Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Radu Toma   
Duminică, 28 Mai 2017 19:16

Radu TomaAnn Hart Coulter, 56 de ani, este o publicist? conservatoare newyorkez?, comentatoare la televiziunile na?ionale M.S.N.B.C., C.N.N., Fox News ?i la posturi de radio, editorialist? sindicalizat?, autoare a 12 c?r?i de politici interne americane, multe dintre ele pe listele de bestseller ale New York Times, iar lecturile ei favorite sunt Biblia ?i Anna Karenina. N?scut? dintr-un tat? catolic ?i o mam? protestant?, înregistrat? la partidul republican din 2011, la o conferin?? public? a zis: „Cristos a murit pentru p?catele mele, nu-mi pas? de nimic altceva ?i nimic altceva nu conteaz?". Imediat dup? atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, la New York, a spus c? numai musulmanii puteau fi în spatele lor, c? nu to?i musulmanii sunt terori?ti, dar c? to?i acei terori?ti capabili s? omoare mii de oameni într-o or? sunt musulmani, iar în 2007 a afirmat, în fa?a studen?ilor de la Universitatea din California de Sud, c? „Islamofascismul este o realitate". Aceasta a reac?ionat instantaneu dup? atentatele teroriste islamice sângeroase de la Paris, ce au avut loc pe 13-14 noiembrie 2015 (130 mor?i ?i 368 r?ni?i). În 14 minute a pus pe Twitter 11 mesaje împotriva imigra?iei islamice în Vest, iar un al 12-lea tweet, dup? o or? ?i ceva de la atac, suna în felul urm?tor: „Dac? avem chef, putem s? a?tept?m pân? în noiembrie urm?tor, când va avea loc votul, dar Donald Trump a fost ales pre?edinte în noaptea asta" - acest ultim mesaj a fost comentat de 4,1 milioane de ori ?i a primit 8,7 milioane de like-uri.

Profe?ia lui Ann Coulter s-a împlinit dincolo de toate a?tept?rile autoarei. Peste un an de zile Donald Trump a ajuns pre?edinte al S.U.A. Acela?i terorism f?r? frontiere precipit? acum, brusc, într-o lume de azi împotmolit? ?i mizerabil?,
1. închegarea unei posibile doctrine Trump, a unei „politici de st?vilire" a islamismului radical global (vezi fosta „politic? de st?vilire" a comunismului, a fostului pre?edinte american Harry Truman, din 1948);
2. reinventarea noului N.A.T.O. din urm?torii ani, cu misiunea #1 lupta global? contra terorismului islamic ;
3. normalizarea rela?iilor generale cu Rusia ?i „pacificarea" Europei de Est, ca zon? de întâlnire de gradul III, militar?, a lumii euroatlantice, cu lumea euroasiatic? - „m? a?tept la rezultate bune cu Rusia pe termen lung, ar fi un lucru fantastic s? ne în?elegem cu ea", spunea, men?inându-se statornic pe mai vechile sale pozi?ii, pre?edintele american, la conferin?a de pres? de dup? întâlnirea cu secretarul general al Alian?ei Nord-Atlantice Stoltenberg, de la Washington, pe 12 aprilie 2017.

În ce prive?te apari?ia, dup? primele 100 de zile ale noii Administra?ii de la Casa Alb?, a unei posibile doctrine preziden?iale de politic? extern? ?i militar?, trebuie subliniat c? originile ei pot fi identificate înc? de pe 16 iunie 2015, când Donald Trump ?i-a anun?at oficial candidatura în cursa pentru nominalizarea republican? la func?ia de pre?edinte al ??rii. Atunci, la Trump Tower din New York, pe agenda domestic? ?i interna?ional? a candidatului Trump a ap?rut, pentru prima oar?, combaterea terorismului islamic global. ?i, pân? ast?zi, acest subiect împreun? cu imigra?ia musulman? în S.U.A. au r?mas în acea agend? esen?iale. Nimic nu s-a schimbat. Dimpotriv?, a fost invers, determinarea pre?edintelui a fost cea care a produs o muta?ie în atitudinea N.A.T.O., peste capul ?efilor europeni Merkel, Hollande ?i Juncker, în sensul c? Alian?a militar? nord-atlantic? a f?cut pa?i c?tre Trump, a dovedit c? a „înv??at lec?ia" - pe 12 aprilie 2017 secretarul ei general a afirmat, f?r? echivoc, c? lupta contra terorismului islamic va fi subiectul principal pe agenda summit-ului N.A.T.O. din 24-25 mai, de la Bruxelles.

