Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 04 Iunie 2017 19:05

Noul Drum al M?t?siiMarile puteri au ambi?ii mari, fiecare dintre ele vrea s? modeleze lumea dup? planul ei. Chiar dac? pre?edintele Trump cocheteaz? cu ideea de a mai las? jos din grandioas? povara a preeminen?ei globale a Americii. Oricum, Statele Unite īncep s? nu mai dirijeze f?r? tot mai multe amendamente ale altora fenomenul globaliz?rii, a?a cum a f?cut-o decenii multe, de la Ialta, East River sau Bretton Woods pān? mai de curānd. Apar noi challengeri, cu noi formule de viitor al lumii, chiar dac? acestea nu au (īnc?) nici anvergur?, nici for??, nici audien?? proiectului american de ordine mondial?. ?i sunt mai degrab? proiecte superregionale, transcontinentale, nu planetare. Proiectul rus, de integrare eurasiatic?, ini?iat de pre?edintele Vladimir Pu?in ī?i urmeaz? calea f?r? a for?a excesiv lucrurile, dar cu tenacitate. Proiectul „Noului Drum al M?t?sii", lansat īn 2013 de pre?edintele chinez Xi Jinping a ?i īnceput s? se prefigureze, nu numai pe h?r?i, ci ?i pe teren.

A?adar, cel pu?in trei proiecte, pentru aceea?i planet?. Nu intr? ele īn competi?ie, rivalitate, coliziune? Oricāt ar p?rea de curios, īnc? nu prea. Pre?edintele Putin chiar teoretiza la un moment dat c? proiectele rus ?i chinez „se pot armoniza", f?r? s? īntre īns? īn prea multe detalii. Iar pre?edintele Trump a l?sat lumea īn perpelexitate sco?ānd America din Parteneriatul transpacific dup? nici un an de la lansarea lui... la ap?.Moment cāt se poate de prielnic pentru Beijing de a consacr? spectaculos proiectul sau de lume, numit ?i „O Centur?, un Drum", poate ?i pentru c? are dou? itinerarii - unul nordic, pe uscat (rutier), care - cel pu?in pe harta - trece ?i prin Romānia, īntre Istanbul ?i Moscova, ?i o a dou? ruta, maritim?, care trece prin sudul Asiei, al Orientului Mijlociu ?i al Europei. Se estimeaz? c? acest proiect, numit ?i „al secolului" va beneficia doar īn prima s? faza de lucru, de vreo mie de miliarde de dolari ?i va implic? 65 de ??ri, care īnsumeaz? 65 la sut? din popula?ia globului ?i circa o treime din P.I.B.-ul mondial.

Dup? cā?iva ani de la punerea īn func?iune a acestui ambi?ios ?antier, ce se īntinde din zona chinez? Xian pān? īn nordul baltic al Germaniei ?i Marii Britanii, Beijingul a reunit recent lideri mondiali la un nivel oficial cāt mai ridicat, posibil (cu Putin ?i Erdogan c? vedete, dar ?i al?i pre?edin?i ?i prim mini?tri, ?efi ai O.N.U., F.M.I., B?ncii Mondiale etc.) pentru a impune aten?iei generale, īn mod oficial, pentru reflec?ie ?i ac?iune, ini?iativa s?. La conclavul de la Beijing au fost ?i cāteva absen?e notabile - India, Japonia, iar S.U.A. ?i ??rile vest-europene (care, fapt semnificativ au participat cu interes) s-au ar?tat totu?i, cel pu?in īn aceast? faza, fie v?dit necooperante, fie diplomatic rezervate. Statele din partea noastr? de lume ?i-au trimis ?i ele la Beijing lideri de vārf, mai ales c? tronsoane ale acestui „Drum al M?t?sii" au īnceput s? se prefigureze īn zon?. „Guvernele grec,sārb, ungur, ceh, italian, portughez ?i elve?ian au recunoscut de mult? vreme c? drumul spre viitor trece prin cooperarea cu China ?i edificarea Noului « Drum al M?t?sii »" - remarca, īn ianuarie 2017, īntr-un studiu, politologul francez Sonia Bressler, doctor īn filosofie.

China dispune acum de portul grecesc Pireu ?i de cel turc Kumport, construie?te sau modernizeaz? linii ferate īn Grecia, Serbia, Ungaria, a īnceput s? o fac? ?i īn Bulgaria ?i nu vom scap? nici noi, pentru c? „Drumul M?t?sii" va lega Istanbulul ?i Moscova ?i pe toate h?r?ile cu proiecte, acest tronson traverseaz? ?i estul Romāniei. Cāteodat?, ne mai ajut? ?i geografia. Chiar f?cāndu-ne bine cu for?a, s-ar putea zice.

footer