Revista Art-emis
Al 45-lea pre?edinte al S.U.A.: Donald John Trump (3) PDF Imprimare Email
Ing. Ovidiu M. Curea   
Joi, 29 Decembrie 2016 18:17

Ing. Ovidiu M. CureaEstablishmentul împotriva lui Trump

Situa?ia material? deosebit? a candidatului Donald Trump (8,7 miliarde dolari, conform declara?iei sale de avere dat? la intrarea în cursa electoral? sau 4,1 miliarde dolari dup? estim?rile Forbes) a fost unul dintre motivele importante, dac? nu cel mai important, pentru care acesta nu a fost agreat de establismentul financiar. Nu este un secret pentru nimeni c? cei care sprijin? financiar un candidat la o func?ie important?, a?teapt? s? fie r?spl?ti?i pe m?sur? dup? ce candidatul respectiv ocup? func?ia dorit?. A?a se face c? unii oameni de afaceri sprijin? candida?i din tabere opuse, astfel ca, indiferent de rezultat, ei s? fie asigura?i de bun?voin?a câ?tig?torului, oricare ar fi el. La averea lui Trump era greu s? vii cu oferte de sprijin financiar, Trump fiind ?i el unul dintre cei care a finan?at politicieni, de-a lungul timpului sprijinind ?ase candida?i democra?i, dintre care Bill Clinton ?i John Mc Cain, precum ?i patru republicani dintre care Ronald Reagan, George W. Bush ?i Mitt Romney. Deci era greu s? finan?ezi un finan?ator. Acest lucru denota viitoarea independen?? ?i voluntarismul cu care Donald Trump putea s? conduc? de la Casa Alb? destinele S.U.A. ?i nu numai, fapt care i-a atras adversitatea regizorilor politici. Sugestiv în acest sens s-a exprimat William Voegeli, senior editor la revista de politic? Claremont Review Books, în decembrie 2015: „Problema nu este c? am fi guverna?i de idio?i, ci de ideali?ti de teapa fra?ilor Kennedy, care îndemnau la dispre?uirea consider?rii reale ?i practice a lucrurilor, a?a cum sunt ele, în favoarea vis?rii unor vise irealizabile". (Fra?ii Kennedy: pre?edintele John Kennedy asasinat în 1963, în timpul mandatului, ?i Robert Kennedy asasinat în vreme ce candida cu ?anse la pre?edin?ia S.U.A. în timpul alegerilor din 1968, provenind dintr-una dintre cele mai bogate familii americane au manifestat atitudini independente ?i voluntare, precum ?i idei progresiste considerate nerealiste de c?tre adversarii s?i politici).

„Ideea unui om ca Trump la Casa Alb? este complet nepotrivit? pentru obiectivele na?iunii americane ?i în circumstan?ele actuale", conchidea Voegeli. Un alt analist politic, editorialistul de la Washington Post, Michael Gerson, aprecia în martie 2016 c? "O pre?edin?ie a lui Trump poate aduce grave ?i persistente prejudicii democra?iei din SUA ?i pozi?iei sale în lume". ?i astfel, pentru bararea drumului c?tre Casa Alb?, Trump a fost pe rând f?cut „n?t?r?u", „grosolan", „nevrednic", „ignorant ?i bombastic", „bufon", „clovn", „demagog" ?i „proto-fascist", „evazionist", „antisemit", „rasist" ?i „misogin", „cu idei mergând de la absurde la monstruoase", ale c?rui opinii politice nu sunt mai bune decât ni?te „vome provocate de alcool". A fost acuzat c? a folosit ca for?? de munc? emigran?i ilegali polonezi la construc?ia edificiului s?u emblem?, „Trump Tower". Au fost deschise magazine cu daruri ?i cadouri anti -Trump de tipul celor mai de jos:

În varianta câ?tig?rii alegerilor de c?tre Trump, anali?tii economico-financiari preziceau dezastre la burse ?i pr?bu?iri ale dolarului. (În primele ore dup? anun?area rezultatelor bursa a avut o oarecare sc?dere, dup? care a intrat, îns?, repede pe un ritm ascendent, iar dolarul a urcat la valori record, apropiindu-se de valoarea euro.) Pe internet au ap?rut site-uri de genul celui intitulat „Never Trump" de pe Twitter, în care figura numele ?i ac?iunile lui Tramp erau prezentate în acelea?i tonuri alarmate ?i alarmante prevestind nenorocirea care se va abate peste americani dac? Trump va câ?tiga alegerile. ?i totu?i le-a câ?tigat.

