Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ioan L?c?tu?u   
Duminică, 09 Iulie 2017 12:49

Constitu?ia RomānieiForumul Civic al Romānilor din Harghita ?i Covasna, analizānd cu responsabilitate situa?ia creat? prin reluarea dezbaterii īn Parlamentul Romāniei a proiectului legii Statutului minorit??ilor na?ionale ?i consecin?ele grave ce le-ar avea adoptarea lui īn forma redactat? de U.D.M.R., ī?i exprim? īngrijorarea ?i solicit? atāt partidelor din coali?ia guvernamental? cāt ?i celor din opozi?ie s? nu voteze acest proiect de lege īn forma sa actual?. Reafirm?m punctul nostru de vedere, īnsu?it de forma?iunile politice ?i civice romāne?ti din jude?ele Covasna ?i Harghita prin Memorandumul din 1 noiembrie 2005, conform c?ruia acest proiect de lege impus de U.D.M.R. contravine flagrant Constitu?iei Romāniei ?i dreptului interna?ional, urm?rind introducerea īn dreptul intern a drepturilor colective ?i a conceptului de autonomie cultural?, nerecunoscute de dreptul interna?ional, fiind un demers legislativ incompatibil cu spiritul, valorile ?i tendin?ele europene actuale care promoveaz? interculturalitatea, unitatea īn diversitate ?i nu separatismul ?i segregarea pe criterii etnice. Īn forma sa actual?, īn proiect, sunt utilizate unele sintagme inexistente īn legisla?ia european? ca „drepturi colective", „comunitate na?ional?" ?i sunt inventate unele institu?ii etnice cu atribute inerente statului, dar nu minorit??ilor;

Proiectul aflat īn dezbaterea Camerei Deputa?ilor, urm?re?te īn fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce apar?in minorit??ilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercit?rii drepturilor colective, delegarea competen?elor autorit??ii statului la nivel central ?i local c?tre organe alese pe criterii etnice. Īn forma sa actual? proiectul de lege are drept scop reglementarea statutului minorit??ii maghiare īn zonele īn care aceasta este majoritar? sau are o pondere important? ?i mai pu?in de a reglementa cadrul na?ional al „problemei". Printre altele, proiectul ignor? cu des?vār?ire asigurarea protec?iei persoanelor de na?ionalitate romān?, aflate īn minoritate īn ariile locuite preponderent de minorit??i na?ionale. Exemplul tipic este Harghita ?i Covasna unde, dac? s-ar adopta īn forma actual?, proiectul ar duce la crearea de jure a unui stat īn stat, guvernat de U.D.M.R., ceea ce contravine tuturor legilor ?i conven?iilor europene. Atunci cānd vor vota, parlamentarii trebuie s? aib? īn vedere ?i efectele nefaste īn climatul psiho-socio-cultural ?i uman pe care le-ar putea avea aprobarea acestui proiect asupra romānilor din Covasna ?i Harghita, care se v?d abandona?i de statul romān ?i considera?i „pierderi colaterale", inevitabile, īn procesul de tranzi?ie ?i de integrare īn Uniunea European?;

La nivel na?ional, unele dispozi?ii ale proiectului pot conduce, prin consecin?ele lor, la construirea unei realit??i dominat? de existen?a separat? a minorit??ilor na?ionale, punctele de leg?tur? dintre acestea ?i popula?ia majoritar? urmānd s? fie reduse la minimum. Proiectul introduce autonomia politic? sub forma autonomiei culturale; faptul c? organiza?ii ale minorit??ilor na?ionale sunt investite cu autoritatea public? are drept consecin?? dobāndirea de c?tre acestea a caracteristicilor esen?iale ale autorit??ii politice statale. Aceast? prevedere, a deleg?rii competen?elor ?i autorit??ii statului romān unor organiza?ii, asocia?ii sau altor organisme de natur? exclusiv etnic?, este o idee cu consecin?e sociale, culturale ?i psiho-morale greu de evaluat. De fapt, īn spatele autonomiei culturale se afl? dorin?a U.D.M.R. de a legaliza de jure autonomia teritorial? - care func?ioneaz? de facto īn Covasna ?i Harghita - īn condi?iile dezinteresului autorit??ilor statului romān care au abandonat aceast? zon? la cheremul acestei uniuni culturale, care, f?r? a avea m?car statutul legal de partid politic, autoguverneaz? perpetuu dup? propriile interese etnocentriste, cu ignorarea voin?ei ?i intereselor legitime ale comunit??ii romāne?ti.

