Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 14 Mai 2017 20:29

General Bg. (r) Aurel Rogojan, art-emisTot mai multe min?i lucide ?i voci respectate īn agora comunit??ilor transilv?nene ne alerteaz?, cānd cu speran?a īn?elegerii pericolului, cānd cu dezn?dejdea r?ului deja f?cut, c? Romānia se pr?bu?e?te sub loviturile marilor tr?d?ri. Ale tr?d?rilor de ?ar? ?i ale tr?d?rilor de Patrie. C?ci nu este una ?i aceea?i crima de īnalt? tr?dare. Patria ne este leag?nul str?bun al pl?m?dirii, spa?iul etnico-istoric al neamurilor din care descindem, delimitat de grupurile etnice congenere, r?mase c? str?jeri ai patriei īn p?r?ile cele mai de vest, est, sud ?i nord ale expansiunilor iliro-tracice, anterioare marii coloniz?ri elenistice. Este o realitate geopolitic? imuabil?, ??rile nu mai sunt de mult corespondentul vechilor patrii, ci spa?iul geografic īn care popoarele ?i-au edificat statalitatea ?i posed? un teritoriu delimitat de „grani?e na?ionale". Drept urmare, p?r?i din patriile multor popoare sunt ast?zi īn limitele teritoriilor altor ??ri. Cam acesta este rezumatul lec?iei de istorie, de care guvernele postdecembriste ale Romāniei au refuzat s? ?in? seama.

Cānd mi-a fost dat s? v?d ce inten?ii are Guvernul Romāniei, prin Departamentul Romānilor de Pretutindeni, īn leg?tur? cu Patria, am realizat de ce este tr?dat? ?ara. Īn perioada interbelic?, congenerii no?tri din ex-Iugoslavia aveau peste 130 de biserici ?i 50 de ?coli. Īn Evul Mediu, domnii p?mānteni, īn spiritul tradi?iilor basileilor Constantinopolului, au ridicat biserici ?i m?n?stiri pentru numeroasele comunit??i romāne?ti din sudul Dun?rii. Azi nu-?i trebuie nici degetele unei māini ca s? numeri bisericile ?i ?colile romāne?ti din īntreg Balcaniul, aproape integral romānesc īnaintea invaziei slave. Bisericile ?i m?n?stirile ridicate īn sudul Dun?rii de Basarab I Īntemeietorul ?i urma?ii s?i pe Tronul ??rii Romāne?ti au fost īn vreme simboluri ale rezisten?ei cre?tin-ortodoxe fa?? de expansiunea otoman?. Toate au fost trecute īn proprietatea lor de c?tre „bisericile na?ionale". Este numai un aspect al dramei romānismului sud-dun?rean...

O īntrebare ?i un r?spuns:
- Romānii din sudul Dun?rii sunt īnc? o necunoscut? īn patria lor de obār?ie, Romānia?
- Cred c? politicienilor romāni le e fric? de romānii din sudul Dun?rii.
R?spunsul īi apar?ine domnului Cristea Sandu Timoc, secretarul general al Astrei Romāne pentru Banat, Valea Timocului ?i Romānii de Pretutindeni. La venerabila etate de 96 de ani, apostolul cauzei romānilor din sud-vestul dun?rean a r?spuns politicos ?i reticent, deoarece frica politicienilor romāni nu este decāt con?tientizarea unei tr?d?ri a Patriei. Cānd conduc?torii altor popoare, īn spe?? cel ungar ?i german, vin ?i revendic? Romāniei propriet??i din teritoriul ei inalienabil, pe care tratatele interna?ionale de dup? Primul ?i Al Doilea R?zboi Mondial le-au atribuit, īn conformitate cu dreptul interna?ional, poporului ?i statului romān, iar un imberb ?i incult prim-ministru le satisface cu incon?tien?? criminal? cererile revan?arde, este f?r? de t?gad? c? acesta, a?a cum nu ?tie ce este Patria, tr?deaz? ?ara.

