, retra?i to?i în 2007-2008, Slovacia a avut acolo numai 5 instructori. Cu toate c? a sus?inut oficial invazia, Ungaria n-a trimis nici un militar, au fost prezen?i acolo doar 300 de transportatori, ?oferi ?i cadre medicale, pentru scurt? vreme, Budapesta a fost prima care ?i-a retras to?i oamenii din Irak, la 22 decembrie 2004.

În sfâr?it, rela?ia V-4 cu fostul pre?edinte Bush Jr. s-a dovedit neproductiv? ?i în alt? direc?ie. În 2002 Administra?ia a ini?iat convorbiri exploratorii la Praga ?i Var?ovia, pentru instalarea unui sistem antirachet? în estul Europei, dar esticii au plecat de la discu?ii. În februarie 2007 partea american? a pornit iar??i negocieri oficiale cu Cehia ?i Polonia, dar la Praga au avut loc cele mai mari manifesta?ii publice de dup? c?derea comunismului, din noiembrie 1989 încoace, vasta majoritate a cehilor ?i polonezilor au fost împotriva sta?ion?rii rachetelor interceptoare ?i a radarelor americane în ??rile lor, abia ast?zi a fost reluat cu Var?ovia proiectul instal?rii de rachete americane în Polonia. A devenit, astfel, limpede, de atunci încoace, c? acea imagine emo?ional?, bazat? pe a?tept?ri ?i speran?e vechi de 45 de ani, o imagine aproape holografic? a Americii ?i a leg?turilor cu ea, a pierdut terenul în Cehia ?i Polonia, ?i nu numai. Într-un cuvânt, a devenit evident c? rela?iile V-4 cu Statele Unite au cunoscut o rea?ezare pe o funda?ie liber? de idealiz?ri ?i emo?ii, cu alte op?iuni, pragmatice. În sfâr?it, proiectul fostului pre?edinte Bush Jr. de a instala în Est un scut antirachet? american nu a aflat ecou nici în Ungaria, înc? de la primele discu?ii, din 2004, cu guvernul Gyurcsány. Negocierile, anemice, s-au pierdut pe drum în anii urm?tori ?i a?a au r?mas pân? în prezent, f?r? rachete interceptoare anti-balistice americane transferate la N.A.T.O., ?i f?r? baze militare ale S.U.A. etc. pe teritoriul Ungariei.

Dac? rela?iile grupului de la Vi?egrad cu administra?iile americane de dup? 1990 au fost mai pu?in satisf?c?toare, acum, sub noua Administra?ie de la Casa Alb?, se a?teapt? o evolu?ie mai dinamic? a lor. Imediat dup? alegerile preziden?iale din S.U.A. din noiembrie trecut, Trump ?i Viktor Orban au avut un schimb de aprecieri reciproce pozitive, de atunci încoace numele lor este unul lâng? cel?lalt pe listele cu „proscri?i" date publicit??ii regulat de media aliniat? a neoliberalilor (M.S.M.). De asemenea, se pare c? raporturile cu Praga vor deveni, s? spunem a?a, un fel de „afacere de familie" a clanului Trump, pre?edintele ceh Zeman a?teptând-o acolo, „ner?bd?tor" dup? cum zicea mai alalt?ieri, pe Ivana Trump, ca ambasadoare a Statelor Unite. În urm? cu pu?ine zile, Polonia a luat fa?a Germaniei, Trump a mers mai întâi la Var?ovia ?i apoi la Hamburg G-20, a adus acolo un omagiu vibrant polonezilor ?i ??rii lor, iar apoi a asistat la summitul „celor trei m?ri" - Baltica, Marea Neagr? ?i Adriatica - adic? al fostelor ??ri socialiste est-europene, „lag?rul" socialist din vremea fostului R?zboi Rece, plus fosta Iugoslavia, a vorbit de o nou? rela?ie a Americii cu ele, în principal una pragmatic?, economic?, a dat startul unei alt Est din viitorul apropiat. A fost marea provocare strategic?, adresat? bruxelloca?iei, de actuala Administra?ie ?i Estul ren?scut ?i liber al Europei. În aceste condi?ii ne putem a?tepta la o evolu?ie a rela?iilor Americii cu aceast? parte al continentului nostru, la reconfigur?ri majore ale politicilor regionale din aceste locuri, de asemenea ?i la reapari?ia fostului binom strategic americano-rus, adic? a ambelor superputeri, în jocul geopolitic general european, via Europa de Est.