Proiectul U.D.M.R. este īn esen?? un atentat la Legea fundamental? a statului romān, de aceea Forumul Civic al Romānilor din Harghita ?i Covasna, avānd īn vedere ?i analiza excep?ional? a Consiliului Legislativ, precum ?i a Centrului European de Studii in Probleme Etnice (C.E.S.P.E.), aflat in subordinea Academiei Romane, atrage aten?ia parlamentarilor s? nu se lase manipula?i ?i s? priveasc? īn viitor, la interesele pe termen lung ale statului ?i poporului romān, superioare īn?elegerilor conjuncturale din timpul unui mandat electoral efemer. Actualul cadru juridic asigur? pe deplin protec?ia minorit??ilor na?ionale, exercitarea nestingherit? a tuturor drepturilor identitare, culturale, educa?ionale, la standarde superioare celor europene. Īn aceast? situa?ie, cei care au nevoie de un cadru legal de protec?ie sub acest aspect sunt romānii din zon?, ce constituie o minoritate numeric? supus? discrimin?rii ?i marginaliz?rii sub „sceptrul U.D.M.R.", īn mijlocul Romāniei.

Aderarea la Uniunea European? nu este condi?ionat? de adoptarea acestui proiect de lege nedrept ?i segrega?ionist! Facem apel la toate for?ele politice ?i civice romāne?ti, din īntreaga ?ar? ?i din Diaspora, s? ac?ioneze pentru sus?inerea demersului nostru menit de a preveni legiferarea unui astfel proiect de lege contrar legisla?iei europene ?i Constitu?iei Romāniei. Īnc? de la supunerea spre dezbatere public? a proiectului „Legii statutului minorit??ilor na?ionale", reprezentan?ii societ??ii civile ?i ai principalelor partide politice din jude?ele Covasna, Harghita ?i Mure?, precum ?i ai mediului academic, ?i-au exprimat public dezacordul fa?? de adoptarea acestui proiect de lege, subliniind consecin?ele grave ce le-ar avea adoptarea lui īn forma propus? de U.D.M.R..
Analizele efectuate au avut la baz? studierea legisla?iei europene īn materie, concluziile unor cercet?ri sociologice ?i pozi?ia principalelor segmente ale societ??ii civile romāne?ti ?i ale partidelor politice din jude?ele Covasna, Harghita ?i Mure?.

Toate demersurile īntreprinse au pus īn eviden?? faptul c?, autorii acestui proiect legislativ configureaz? viitorul statut al minorit??ilor etnice din Romānia pe cāteva paliere dominante: reglementarea drepturilor persoanelor apar?inānd minorit??ilor etnice ca drepturi colective; teritorialitatea, ca element fundamental al exercit?rii drepturilor colective; delegarea competen?elor autorit??ilor statului (la nivel central ?i local) c?tre organe alese pe criterii etnice. Prin prevederile sale, proiectul Legii statutului minorit??ilor na?ionale, va conduce la adāncirea inechit??ilor ?i discrimin?rii la care sunt deja supu?i romānii din Covasna ?i Harghita, care, de facto, fiind numeric minoritari, suport? toate avatarurile situa?iei de minoritari, f?r? a se bucura de jure de protec?ia statutului juridic de care beneficiaz? toate minorit??ile na?ionale.

