Revista Art-emis
Am ajuns ca alții să ne pună țara pe hărțile bune… PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 04 Iunie 2017 19:05

Noul Drum al MătăsiiMarile puteri au ambiţii mari, fiecare dintre ele vrea să modeleze lumea după planul ei. Chiar dacă preşedintele Trump cochetează cu ideea de a mai lasă jos din grandioasă povara a preeminenţei globale a Americii. Oricum, Statele Unite încep să nu mai dirijeze fără tot mai multe amendamente ale altora fenomenul globalizării, aşa cum a făcut-o decenii multe, de la Ialta, East River sau Bretton Woods până mai de curând. Apar noi challengeri, cu noi formule de viitor al lumii, chiar dacă acestea nu au (încă) nici anvergură, nici forţă, nici audienţă proiectului american de ordine mondială. Şi sunt mai degrabă proiecte superregionale, transcontinentale, nu planetare. Proiectul rus, de integrare eurasiatică, iniţiat de preşedintele Vladimir Puţin îşi urmează calea fără a forţa excesiv lucrurile, dar cu tenacitate. Proiectul „Noului Drum al Mătăsii", lansat în 2013 de preşedintele chinez Xi Jinping a şi început să se prefigureze, nu numai pe hărţi, ci şi pe teren.

Aşadar, cel puţin trei proiecte, pentru aceeaşi planetă. Nu intră ele în competiţie, rivalitate, coliziune? Oricât ar părea de curios, încă nu prea. Preşedintele Putin chiar teoretiza la un moment dat că proiectele rus şi chinez „se pot armoniza", fără să între însă în prea multe detalii. Iar preşedintele Trump a lăsat lumea în perpelexitate scoţând America din Parteneriatul transpacific după nici un an de la lansarea lui... la apă.Moment cât se poate de prielnic pentru Beijing de a consacră spectaculos proiectul sau de lume, numit şi „O Centură, un Drum", poate şi pentru că are două itinerarii - unul nordic, pe uscat (rutier), care - cel puţin pe harta - trece şi prin România, între Istanbul şi Moscova, şi o a două ruta, maritimă, care trece prin sudul Asiei, al Orientului Mijlociu şi al Europei. Se estimează că acest proiect, numit şi „al secolului" va beneficia doar în prima să faza de lucru, de vreo mie de miliarde de dolari şi va implică 65 de ţări, care însumează 65 la sută din populaţia globului şi circa o treime din P.I.B.-ul mondial.

După câţiva ani de la punerea în funcţiune a acestui ambiţios şantier, ce se întinde din zona chineză Xian până în nordul baltic al Germaniei şi Marii Britanii, Beijingul a reunit recent lideri mondiali la un nivel oficial cât mai ridicat, posibil (cu Putin şi Erdogan că vedete, dar şi alţi preşedinţi şi prim miniştri, şefi ai O.N.U., F.M.I., Băncii Mondiale etc.) pentru a impune atenţiei generale, în mod oficial, pentru reflecţie şi acţiune, iniţiativa să. La conclavul de la Beijing au fost şi câteva absențe notabile - India, Japonia, iar S.U.A. şi ţările vest-europene (care, fapt semnificativ au participat cu interes) s-au arătat totuşi, cel puţin în această faza, fie vădit necooperante, fie diplomatic rezervate. Statele din partea noastră de lume şi-au trimis şi ele la Beijing lideri de vârf, mai ales că tronsoane ale acestui „Drum al Mătăsii" au început să se prefigureze în zonă. „Guvernele grec,sârb, ungur, ceh, italian, portughez şi elveţian au recunoscut de multă vreme că drumul spre viitor trece prin cooperarea cu China şi edificarea Noului « Drum al Mătăsii »" - remarca, în ianuarie 2017, într-un studiu, politologul francez Sonia Bressler, doctor în filosofie.

China dispune acum de portul grecesc Pireu şi de cel turc Kumport, construieşte sau modernizează linii ferate în Grecia, Serbia, Ungaria, a început să o facă şi în Bulgaria şi nu vom scapă nici noi, pentru că „Drumul Mătăsii" va lega Istanbulul şi Moscova şi pe toate hărţile cu proiecte, acest tronson traversează şi estul României. Câteodată, ne mai ajută şi geografia. Chiar făcându-ne bine cu forţa, s-ar putea zice.

footer