Revista Art-emis
Ne axfixiaz? subcultura PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Viorica Moisuc   
Duminică, 04 Iunie 2017 19:24

Prof. univ. dr. Viorica MoisucNe asfixiaz? subcultura. O întâlne?ti peste tot, oriunde întorci capul. Printre pu?inele noastre statui, în fa?a Universit??ii bucure?tene avem patru splendide statui înf??i?ând personalit??i care ?i-au pus amprenta în dezvoltarea na?iunii române, a culturii na?ionale. Din fericire au rezistat furiei din anii 50 de d?râmare a statuilor din Bucure?ti ?i a arunc?rii lor în diverse cotloane de nimeni ?tiute. Atunci eram ?ar? ocupat?. Acum sus?inem c? suntem ?ar? liber?, „stat de drept" cu o democra?ie cucerit? pe baricadele de la Universitate ?i de la „Inter". A?a se zice. Atunci îns?, oamenii, poporul era mult mai bine educat, cultura na?ional? cu tot ce înseamn? ea, era pre?uit?. Acum, din p?cate, deculturalizarea sistematic? ?i bine condus? din afar? ?i din l?untru a reu?it s? spele creiere, s? arunce în derizoriu tot ce este na?ional, s? identifice na?ionalul românesc cu ?ovinismul sau chiar extremismul, s? arunce la gunoi valorile neamului ?i s? pun? în loc non-valori, reziduri ale unei a?a-zise culturi futurologice, „moderniste", „globaliste".

Magna?ii ??rilor f?r? istorie cump?r? pe bani grei istorie din ??rile care o au cu asupra de m?sur? ?i o ?in la mare pre?. Noi avem de mai bine de dou? mii de ani, m?rturii de toate felurile ale unei civiliza?ii cunoscute în toat? lumea. Numai c? am pus-o sub obroc. Am scos-o din manualele de istorie, (care nu trebuie s? „supere" pe nimeni ), am pus sub aspr? cenzur? politic? subiecte ca r?zboiul de eliberare a Basarabiei ?i a Bucovinei nordice ocupat? „ho?e?te, pe furi?" de ru?i, r?zboiul pentru ap?rarea Hot?rârii de la Alba -Iulia de la 1 Decembrie 1918 atacat? de bol?evicii lui Bela Kun în coniven?? cu Lenin, am ucis a doua oar? prin ?tergerea din memoria colectiv? a guvern?rii mare?alului Ion Antonescu ?i a faptelor eroice ale Armatei Române. am l?sat într-o uitare vinovat? pe Gheorghe Doja, Horia, Clo?ca ?i Cri?an, pe Tudor Vladimirescu (care a f?cut ?i el o „r?scoal?" acolo...), ba mai mult, marea reform? agrar? din 1921-1922 a regelui Ferdinand a intrat ?i ea sub obroc pentruc? , pas?-mi-te i-a nedrept??it pe fo?tii latifundiari unguri din Ardeal are au refuzat cet??enia român? ?i au târât statul român într-un lung proces la Cur?ile interna?ionale de justi?ie cerându-i desp?gubiri pe care le mai primiser? odat? pentru p?mânturile expropriate ?i date ??ranilor din Ardeal, indiferent de na?ionalitate; în consecin??, Nicolae Titulescu, avocatul statului român care a pledat pentri interesele na?ionale ale României contra fantasmagoricelor cereri ungure?ti, apare ca un fel de Don Quijote ! Cenzura nev?zut? dar pe care o ?tim foarte bine a pus „la secret" ?i problema Gojdu, ?i multe altele!

Românul întreg la minte, se întreab? , poate nedumerit, „de ce?" Eu cred c? este simplu: unde nu e coloan? vertebral?, unde nu este mândrie na?ional?, unde nu este mândria de na?ie, unde la?itatea , tradarea ?i banul sunt vectorii principali în politic?, se ajunge inevitabil la un astfel de dezastru, S? m? întorc la statuile din fa?a Universit??ii. Mihai Voievod "domnul ??rii Române?ti al Moldovei ?i al Ardealului" - inscrip?ia de la baza statuii este t?iat? cu o cruce mare neagr?, un scris analfabet cu carioc? arat? „oglind?-oglinjoar?....." urmat? de m?sc?ri de nereprodus, iar „opera" este completat? cu m?zg?lituri de grafitti ce aduc a insemne legionare. ?i lui Ion Heliade R?dulescu, Gheorghe Laz?r ?i Spiru Haret c?rora „Patria recunosc?toare" le aduce omagiu pentru contribu?ia la dezvoltarea ?colii române?ti, a culturii neamului nostru, li s-a h?r?zit tot câte o mare cruce neagr? vopsit? peste inscrip?ii , a?a ca s? nu se mai în?eleag? nimic!

Zidurile Universit??ii ad?postesc , chiar în acea zon?, amfiteatrele Facult??ii de Istorie. N-o fi v?zut nimeni ororile astea? Dar ce s? ne mai mir?m, când dl prof. univ. dr. Lucian Boia îl blagoslove?te pe Spiru Haret ar?tnd în lucrarea sa „Românizarea românilor" c? acest corifeu al înv???mântului românesc a avut ca principal? misiune „românizarea" ?colii române?ti, vezi Doamne, nu numai în Vechea Românie dar ?i în „provinciile alipite"! Acest individ formeaz? istoricii de mâine! ?i al?ii ca el! ?i atunci?

footer