Obiectivul principal al proiectului de act legislativ īl reprezint? ob?inerea cu orice pre? a autonomiei teritoriale pe criterii etnice a a?a-zisului „?inut Secuiesc", obiectiv pentru care autonomia cultural? este, dup? cum nu se sfiesc s? o declare, un pas decisiv. Printre aspectele prev?zute īn proiectul de lege privind „Statutul minorit??ilor na?ionale din Romānia" se reg?sesc o serie de concepte care, īn eventualitatea adopt?rii legii, ar facilita separatismul pe criteriu etnic, precum:
- descentralizarea īnv???māntului, īntr-o formul? care s? permit? constituirea unui sistem paralel de īnv???mānt īn limba matern?, scos practic de sub autoritatea statului romān. Un rol important īn acest sens īl va avea Consiliul Na?ional al Autonomiei Culturale - C.N.A.C. - (autoritate administrativ? autonom?), care va avea puteri discre?ionare de decizie īn ceea ce prive?te func?ionarea sistemului paralel de īnv???mānt īn limba matern?, gestionarea bugetului ?i exercitarea controlului financiar;
- folosirea limbii minorit??ii na?ionale (scris ?i oral) īn rela?iile cu autorit??ile administra?iei publice locale, īn serviciile publice deconcentrate, precum ?i īn ?edin?ele consiliilor locale ?i jude?ene;
- autonomia cultural?, prin care reprezentan?ii minorit??ilor na?ionale ar urma s? capete competen?e decizionale īn problemele privind identitatea cultural?, lingvistic? ?i religioas?, prin consiliile alese de c?tre membrii s?i. De asemenea, C.N.A.C. va aviza numirea conducerii institu?iilor publice de cultur? ale minorit??ii na?ionale.
Proiectul legislativ adopt? un punct de vedere centrat nu pe individ ci pe colectivit??i, „comunit??ile na?ionale", abordare ce contravine normelor dreptului interna?ional īn materie, īnc?lcānd, totodat?, ordinea juridic? constitu?ional? ?i valorile fundamentale ale statului romān. Nicio conven?ie interna?ional? nu acord? minorit??ilor etnice dreptul la autonomie sau la autodeterminare.