America alb? muncitoare

Dup? cum am v?zut, majoritatea voturilor pro - Trump au venit din partea albilor de condi?ie ?i vârst? medie, din zonele rurale ?i suburbane. „Make America white again" a fost lozinca sub care aceast? important? mas? de aleg?tori s-au angajat în procesul electoral din 2016. Segmentul respectiv a stat la baza victoriei candidatului conservator. A fost americanul de rând. Mândru de ?ara lui, muncitor, f?r? multe subtilit??i ?i nelini?ti metafizice sau globalizatoare, pentru care toat? filozofia se reduce la o slujb? bine pl?tit?, la o cas? cât mai înc?p?toare pentru familia sa, de preferin?? cu patru copii pentru care trebuie s? ai bani ca s?-i ?ii în ?coli. Americanul jicnit de faptul c? industrii întregi cu locuri de munc? cu tot sunt mutate în alte ??ri, c? ?ara lui, alt?dat? iubit? ?i respectat? de toat? lumea, acum se ia la har?? ?i este urât? de toat? lumea pierzând incredibile sume din banii lui, pentru cauze str?ine, americanul neîmp?cat de ideea c? un negru a ajuns în fruntea ??rii sale ?i c? acum o femeie încearc? s? se impun? în acela?i rol, americanul nemul?umit de faptul c? cele dou? capitale ale sale, capitala economic?-New York ?i cea administrativ?-Washington devin tot mai cosmopolite ?i mai departe de restul ??rii, c? establishmentul politic, dar, mai ales, cel economic includ alogeni preocupa?i mai mult de interese str?ine, zis globale, decât americane. Americanul preocupat c? ?ara lor este asaltat? tot mai mult de emigran?i din ??rile latine, din Asia, din Africa, iar, mai nou, guvernul le preg?te?te noi valuri de emigran?i din ??rile arabe. Americanul enervat de domina?ia financiar? a multina?ionalelor, de politicile discre?ionale ale b?ncilor declan?atoare de crize, precum cea din 2008 ?i de nivelul taxelor. Pe tema taxelor reac?ia aleg?torilor a fost surprinz?toare pentru un observator sau chiar pentru unul american neatent. Planul candidatei Hillary Clinton de a m?ri taxele celor mai boga?i nu s-a bucurat de sprijinul celor viza?i, dar nici de aprobarea celor mai pu?in avu?i, afla?i sub pragul supratax?rii, pentru c? americanului, pe de o parte, i se pare posibil ?i foarte normal ca într-o zi ?i el s? devin? milionar, iar pe de alta se întreb? pentru ce i-ar trebui statului mai mul?i bani, tot mai mul?i, pe când el câ?tig? tot mai pu?in (vorbim de clasa medie).

Armata si serviciile

Lupta dintre Donald Trump ?i Hillary Clinton s-a dus ?i pe frontul nev?zut. Unul din punctele de sprijin forte al candidatului republican l-au constituit for?ele armate: „Am avut peste 200 de generali ?i amirali care au sprijinit campania noastr?. Sunt ni?te oameni deosebi?i" men?iona cu mul?umiri Trump în primul s?u discurs de dup? anun?area rezultatelor alegerilor. Dintre ace?ti 200 de generali ?i amirali, mul?umiri speciale Trump le adresa în acela?i discurs generalului Michael Thomas Flyn, fost între 2012–2014, directorul Agen?iei de Informa?ii Militare, precum ?i generalului Joseph Kellogg, guvernator al Irak-ului dup? înl?turarea lui Saddam Hussein (2003-2004), fost director al serviciilor de comunica?ii ale for?elor S.U.A. din Irak, specialist de marc? în domeniul IT, actual vice pre?edinte al departamentelor pentru Ini?iative Strategice, Ap?rare ?i Securitate la Oracle Corporation, companie militar? care furnizeaz? armatei americane sisteme ?i servicii de ap?rare, sisteme de preg?tire de lupt?, protejarea comunica?iilor, tehnologii de prelucrare a informa?iilor, sisteme de culegere automat? a informa?iilor din fluxurile publice etc. Leg?tura dintre Trump (absolvent de liceu militar) ?i armat? a fost subliniat? ?i în discursul s?u din Florida, pronun?at în timpul campaniei electorale, când a f?cut marinei promisiunea c?, dac? va ajunge pre?edinte, va dota for?ele navale americane cu 350 de noi nave de r?zboi, apreciind c? „Marina noastr? actual? a r?mas cea mai mic? de la Primul R?zboi Mondial încoace. Vom construi 350 de vase de r?zboi de care are nevoie ?ara."

