Revista Art-emis
O experien?? care nu trebuie uitat?: manipularea con?tiin?ei na?ionale PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 19 Februarie 2017 23:55

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, art-emisAsist?m, dup? 1989, la un adev?rat asalt asupra con?tiin?ei românilor prin atacuri la adresa istoriei ?i culturii na?ionale. România este prezentat? ca un stat f?r? un trecut demn de a fi cunoscut, un stat marginal, târându-se la umbra marilor puteri, supravie?uind prin compromisuri ?i tr?d?ri. Tinerilor li se inoculeaz? ideea c? nu merit? s? iubeasc? aceast? ?ar?, fiind l?sa?i f?r? repere ?i f?r? o perspectiv? viabil?. Ca urmare, ei trebuie s? cread? ?i s? promoveze alte „modele", oferite cu „generozitate" din afar?, prin O.N.G.-uri ?i alte structuri mai mult sau mai pu?in specializate. În realitate, se repet?, la o alt? scar? ?i cu mijloace mai rafinate, experien?ele tr?ite de poporul român în anii 1948-1953. Evocarea acelor ani poate oferi un prilej de reflec?ie. Atunci se aplica principiul stalinist potrivit c?ruia, pe m?sura înaint?rii pe calea socialismului, „lupta de clas? se ascute". Ca urmare, se cultiva dezbinarea ?i învr?jbirea, românii erau îndemna?i s? se ridice contra românilor, scopul urm?rit fiind sl?birea ??rii, pentru a fi cât mai bine exploatat? de ocupantul sovietic.

În 1948 a fost declan?at? „revolu?ia cultural?", prin care s-a urm?rit ruperea cu trecutul ?i „crearea omului nou, constructor con?tient al socialismului". S-a instituit controlul asupra institu?iilor de cultur?, art?, ?tiin?? ?i înv???mânt existente, dar s-au creat ?i altele noi. S-a lansat un vast program de propagand? prin care erau condamnate ?tiin?a ?i cultura „burgheze", curentele ideologice idealiste, precum ?i religia, considerat? „opium pentru popor". Cu mult? vehemen?? era comb?tut „na?ionalismul", asociat cu fascismul ?i antisemitismul. Au fost publicate liste cuprinzând mii de c?r?i, ziare ?i reviste interzise, care nu trebuiau s? fie cunoscute, drept care au fost scoase din libr?rii ?i biblioteci, multe dintre ele fiind arse, iar cele r?mase au fost trecute la un „fond special", cu acces extrem de limitat. Operele unor mari c?rturari au fost complet interzise, între autori aflându-se Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Titu Maiorescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Au fost stra?nic cenzura?i Mihai Eminescu, Ion Creang?, I. L. Caragiale, precum ?i Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Mihail Kog?lniceanu, Liviu Rebreanu ?i mul?i al?ii pentru scrierile considerate a fi idealiste, na?ionaliste, antisemite, antiruse?ti ?i antisovietice. „Omul nou" nu trebuia s? cunoasc? valorile culturale ale trecutului, ci s? fie „educat ?i format" în spiritul noii ideologii ?i a prieteniei cu marele vecin de la R?s?rit - U.R.S.S. Con?tiin?ele românilor erau manipulate în conformitate cu interesele acestei mari puteri

Semnifiativ este atacul împotriva lui Tudor Arghezi, unul dintre cei mai importan?i scriitori români. Acesta a fost acuzat - într-un articol-fluviu, intitulat „Poezia putrefac?iei ?i putrefac?ia poeziei", publicat în „Scânteia" (organul C.C. al P.C.R.) din 5-10 ianuarie 1948 - c? ar fi scris „pe gustul burgheziei", propagând „ni?te idei elaborate în casa de nebuni". Poezia sa „nu este propriu-zis o estetic?, ci un fenomen patologic". Ca urmare, Arghezi a devenit un poet interzis, românii nemaiavând dreptul s?-i cunoasc? opera. În schimb, erau mediatiza?i poe?i de duzin? precum Dan De?liu, Maria Banu? ?i Nina Cassian care l?udau partidul, îi condamnau pe chiaburii exploatatori, redau izbânzile oamenilor muncii construiau cu succes socialismul în România.