Unele dispozi?ii ale proiectului pot conduce, prin consecin?ele lor, la construirea unei realit??i dominat? de existen?a separat? a minorit??ilor na?ionale, punctele de leg?tur? dintre acestea ?i popula?ia majoritar? urmānd s? fie reduse la minimum. Īn textul proiectului de lege se reg?se?te īn repetate rānduri no?iunea de comunitate na?ional? ca sinonim pentru minoritate etnic?. Semnifica?ia acestei īnlocuiri este aceea c? separati?tii maghiari nu se consider? o minoritate ci o comunitate, un popor care tr?ie?te pe p?māntul s?u natal ?i care are dreptul la autonomie. Raportat la zona denumit? „?inutul secuiesc", ei nu se consider? o minoritate nici din punct de vedere numeric. Īn plus, „comunitatea" presupune ?i un teritoriu, autodefinirea īn acest fel reprezentānd un pas c?tre revendicare autonomiei teritoriale.
- Art. 7 al. (2) are o exprimare condi?ional - optativ? ambigu?: „ar putea fi victime.." lipsind total un criteriu īn baza c?reia s? intervin? obliga?ia autorit??ilor romāne de a lua „m?suri". Cānd consider?m c? o persoan? ar putea fi victim? a amenin??rilor sau actelor de discriminare? Dac? este victim?, avem deja legi ?i organisme care sanc?ioneaz? asemenea fapte: art.317 ?i 324 din Codul Penal, Ordonan?a nr137/2000 privind prevenirea ?i sanc?ionarea tuturor formelor de discriminare.
- Art. 8 al. (2) e īn mod inten?ionat ambiguu, astfel īncāt m?surile de discriminare pozitiv? nu pot fi invocate ?i de romānii care sunt īn minoritate numeric? īn anumite unit??i administrativ teritoriale. Īn plus m?surile respective se pot adresa inclusiv „unei comunit??i" fiind astfel o legiferare a drepturilor colective.
- Art. 11 se impune voin?a U.D.M.R. īn toate deciziile „autorit??ilor competente"... „īn toate problemele ce privesc drepturile persoanelor apar?inānd minorit??ilor na?ionale". Īn plus nu se refer? la drepturile prev?zute de prezenta lege, ci la „toate problemele ce privesc drepturile" īn general, deci persoanele apar?inānd minorit??ilor nu se mai supun statului romān, ci U.D.M.R.
- Art. 13 al (1) are o exprimare („poate avea ca efect") care deschide calea pentru un ?ir interminabil ?i discre?ionar de acuze la adresa statului romān , iar dovada contrarie este o „probatio diabolica" .
- Art. 14 al. (2) acelea?i obiec?ii ca la art. 13, respectiv poate fi invocat ca argument dac? autorit??ile romāne ar decide reorganizarea teritorial-administrativ? a Romāniei dup? criterii economice etc., altele decāt cel etnic (de exemplu constituirea unei regiuni de dezvoltare format? din Bra?ov, Harghita ?i Covasna poate fi interpretat? ca o modalitate de schimbare a propor?iei etnice).
- Art.14 al. (4) ?i (5) instituie īn sarcina statului romān obliga?ia de a „asigura" adic? de a pl?ti p?strarea contactelor/leg?turilor cu alte state, aspect ce poate fi interpretat inclusiv din perspectiva faptului c? vizitele demnitarilor din Ungaria ?i programele guvernului de la Budapesta referitoare la organizarea de excursii ale copiilor maghiari vor fi pl?tite de la bugetul Romāniei. Practic se va impune statului romān s? „garanteze" leg?turile cu Ungaria – „Politica na?ional?" de la Budapesta urmānd s? fie inclus? astfel īn legisla?ia romāneasc?.
- Art. 15 nu precizeaz? unde pot fi folosite simbolurile na?ionale, practica demonstrānd, īn repetate rānduri, cum simboluri secuie?ti (de exemplul drapelul) sunt amplasate pe institu?ii publice din jude?ele Covasna, Harghita ?i Mure?, de?i secuii nu sunt minoritate ?i nici na?iune.
Cap. II Sec?iunea 1 este redundant? fiind tratat? pe larg īn noua lege a īnv???māntului nr. 1/2011
- Art. 16. al. (2) reglementeaz? expres posibilitatea consiliilor locale de a acorda subven?ii de la bugetul local ?colilor particulare īn limba matern?.
- Art. 16 al. (3) introduce no?iunea de limb? matern? a unui cult religios, sintagma cult -limb?-etnie conducānd cu u?urin?? la maghiarizare prin intermediul cultului – categoria cea mai expus? sunt ceang?ii, dar se īncurajeaz? ?i propaganda separatist? ?i ?ovin? īn interiorul l?ca?urilor de cult (blamarea c?s?toriilor mixte etc.).