În ce prive?te raporturile ?i dialogul grupului V-4 cu Bruxellesul, de câ?iva ani acestea evolueaz? din ce în ce mai negativ. S-a pornit de la nimicuri procedurale ?i s-a ajuns la vorbe grele, de o parte ?i cealalt?. Rela?iile Poloniei cu U.E. au atins un nivel minim record imediat dup? venirea la putere a partidului „Lege ?i Justi?ie", a lui Jaroslav Kaczynski. Reformele sale privind Curtea Constitu?ional? ?i media sunt puternic criticate la Bruxelles, se cere monitorizarea Poloniei, dar prim ministrul polonez Beata Szydlo a afirmat c? ?ara sa este „un stat suveran ?i o na?iune liber? tratat? nedrept" ?i i-a comunicat ambasadorului german c? rela?iile dintre cele dou? state sunt „în c?dere liber?". Între timp, media M.S.M. vest-european? consider? c? Polonia a devenit iliberal?, nedemocratic? ?i ingrat?, c? guvernul ei promoveaz? „politici populiste de ur? ?i team?" importate din Ungaria ?i Slovacia, c? respinge Germania ?i c? se apropie de Rusia. Dar, în timp ce la Bruxelles sunt voci care vorbesc chiar de o U.E. f?r? Polonia, la Var?ovia ?i în celelalte Capitale ale V-4 se vorbe?te de o U.E. descentralizat?, de o cooperare mai adânc? între capitalele statelor membre ?i de diminuarea atribu?iilor de?inute de institu?iile U.E., se vorbe?te de o „Uniune European? a Capitalelor". De o U.E. scoas? de sub tirania Germaniei ?i a lui Angela Merkel, ultima întâmpinat? recent la Praga cu mii de postere cu fotografia ei cu jihab ?i musta?a lui Hitler.

Dar, tirul cel mai puternic al Bruxelles-ului este îndreptat constant împotriva lui Viktor Orban al Ungariei. De 7 ani, de când a revenit ca prim-ministru, a fost numit în toate felurile: populist, autarh, iredentist, putinist, dictator etc. În realitate, problema nr. 1 cu Orban este, c? a fost primul lider european de dup? c?derea comunismului care, în loc s? laude sistemul capitalist neoliberal, enumer? minusurile lui. Eurosceptic, populist soft, conservator, na?ionalist stârne?te de mul?i ani controverse cu declara?ii contra democra?iei liberale, contra lui Sörös, a O.N.G.-urilor etc. Din 2014, într-un discurs la Tu?nad, în România, a vorbit prima oar? de „iliberalism", adic? a respins teoria liberal? clasic? a statului ca o asociere de indivizi ?i a înlocuit-o cu o comunitate na?ional?, tradi?ional?, suveran?, bazat? pe familia cre?tin?, pe p?strarea mo?tenirii culturale, într-un cuvânt a definit statul „illiberal".

Dar, ceea ce face ca disputa U.E. - V-4 s? par? ireconciliabil?, este pozi?ia inflexibil? a ambelor p?r?i în ce prive?te imigra?ia islamic? în Europa. Încurajat de Germania, Bruxellesul a stabilit cote obligatorii de imigran?i pentru fiecare ?ar? membr?, V-4 le-a refuzat. În Polonia lucrurile au luat propor?ii epice, milioane de oameni au ie?it pe str?zi ?i au organizat „Mar?urile patrio?ilor" împotriva elitelor de la Bruxelles, „Pentru Dumnezeu, Onoare ?i Patrie" ?i au chemat la ap?rarea Cre?tin?t??ii, cu lozinci ca „Aici Regele nostru este Iisus Cristos, afar? cu imigran?ii musulmani". La 26 mai recent Beata Szydlo a anun?at c? Var?ovia nu a semnat nici o în?elegere privind cotele obligatorii de imigran?i ?i, într-o cuvântare curajoas? în Parlamentul ??rii, a spus: „Polonia nu poate ?i nu va accepta refugia?i musulmani. Polonia nu va ceda în fa?a ?antajului din partea Uniunii Europene".

În octombrie trecut, în Ungaria, un referendum popular a respins cu 3,3 milioane la 55.000 cotele obligatorii de imigran?i stabilite de U.E. Acum o lun?, sfidând înc? odat? Bruxellesul, Budapesta a electrificat gardul de sârm? ghimpat? de la frontiera cu Serbia.

În mai 1989, Ungaria a dat jos un gard de sârm? ghimpat? de 245 km, pentru ca est-europenii s? ajung? liberi la Bruxelles, la Berlin, sau unde vor.

În 2015 Ungaria a ridicat un gard de sârm? ghimpat? de 175 km, pentru ca est-europenii s? fie feri?i de planurile nes?buite pornite de la Bruxelles, de la Berlin, sau de unde vin ele.

footer