Propaganda oficial? acredita ideea c? Occidentul era „în putrefac?ie ?i muribund", iar românilor li se spunea c? „lumina vine de la R?s?rit". Erau elogiate „marile realiz?ri" ale Uniunii Sovietice, datorate indica?iilor date de I.V. Stalin - „genialul conduc?tor al tuturor popoarelor lumii". În 1950 numele s?u a fost acordat localit??ii Bra?ov, care a devenit Ora?ul Stalin, în 1951 statuia sa a fost amplasat? la intrarea în parcul Her?str?u din Bucure?ti (devenit Parcul Stalin), bulevardele din marile ora?e ale României se numeau I.V. Stalin, tablourile sale se aflau în toate s?lile de clas? ?i în sediile tuturor institu?iilor de partid ?i de stat. Multe întreprinderi ?i institu?ii au fost „botezate" cu numele s?u, i s-au dedicat poezii ?i cântece (unul dintre acestea gl?suia: „Stalin e nemuritorul/ ?i voin?a lui e-n noi"). În timp ce valorile na?ionale erau contestate, se desf??ura un amplu proces de manipulare a con?tiin?elor, prin acreditarea unor modele str?ine. Un loc important l-a ocupat rusificare prin introducerea studiului obligatoriu a limbii ruse începând cu clasa a IV-a ?i pân? la universit??i ?i institute de înv???mânt superior, crearea Institutului de Înv???mânt Superior Maxim Gorki care preg?tea cadre didactice ?i al?i vorbitori de limb? rus?, înfiin?area Libr?riei Cartea Rus?, Muzeului Româno-Rus, Muzeului Lenin-Stalin. În acei ani, propaganda oficial? condamna în termeni vehemen?i na?ionalismul, iar patriotismul era înlocuit cu interna?ionalismul proletar, care trebuia dovedit prin „dragostea f?r? margini fa?? de prima patrie a socialismului - Uniunea Sovietic?".

Prin decretul Prezidiului Marii Adun?ri Na?ionale din 9 iulie 1948, Academia Român? a devenit Academia R.P.R., institu?ie de stat, care depindea de Consiliul de Mini?tri. Tot prin decret au fost numi?i cei 27 de membri titulari activi ?i 15 membri titulari onorifici al Academiei R.P.R., unii dintre ei f?r? o oper? consistent? dar, cu to?ii, sprijinitori ai regimului democrat-popular. Au fost exclu?i cei care, „prin actrivitatea lor, s-au pus în slujba fascismului ?i a reac?iunii, d?unând prin aceasta intereselor ??rii ?i poporului", în total 26 din cei 47 de membri activi existen?i la 8 iunie 1948. Între cei elimina?i s-au aflat Lucian Blaga, Ion Alexandru-Voine?ti, Ion Petrovici, Sextil Pu?cariu, Constantin R?dulescu-Motru, Gheorghe Br?tianu, Ioan Lupa?, Petre P. Negulescu, Silviu Dragomir, Dimitrie Gusti. În locul lor au fost „ale?i" Mihail Roller, Emil Condurachi, Oscar Sager ?.a. f?r? o consistent? oper? ?tiin?ific?. Academia RPR a fost organizat? dup? modelul sovietic: pentru prima dat? în istoria acestei institu?ii membrii ei primeau salariu (indemniza?ie) de la stat, precum ?i alte avantaje (între care automobil cu ?ofer pentru folosin?a personal?); s-a instituit titlul de academician (akademic), pân? atunci folosindu-se cel de membru al Academiei Române; în cadrul Academiei R.P.R. s-au înfiin?at institute, cu personal salariat, care-?i desf??urau activitatea pe baza unor planuri de cercetare ?tiin?ific? avizate de Prezidiul acesteia ?i aprobate de Consiliul de Mini?tri.

În bun? masur?, Academia R.P.R. a devenit o institu?ie de propagand?, care organiza sesiuni ?i conferin?e „?tiin?ifice" cu teme precum: „Importan?a istoric? a Marii Revolu?ii Socialiste din Octombrie"; „Perspectivelor deschise crea?iei literare de planul stalinist pentru transformarea naturii"; „Ajutorul primit de poporul nostru din partea poporului rus de-a lungul veacurilor"; „Eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist de glorioasa Armat? Sovietic?". Manipularea con?tiin?ei copiilor ?i tinerilor s-a realizat mai ales prin înv???mânt. Legea din 3 august 1948 stabilea c? acesta era exclusiv de stat (defiin?ându-se înv???mântul confesional) ?i laic (prin eliminarea religiei din ?coal?). În înv???mântul superior s-au introdus discipline de „?tiin?e sociale" (economia politic?, materialismul dialectic ?i istoric, socialismul ?tiin?ific), au fost eliminate „?tiin?ele burgheze" (sociologia, psihologia), s-au înfiin?at facult??i muncitore?ti cu durata de doi ani. Mul?i dintre absolven?ii acestor facult??i au devenit cei mai zelo?i „activi?ti de partid ?i de stat", remarcându-se prin intransigen?? ?i „spirit revolu?ionar". Au fost înl?tura?i din înv???mânt profesorii „compromi?i" (care f?cuser? parte din partidele burgheze, precum ?i cei care nu acceptau s? adere la noul regim). S-a instituit sistemul manualelor unice pentru fiecare materie, cele mai multe fiind manuale sovietice traduse în limba român?.