- Art. 17 instituie īn sarcina statului romān obliga?ia „īnv???rii limbii materne – deci ?i dac? ei nu vor, statul trebuie s? īi oblige. Textul trebuie modificat „a) posibilitatea īnv???rii..."
- Articolele 20-27 instituie īn sarcina statului romān o serie de obliga?ii care presupun costuri īnsemnate:
- Art 20, al. (4) autorit??ile locale ?i centrale trebuie s? sprijine financiar institu?iile culturale publice ?i private ale minorit??ilor.
– Art. 21 subordoneaz? U.D.M.R. via?a cultural? a maghiarilor.
- Art. 23 - obliga?ii ale statului romān de a sprijini programe culturale ?i „r?spāndirea/propagarea" valorilor culturale ?i tradi?iilor minorit??ilor: de ex: la anul standul ?inutului Secuiesc de la tārgul de turism va fi organizat/finan?at de stat.
- Art. 24 al. (2) Romānia va fi reprezentat? īn str?in?tate prin cultura maghiar?, prin intermediul Institutului Cultural Romān.
- Art 25 statul e obligat s? acorde sprijin financiar mass-media īn limba matern?.
- Art. art. 26 al. (2) la TVR ?i SRR conducerea sec?iilor de limb? maghiar? se nume?te cu acordul CNAC (adic? pe cine vor ei) ?i numai dup? consultarea U.D.M.R.
- Art. 27- statul romān trebuie s? asigure recep?ionarea Duna TV, Hir Tv etc īn Transilvania.
- Art. 31 lit. (c) + art. 32 legile Romāniei se vor publica ?i īn limba maghiar? ?i īn limba a celorlalte 19 minorit??i
- Art. 31, lit. (d+e) comunicarea actelor administrative individuale, ?edin?ele de consiliu local, examenul de permis auto, īn limba matern?.
- Art. 33 oblig? autorit??ile s? fac? actele de stare civil? cu nume maghiare, inclusiv a acelor etnici care, din diverse motive, nu vor acest lucru. Legea nu d? voie func?ionarului public s? scrie Andrei. Ar trebui s? spun? „la cerere".
- Art. 36 . func?ionarii, ofi?erii, poli?i?tii, grefierii vor īnv??a, pe cheltuiala statului romān, limba maghiar?. Deci vom merge noi la ?colile maghiare c?ci noi trebuie s? ?tim aceast? limb?, īn timp ce ei nu trebuie s? ?tie limba romān?.
- Art 37 doctorii ?i asistentele trebuie s? ?tie limba maghiar?. Despre cea romān? nu se spune nimic.
- Art. 38 diplome, procese verbale etc. se vor emite īn limba matern? ?i vor fi recunoscute ca valabile.
- Art. 40 al. (1) define?te organiza?iile gen U.D.M.R. care pot participa la alegeri, asemeni unui partid, ?i care sun persoane juridice de drept privat (asta īnseamn? īn primul rānd c? reprezentan?ii Cur?ii de conturi nu le mai pot controla). Legea 14/2003 a partidelor politice art1- Partidele politice sunt persoane juridice de drept public. Deci la alegeri vom avea dou? feluri de partide unele care se supun controlului statului romān ?i altele (ale minorit??ilor) care nu se supun acestui control ?i regulilor prev?zute īn Legea 14/2003.
- Art. 40 al. (3) U.D.M.R. ī?i asigur? monopolul asupra minorit??ii maghiare, īn condi?iile īn care criteriile impuse de acest articol fac aproape imposibil ca alte organiza?ii maghiare s? se mai poat? īnfiin?a
- Art. 40 al. (4) prin acest alineat ī?i asigur? cadrul legal pentru a atrage romii de partea lor (similar legii etno-business-ului din Ungaria)
- Art 48 lit. (d) organiza?iile-partid primesc bani de statul romān
- Art 48 lit. (e+f) organiza?iile - partid trebuie consultate de statul romān cānd sunt numi?i conduc?tori ai unor institu?ii/organe/autorit??i publice care se ocup? de minorit??i. ?i īn comisiile mixte interguvernamentale (adic? romāno-ungare) aceste organiza?ii vor avea reprezentan?i; lit. (g) organiza?iile - partid vor avea de jure calitate procesual? activ? īn orice cauz? privind minorit??ile.
- Art. 49 al (2) stabile?te controlul asupra acestor organiza?ii īn sarcina Aut. pt. Rel Interetnice , definite tot de aceast? lege ?i nu statului romān.
Capitolul IV Consiliul Minorit??ilor Na?ionale (C.M.N.) - U.D.M.R. ī?i creeaz? un organism de stat

footer