A?a ni se spune c? a f?cut Victor Ponta, īn schimbul primirii cu onoruri militare la Berlin... Circa 30 la sut? din vechile centre istorice transilv?nene, confiscate de la Grupul Etnic German, prin efectele tratatelor interna?ionale, Ponta le-a promis unor „urma?i" ai... criminalilor de r?zboi hitleri?ti. A?a au f?cut C?lin Popescu T?riceanu ?i ministrul de Externe Mihai R?zvan Ungureanu, care, imita?i de Victor Ponta, īn schimbul intr?rii īn gra?iile hungarismului revan?ard, inamicul milenar al poporului romān, au acceptat, īn aceea?i manier?, „retroced?ri" de propriet??i, conform cadastrului de la īnceputul secolului al XVIII-lea, īn favoarea urma?ilor criminalilor de r?zboi horthy?ti.

Ce ar trebui s? ?tie prim-ministrul?

C?, dup? Primul R?zboi Mondial, statul romān i-a desp?gubit pe cei care au p?r?sit teritoriile cuvenite istoric ?i de drept Romāniei, abandonāndu-?i propriet??ile.
C?, īn urm?torul deceniu, īn Transilvania unit? cu Romānia, industriile, transporturile, comer?ul ?i b?ncile au cunoscut o dezvoltare impetuoas?, iar leul romānesc a devenit o moned? convertibil?, concurānd cu cele mai puternice monede europene.
C?, īn urma rapturilor teritoriale din anul 1940, fo?tii proprietari desp?gubi?i ?i-au redobāndit, prin for?a ocupa?iei militare, averile abandonate ?i multiplicate, f?r? a dezd?una cu ceva statul romān ori ac?ionarii prejudicia?i.
C?, prin legile impuse de tratatele de pace postbelice, grupurile etnice germane ?i maghiare, dat? fiindu-le responsabilitatea stabilit?, conform Dreptului Interna?ional, au fost obligate la suportarea daunelor de r?zboi.
C? una dintre condi?iile restabilirii ?i normaliz?rii rela?iilor politico-diplomatice ale Romāniei cu puterile occidentale, īn anii '60-'70, a fost desp?gubirea proprietarilor prejudicia?i de na?ionalizarea de acum 65 de ani.

A?adar, popor romān, de cāte ori pl?te?ti tr?darea celor ale?i s?-?i apere drepturile ?i s?-?i īmplineasc? prosperitatea? S? le īnveder?m mai sus numi?ilor c? dac? ar fi s? le g?sim locul īn istoria Romāniei, ei ar urma īn ?irul nedemnilor condamna?i, īn numele legii, pentru tr?dare de ?ar?, iar īn numele str?mo?ilor, pentru uitare de Patrie.

Note:

1. Zvonurile privind o eventual? demisie a ministrului Relu Fenechiu, proliferate de oficioasele Cotrocenilor, au ca temei tot un „pricaz" al Angelei Merkel, care, afectat? de lezarea intereselor germane īn privatizarea C.F.R. Marf?, a cerut ca justi?ia politic? s?-i ia capul ministrului Transporturilor. Om tr?i ?i om... comenta! Surse romāno-germane din mediul de afaceri ne-au confirmat zvonurile. Avem deci o ?tire pe cale de a deveni informa?ie.
2. Aflāndu-m? recent la Belgrad, am dorit s? m? informez „īn direct" dac? generalul Wesley Clark, consilierul onorific al premierului romān, are niscaiva afaceri private īn statul-baz? militar? Kosovo, adic? acolo unde a fost comandantul ostilit??ilor. R?spunsul a fost afirmativ. Ca supliment de informa?ie, privindu-l pe W. Clark, am primit avertismentul: „Ave?i grij? c? v-o face cu ungurii!". Cred c? avertismentul īl prive?te, īn mai mare m?sur?, pe cel consiliat.

footer