Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Joi, 16 Februarie 2017 08:58
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/analize/Deutsche_Volksgruppe_in_Rumänien.jpg

Deutsche Volksgruppe in RumänienPrin decretul-lege din 21 noiembrie 1940 - semnat de generalul Ion Antonescu, conduc?torul statului român ?i pre?edintele Consiliului de Mini?tri, ?i de Mihai Antonescu, ministrul Justi?iei -, a luat fiin?? Grupul Etnic German din România, organiza?ie care avea la baz? ideologia na?ional-socialist? promovat? de Adolf Hitler. Grupul Etnic German ?i-a creat diverse organiza?ii (inclusiv de femei ?i de tineret), precum ?i forma?iuni paramilitare etc. Se cuvine men?ionat faptul c?, din ianuarie 1941, singurul partid politic din România acceptat de Ion Antonescu a fost Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei (N.S.D.A.P. - Partidul Muncitoresc Na?ional-Socialist German), din care f?cea parte Deutsche Volksgruppe in Rumänien (Grupul Etnic German - G.E.G.R.). Toate celelalte partide erau dizolvate înc? din 30 marie 1938. Considerându-se reprezentantul tuturor germanilor din România, G.E.G.R. a desf??urat o ampl? activitate de promovare a politicii lui Adolf Hitler. Conduc?toarea femeilor din cadrul G.E.G.R. afirma, la 2 martie 1941, c? „misiunea ?i scopul" organiza?iei erau „cuprinderea tuturor fetelor ?i femeilor etnice germane care tr?iesc în România, de la vârsta de 21 de ani, educarea lor ?i alinierea lor la modelul femeilor ?i mamelor germane na?ional-socialiste". Un alt document, din 15 martie 1942, aprecia c? „Grupul Etnic German din România dispune de arme ?i muni?ii", avea structuri paramilitare ?i alte organiza?ii, iar ceea ce le une?te „este ideea educ?rii ?i transform?rii membrilor în na?ional-sociali?ti autentici". În acest spirit, Grupul Etnic German din România a asigurat participarea unui mare num?r de etnici germani din România (dup? unele cifre, circa 70.000) în SS, trupe de elit? ale Reich-ului hitlerist.

Numeroase documentele atest? faptul c? G.E.G. a ac?ionat pentru însu?irea a cât mai multor bunuri, mai ales imobiliare, inclusiv evreie?ti, pe care le-a trecut în proprietatea sa.

Dup? ruperea alian?ei cu Germania, la 23 august 1944, România a trecut de partea Na?iunilor Unite. Articolul 14 din Conven?ia de Armisti?iu, semnat? de România cu Uniunea Sovietic?, Regatul Unit al Marii Britanii ?i Statele Unite ale Americii la 12 septembrie 1944, prevedea: „Guvernul român se oblig? s? dizolve imediat toate organiza?iile prohitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul românesc, atât cele politice, militare sau paramilitare, cât ?i orice alte organiza?ii care au desf??urat propagand? ostil? Na?iunilor Unite ?i în special Uniunii Sovietice, nepermi?ând în viitor existen?a unor astfel de organiza?ii". Conformându-se acestei prevederi, guvernul României a decis, la 7 octombrie 1944, dizolvarea Grupului Etnic German. Decretul-lege, semnat de regele Mihai, prevedea: „Statul român devine pe data prezentei legi proprietar al bunurilor apar?inând Grupului Enic German din România". Articolul 5 din Tratatul de pace, semnat la Paris în ziua de 10 februarie 1947, de România cu Puterile Aliate ?i Asociate (U.R.S.S., Regatul Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord, S.U.A., Australia, Republica Sovietic? a Belorusiei, Canada, Cehoslovacia, India, Noua Zeeland?, Republica Socialist? a Ucrainei ?i Republica Sud-African?), prevedea: „România, care în conformitate cu Conven?iunea de armisti?iu a luat m?suri pentru dizolvarea tuturor organiza?iilor de tip fascist pe teritoriul român, fie ele politice, fie militare sau paramilitare, precum ?i alte organiza?iuni f?când o propagand? ostil? Uniunii Sovietice sau oric?reia dintre celelalte Na?iuni Unite, nu va îng?dui în viitor existen?a ?i activitatea unor organiza?iuni de aceast? natur? care au drept scop lipsirea poporului de drepturile sale democratice".