Convergen?a actual?, binevenit?, Casa Alb? - N.A.T.O. relev?, în acela?i timp, o evaluare realist? a situa?iei. Este tragic de spus, dar sensul profund al lucrurilor care au stat la baza schimb?rii la fa?? a N.A.T.O. de pe 12 aprilie este c?, de pe 11 septembrie 2001 încoace lumea cre?tin? ?i credin?a iudeo-cre?tin? sunt supuse unui asediu necru??tor, continuu, al islamismului radical, pretutindeni. Ataca?i cu avioane pline cu pasageri sacrifica?i, cu explozivi, bombe, gloan?e, camioane, topoare ?i cu?ite de buc?t?rie, de haite teroriste, sau de lupi singuratici, cre?tinii sunt vâna?i pretutindeni, în megacl?diri, aeroporturi, g?ri, metrouri, autobuze, restaurante, pe terase ?i pe str?zi, ?i sunt uci?i sau schilodi?i. America, Fran?a, Rusia, Marea Britanie, Spania ?i alte zeci de ??ri europene au cunoscut terorismul de toate felurile. Nici cre?tinii din Australia, Africa, Asia ?i Orientul Mijlociu nu au fost cru?a?i. La Pa?tele recent, în Duminica Sfintei În?l??ri, 47 de cre?tini egipteni au pierit în bisericile Sf. Gheorghe ?i Sf. Marcu, la Alexandria ?i Tanta, în Egipt. Zeci de mii de irakieni ?i sirieni au fost masacra?i de c?tre ISIS pentru c? au fost cre?tini, 90.000 numai în 2016. La fel în Afghanistan, pedeapsa pentru semnul crucii este decapitarea. Cre?tinismul este pe cale s? piar? în locurile unde, acum 2.000 de ani, a venit pe lume.

N.A.T.O. ?i o nou? politic? extern? ?i militar? a SUA au hot?rât s? riposteze acestei provoc?ri - în fapt, un r?zboi împotriva cre?tinismului - este posibil ca la acest efort s? fie chemat? s? i se al?ture ?i Rusia Cre?tin?, Rusia Ortodox?. Dumnezeu s? fie cu ei! În sfâr?it, dar nu în ultimul rând, pentru români ?i ceilal?i est-europeni orientarea eforturilor N.A.T.O. c?tre strategii, planific?ri ?i activit??i opera?ionale curente împotriva ac?iunilor teroriste islamice în spa?iul euroatlantic, nord-african, Orientul Mijlociu etc. ar putea s? duc? la negocieri cu Moscova, la în?elegeri ?i relaxarea atmosferei pe frontiera din Europa de Est a Alian?ei. Acolo, din Estonia ?i pân? în Bulgaria, în ultimele luni au fost dispersate 2.800 vehicule de lupt? ?i de transport, artilerie autopropulsat?, tancuri ?i alte echipamente, 4.000 de solda?i americani ?i al?ii din Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Marea Britanie ?i Canada, în cadrul for?elor de pe pozi?ii înaintate. Totu?i, exper?ii ?i anali?tii militari occidentali nu ezit? s? spun? c? lucrurile în Estonia sau Bulgaria, sau Polonia sunt foarte diferite de fostele misiuni în Bosnia, Kosovo, Afghanistan ?i p?r?i din Orientul Mijlociu, unde solda?ii Alian?ei nu au avut în fa?? armate organizate, nici avioane, nici artilerie ?i nici inamici specializa?i în r?zboiul electronic sofisticat. Ei recunosc c? aici, în Est, N.A.T.O. se confrunt? cu un adversar superior numerice?te ?i dotat cu echipamente de r?zboi de ultim? genera?ie, în aer ?i la sol.

Avem toate motivele s? credem c? noi evolu?ii interna?ionale, o atitudine realist? a actualei Administra?ii americane de a ajunge cu Moscova la o stabilitate negociat?, reciproc avantajoas?, pe flancul est-european al N.A.T.O., ar putea produce rezultate pozitive. C? ar genera o stabilitate ?i o destindere benefice tuturor europenilor, de la Atlantic la Urali. Benefice inclusiv României ?i viitoarelor sale politici ?i negocieri regionale dac?, vreodat?, aceast? ?ar? se va trezi la realitate. La realitatea regional?.

footer