Obiectul „Istoria Românilo"r a devenit „Istoria R.P.R.", iar elevii de liceu (numit ?coal? medie) trebuiau s? înve?e dup? manualul realizat "sub redac?ia acad. Mihail Roller". Pentru concep?ia antina?ional? în care a fost scris acest manual, este semnificativ modul cum era structurat? materia privind anii 1914-1923. În Partea a VIII-a: Epoca imperialismului (pân? la Marea Revolu?ie Socialist? din Octombrie), Capitolul XXVII, cu titlul România în anii primului r?zboi mondial, avea urm?toarele subcapitole:
1) Anii neutralit??ii.
2) Participarea României la r?zboiul imperialist. 3) Mi?carea muncitoreasc? de la 1914 - octombrie 1917.
4) Cultura (1900-1917). În Partea a IX-a, cu titlul România dup? victoria Marii revolu?ii Socialiste din Octombrie pân? la 23 August 1944, Capitolul XXVIII, intitulat România în perioada avântului revolu?ionar creat de influen?a Marii Revolu?ii Socialiste din Octombrie (1917-1923) - era structurat urm?toarele subcapitole:
1) Însemn?tatea istorico-mondial? a Marii Revolu?ii Socialiste din Octombrie.
2) Interven?ia imperialist? împotriva revolu?iei socialiste din Rusia.
3) Situa?ia economic? social? a României dup? r?zboiul imperialist (1914-1918).
4) Lupta clasei muncitoare între 1917-1920.
5) Greva general? din 1920.
6) Crearea Partidului Comunist din România.
7) Congresul al II-lea al Partidului Comunist din România.

Dup? cum se observ?, participarea României la Primul R?zboi Mondial era apreciat? ca având un caracter imperialist ?i nu unul vizând întregirea ??rii, se trata pe larg un eveniment petrecut în Rusia - revolu?ia din Octombrie 1917, dar nu exista m?car un paragraf privind Marea Unire din 1918, act fundamental în istoria poporului român. Pe atunci nu erau O.N.G.-uri, dar mul?i tineri au fost trimi?i la studii cu burse în U.R.S.S., unde erau educa?i în spirit „revolu?ionar". Gazdele asigurau tinerilor afla?i la studii c?l?torii gratuite (sponsorizate) pe teritoriul U.R.S.S. pentru a cunoa?te realiz?rile poporului sovietic, le înlesneau întâlniri cu „oamenii muncii", le ofereu c?r?i ?i diverse materiale de propagand? etc. Întor?i în România, ei erau cei mai intransigen?i promotori ai intereselor acestei mari puteri în România. Fiind „cadre de n?dejde" cu titlul de „candidat în ?tiin?e" (care a înlocuit doctoratul, considerat a fi de sorginte burghez?) erau promova?i în func?ii de conducere - ?efi de catedr?, decani, directori de institute, directori de teatre, redactori ?efi de ziare, cadre de conducere a
Radioului etc., etc. Manipularea con?tiin?elor s-a realizat ?i prin alte metode ?i mijloace, iar efectele acestei politici antina?ionale s-au resim?it ani în ?ir. O revenire la valorile na?ionale s-a înregistrat abia din 1964-1965. Dar ?i dup? ace?ti ani în domeniul culturii s-au men?inut mul?i dintre vechii stalini?ti, care s-au opus cu înver?unare scrierii ?i prezent?rii istoriei a?a cum a fost, men?inând în afara circuitului public importante personalit??i ale culturii române?ti ?i universale.

Dup? 1989, unii aprigi stalini?ti au devenit „profesori de democra?ie", cel mai mediatizat fiind Silviu Brucan. Unii dintre fiii fo?tilor cominterni?ti ?i-au schimbat direc?ia, de la Est spre Vest, cu aceea?i intransigen??, dar urm?rind acela?i obiectiv: denigrarea poporului român ?i valorile sale. Mul?i O.N.G.-i?ti acrediteaz? ideea c? a fi patriot însean? a fi na?ionalist, a promova valorile na?ionale înseamn? a fi împotriva integr?rii europene. Manipularea a dat deja rezultate ?i ac?iunea continu? cu intensitate. Au reu?it s? scoat? istoria românilor din liceu ?i se propune scoaterea istoriei din înv???mântul gimnazial. Pentru ace?ti neostalini?ti, Eminescu este „scheletul din dulap", iar Ion I.C. Br?tianu un na?ionalist. Cu alte cuvinte, „nimic nou sub Soare". Printr-o propagand? intens? ?i oferirea de avantaje, inclusiv func?ii la nivelul unor institu?ii de stat, se cultiv? confuzia valorilor. Pescuitorii în ap? tulbure se simt foarte bine - acesta este mediul care le convine cel mai mult -?i sunt extrem de vocali. Perspectiva marc?rii Centenarului Marii Uniri îi irit? ?i de aceea fac tot ce le st? în putin?? pentru a discredita România ?i personalit??ile ei istorice. Cale spre restabilirea echilibrului, bazat pe adev?r ?i onestitate, este lung? ?i grea, dar ea trebuie parcurs? cu responsabilitate ?i perseveren??.

footer