Dup? 1989, s-a înregistrat o ciudat? schimbare la fa?? a Grupului Etnic German din România. Minoritatea german? a constituit Forumul Democrat al Germanilor din România, prin care particip? la via?a politic? a ??rii. La 26 februarie 2007, Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu, reprezentat de pre?edintele s?u, a adresat Judec?toriei Sibiu cererea de chemare în judecat? a municipiului Sibiu, reprezentat prin primarul municipiului Sibiu ?i Consiliul Local al municipiului Sibiu, cerând „s? constata?i calitatea de succesor în drepturi al organiza?iei noastre fa?? de Grupul Etnic German". Ac?iunea era „motivat? ?i fundamentat? pe legisla?ia cu caracter reparatoriu din România", apreciind c? Grupul Etnic a fost desfiin?at „în mod abuziv de vechiul regim".

Primarul municipiului Sibiu chemat în judecat? era, din 1990, Klaus Iohannis, pre?edintele Forumului Democrat al Germanilor din România. Cu alte cuvinte, subalternul ?i-a dat în judecat? ?eful. În acela?i timp, respectivul pre?edinte al organiza?iei Sibiu a dat în judecat? Consiliul Local al municipiului Sibiu din care f?cea parte. C? a fost o în?elegere politic? se vede cu „ochiul liber". Primarul Sibiului, reprezentantul statului român care de?inea propriet??ile revendicate, a formulat o întâmpinare prin care „las? la aprecierea instan?ei solu?ia ce va pronun?a în cauz?". La rândul s?u, Consiliul Local al municipiului Sibiu nu a avut nicio reac?ie, de?i era dat în judecat? chiar de un membru al s?u. În mod firesc, primarul ar fi trebuit s? cear? respingerea cererii prin care Forumul Democratic se declara continuatorul unei organiza?ii hilteriste, interzis? prin acte interna?ionale. Nici judec?toarea care a instrumentat cazul nu a g?sit de cuviin?? s? se informeze (dac? nu ?tia) ?i s? constate ce fel de organiza?ie a fost Grupul Etnic German. Este limpede c? printr-un ?ir de complicit??i politice - pre?edintele organiza?iei Sibiu, primarul municipiului Sibiu, pre?edintele Consiliului jude?ean, judec?toarea de caz - s-a ajuns la sentin?a civil? din 28 mai 2007, prin care instan?a a hot?rât: „Admite cererea formulat? de petentul Forumul Democrat al Germanilor" ?i constat? „calitatea de succesor în drepturi al reclamantului fa?? de Grupul Etnic German".

Astfel, justi?ia româneasc? - despre care se spune c? este corect? ?i neinfluen?at? politic - a luat o decizie unic? în Europa: reabilitarea unei organiza?ii hitleriste. Pe aceast? baz?, au fost retrocedate cl?diri ale unor gr?dini?e, gimnazii, licee ?i alte institu?ii publice, care - pentru a-?i putea continua activitatea - a trebuit s? semneze contracte de închiriere, pl?tind sume consistente Forumului Democrat German, succesorul Grupului Etnic German. Este interesant de semnalat c? niciun partid politic ?i niciun parlamentar, dar nici Institutul Na?ional pentru Studierea Holocaustului ?i nici Federa?ia Comunit??ilor Evreie?ti din România, nu au g?sit de cuviin?? s? protesteze ?i s? cear? anularea acestei decizii stupefiante. Sper c?, în calitate de pre?edinte al României, Klaus Iohannis va face o cerere de anulare a sentin?ei din 28 mai 2007, pentru a nu l?sa s? planeze asupra ??rii noastre acuza?ia c? a contribuit la reabilitarea unei organiza?ii na?ional-socialiste.

footer