Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Radu Toma   
Joi, 13 Aprilie 2017 10:06

UE-KaputAcum 20 de ani, în 1997, ?i tot la Roma, europenii din cele 15 state ale recent botezatei la acea vreme Uniuni Europene (la Maastricht, 1993) au aniversat 40 de ani de la na?terea comunit??ii. O comunitate integratoare, v?zut? de mul?i dup? Al Doilea R?zboi Mondial ca o ie?ire salvatoare din toate formele de na?ionalism ce devastaser? continentul de dou? ori în jum?tate de secol. Ast?zi, zeci, poate deja sute de milioane de europeni comunitari din Vest ?i Est constat? ?i afirm? c? etnona?ionalismul ?i patriotismul economic, laolalt?, se profileaz? ca o alternativ? ?i o solu?ie pentru ie?irea din strânsoarea unei Uniuni Europene transna?ionale, segregat? fatal pe axele Nord-Sud ?i Vest-Est, f?r? putin?a s?-?i organizeze propriile resurse, propria securitate, propria armat? ?i s?-?i formuleze o politic? extern? unic?. O U.E. pus? tot mai f??i? la remorca primei puteri continentale, Germania, a intereselor ei. Incapabil? s? identifice ?i s? adopte o pozi?ie de echilibru între cele dou? superputeri din stânga ?i dreapta ei, S.U.A. ?i Rusia - un Bruxelles inert ?i tot mai „germanizat" ?i un Berlin pacificat pe sute de ani de acum înainte, în fa?a a doi colo?i militari, nucleari ?i conven?ionali.

În 1997, la Roma, s-a putut întrevedea ce se întâmpl? acum cu U.E. Aniversarea de atunci a fost primul moment când euroscepticismul câtorva a proliferat ?i a devenit pozi?ia multora, politicieni ?i oameni obi?nui?i ?i media deopotriv?. S-a pus în discu?ie atunci întregul proiect de integrare, adic? înse?i temeliile Uniunii; s-au exprimat îndoieli în ce prive?te copilul înc? nen?scut, viitoarea moned? comun?, euro; s-a atras aten?ia c?, dup? o vreme, Germania va folosi euro-ul în interesul ei, pentru a domina comunitatea; s-a cerut ca Bruxelles-ul s? se concentreze mai mult pe partea social? ?i politic? a integr?rii, decât pe planuri de austeritate fiscal?, i s-a solicitat s? aib? grij? de cei 18 milioane de ?omeri ai s?i; media ?i publicul au criticat vehement propunerea ministrului de Finan?e al Germaniei, ca viitoarea moned? euro s? fie înso?it? de reducerea drastic? a programelor sociale pretutindeni etc. Iar cuvântul de ordine despre U.E. 40 l-a rostit fostul Vaclav Havel al Cehiei, ca oaspete la Parlamentul European: „Oricine ajunge la vârsta de 40 de ani trebuie s? se întrebe: cine sunt, ce menire am? Cred c?, dac? Europa vrea s? mearg? mai departe cu unificarea, trebuie s? identifice care anume este misiunea sa". Au trecut 20 de ani de la întrebarea lui Havel ?i Bruxelles-ul nu i-a dat dramaturgului ceh înc? un r?spuns.

?i a venit 2007, aniversarea a 50 de ani de la Tratatul de la Roma. În deceniul anterior lucrurile au înaintat anevoios, U.E. a comis erori mari în privin?a extinderii în Europa de Est, resentimentele persist? ?i ast?zi, de ambele p?r?i. Dup? ce la 1 ianuarie 1995 ultimele elitiste - Austria, Finlanda ?i Suedia - au devenit membre, abia la sfâr?itul anului 2000, dup? 11 ani de la c?derea comunismului, s-a hot?rât extinderea Uniunii dincolo de Viena. La 16 aprilie 2003, 10 state: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia ?i Ungaria, au semnat tratatul de aderare. România a mai avut de a?teptat înc? aproape 4 ani, pân? la 1 ianuarie 2007. Adic? 17 ani de carantin? politic?, social?, economic? ?i cultural?, ca s? se întoarc? oficial la ea acas?, în Europa. Adic? 38% din timpul istoric nefast petrecut de aceast? ?ar?, între 1944 ?i 1989, în sfera de influen?? politico-militar? a fostei Uniuni Sovietice. Adic? a a?teptat cu 16 ani ?i opt luni mai mult decât o alt? fost? „ciumat?" din fostul sistem sovietic, Germania de Est, admis? în U.E., N.A.T.O. etc. Pe 23 august 1990, dup? Deutsche Wiedervereinigung, adic? reunificarea oficial? cu Germania Occidental?...

Din ce în ce mai firesc, U.E. 50 a fost aniversat? în Germania - se putea altundeva? - ?i a fost marcat? de o faimoas? „Declara?ie de la Berlin". Ora?ul devenise iar??i centrul Europei, Angela Merkel a exultat. În absen?a unei Constitu?ii a U.E. e?uate cu trei ani în urm?, respins? fiind de francezi ?i olandezi, documentul-surogat al doamnei cancelar, ca s? fie unul cu mult? ?i ticluit? greutate, începea: „Noi, cet??enii Uniunii Europene...", exact ca ?i Constitu?ia Statelor Unite ale Americii: „Noi, cet??enii Statelor Unite...". Între timp, ambasadorul german în State, Klaus Scharioth, spunea f?r? ocoli?uri la o ceremonie de aniversare U.E. 50, la Departamentul de Stat: „Ieri, la Bonn, pe str?zile Berlinului ?i în multe ora?e europene, europenii de toate soiurile au s?rb?torit na?terea Uniunii Europene... Cred c? (Berlinul) ar putea s? fie în viitor simbolul Uniunii (Europene), al unific?rii Europei". Afirma?ie f?r? ocoli?uri, la Washington, în fa?a secretarului de Stat al S.U.A. - Berlin în locul Bruxelles-ului.

Nu este deci deloc de mirare c? anii dinaintea lui U.E. 50 ?i cei de dup? au fost marca?i în Vest ?i Est de scepticism ?i vorbe grele, c? Uniunii i s-au adus aproape toate învinuirile cu putin??:
- originile ideologice ale U.E. se afl? în planurile Reichului nazist din timpul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial (reclam? cinematografic? în Anglia, sub genericul „Ein Volk, ein Reich, ein Euro");
- Uniunea European? este o nou? Uniune Sovietic?, socialist?, expansionist? ?i corupt?; dreptul Pie?ei Comune de a-?i impune autoritatea legal? este, de fapt, o lovitur? de stat; în general, Bruxelles-ul a produs una din cele mai mari concentr?ri de reguli restrictive din istorie, iar europenii au fost pu?i în c?ma?a de for?? a monedei unice euro;
- statutul de membri de mâna a doua ai U.E. i-a aruncat pe est-europeni, inclusiv pe români, în bra?ele S.U.A. ?i N.A.T.O.;
- uniunea monetar? ?i euro se vor pr?bu?i în urm?torii 10 sau 20 ani;
- cre?terea economic? redus?, ?omajul ridicat, asisten?a social? precar? ?i o criz? de reprezentare care se accentueaz? submineaz? capacit??ile U.E. de ac?iuni comune; Europa nu este capabil? s? pun? la punct o for?? militar? unit?;
- Constitu?ia U.E. nu a trecut, pentru c? aleg?torii se gândesc la problemele lor de acas?: impozite, s?n?tate, pensii, educa?ie, infrastructuri etc. -, ?i nu la birocra?ii de la Bruxelles; - Europa a alunecat în politici monopolizate de grupuri restrânse, parohiale ?i atavistice etc.

Despre aniversarea U.E. 60 de la Roma, trebuie spus, în primul rând, c? s-a înscris perfect pe cursul descendent exponen?ial al institu?iei, marcat de cele dou? decenii trecute. În preajma anivers?rii, Jean-Claude Juncker, pre?edintele Comisiei Europene, ?i-a lansat planul privind o UE cu mai multe viteze, vizând direct eliminarea unor est-europeni, inclusiv România, de la masa boga?ilor. Ascuns, ca de obicei, în spatele unor cuvinte umflate, de genul „modalit??i alternative de cooperare", sau „grade diferite de integrare", ori „o Europ? cu mai multe viteze" etc., Juncker a anun?at starea grav? a U.E., disensiunile ce-o r?v??esc. O Uniune European? ?i o Europ? pe care mai-marii ei, aservi?i docili ai neoliberalismului, încearc? s? o reconfigureze exact ca în vremea R?zboiului Rece, adic? în locul fostei Cortine de Fier urmând s? ridice o alt? cortin?: Cortina de Bani. Juncker vitezomanul a stârnit mânie pretutindeni, de la Paris la Budapesta, cutia de viteze a fost uitat?, au ap?rut apoi Europe în cercuri etc., numai ?i numai ca s? se ascund? adev?rul, acela c? acas?, singuri în baie, vorbe?ii (vorbitorii) de la Bruxelles leag? retorice despre europeni de mâna I ?i europeni de mâna a II-a, sau despre ??ri second hand est-europene, cum ar fi România...

La fel, Angela Merkel, parc? mai preocupat? ca niciodat? în trecut de evolu?iile interna?ionale potrivnice hegemoniei germane via U.E., speriat? de „ciudatul" de la Washington, de tupeul lui de a-i cere bani mul?i din trecut în contul N.A.T.O.; de perspectiva de a pierde Fran?a ?i armata ei, prima de pe continent, ?i mai r?u, însp?imântat? de un Frexit dup? Brexit, adic? de o Europ? kaput! Speriat? de toate astea ?i de altele, a devenit subit o unionist? înfocat?, din Declara?ia de la Roma a fost eliminat? referirea la „Europa cu mai multe viteze", co?marul ??rilor din Est, dar a fost introdus? sintagma „ritmuri ?i intensit??i diferite, mergând în aceea?i direc?ie". Cancelara a scos apoi o lozinc? din dotare, adoptat? în luna mai 2000 ?i uitat? de 17 ani, r?suflata „Unitate în diversitate". A repetat-o obsesiv în ultima lun?, la orice ocazie. Dar doamna cancelar nu pricepe c? a devenit pisica cu clopo?ei în coad?. C? oamenii nu sunt pro?ti ?i o citesc corect: „Unitate în diversitate de viteze". Nu în?elege c?, ast?zi, U.E. este m?cinat? de crize identitare ?i institu?ionale, împins? la zid de ridicarea etnona?ionalismului ?i dezangajarea militar? a Americii lui Trump; de perspectiva unei noi în?elegeri ruso-americane peste capul europenilor, de reîntoarcerea Europei la o lume bipolar? ?i la vechiul „echilibru al terorii nucleare", singurul capabil s? ?in? în frâu întâmpl?rile omene?ti.
Angela Merkel trebuie s? priceap? c? U.E. este a tuturor celor 500 de milioane de europeni sau nu e.

Grafica - I.M.

footer