Pe de alt? parte, F.B.I., prin insisten?a cu care a urm?rit afacerea E-mail-urilor în care a fost implicat? Hillary Clinton, a Anti-Trumpcontribuit la sc?derea încrederii în capacitatea ei de protejare a intereselor americane. Tema a fost surprinz?tor reluat? ?i adus? în aten?ia opiniei publice cu doar 11 zile (pe 28 octombrie) înainte de data alegerilor când James Comey, directorul F.B.I., a anun?at c? au fost descoperite noi e-mail-uri ale lui Hillary Clinton, suspectate de scurgere de informa?ii confiden?iale ?i c? cercet?rile se reiau. Anun?ul a fost resim?it în rezultatele sondajelor de opinie care au marcat o sc?dere a preferin?elor pentru candidata Partidului Democrat. În esen??, celebra afacere a e-mail-urilor const? în urm?toarele: în martie 2015 a fost dat publicit??ii faptul c? Hillary Clinton, pe vremea când era secretar de stat (ministru de externe), în loc s? foloseasc? mail-ul securizat al ministerului, a folosit e-mail-ul s?u particular pentru transmiterea unor mesaje care con?ineau ?i documente/informa?ii clasificate. Ancheta desf??urat? de F.B.I. a dovedit clar faptele, dar nu a recomandat acuzarea în instan??, apreciind c? Hillary Clinton a fost doar „extrem de neglijent?". Pe 28 noiembrie Comey a reluat cercet?rile, în urma descoperirii unor noi materiale, dar pe 6 noiembrie, cu dou? zile înainte de data alegerilor, a informat Congresul c? î?i men?ine concluziile precum ?i recomandarea ca Hillary Clinton s? nu fie adus? în fa?a justi?iei.

Întrebarea care se pune este pe cine a avantajat James Comey în aceast? afacere? Pe Clinton sau pe Trump? Prin faptul c? nu a formulat acuza?ii împotriva fostei prime doamne, rezult? c? a avantajat-o pe aceasta, sc?pând-o de justi?ie. Readucerea în prim plan a temei respective cu doar câteva zile înainte de alegeri, f?când ca Hillary s? scad? în preferin?ele de vot, duce la concluzia c? l-ar fi ajutat pe Trump. Probabil, directorul F.B.I., James Comey, al c?rui mandat ar expira tocmai în 2023 (un mandatul de director F.B.I. dureaz?, în mod normal, 10 ani), care a fost numit în func?ie de pre?edintele democrat Obama, în 2013, a evitat un scandal de propor?ii cu acuzarea unui fost ministru de externe democrat de grave înc?lc?ri care ating siguran?a statului, dar, pe de alt? parte, a c?utat ca o astfel de persoan?, cel pu?in „extrem de neglijent?" s? nu ajung? la pre?edin?ia Statelor Unite. Peste toate aceste atuuri, atuul cel mai important pentru Trump a r?mas propria sa persoan?, ambi?ia ?i abilitatea de a îngenunchea adversarul cu propriile arme. În acest sens r?mâne de studiat în ?colile politice (exist? a?a ceva?) modul în care Trump a demolat, pe rând, toate jocurile ?i combina?iile montate împotriva lui, cu mul?i bani, culminând cu renum?rarea voturilor din statele Wisconsin, Michigan ?i Pensylvania, unde din presupus fraudant al voturilor a devenit fraudat, spulberând orice posibilitate de contestare din partea adversarilor ?i finan?atorilor acestora. Este adev?rat c? la banii investi?i împotriva lui, Trump a avut resursele necesare s? contrapun? al?i bani, banii lui, la care nu trebuie s? pl?teasc? dobând?, ci care îi aduc dobând?. La cârcotelile democra?ilor c? Hillary Clinton a ob?inut mai multe voturi populare decât Trump ?i c? Trump a câ?tigat alegerile doar datorit? unei legisla?ii învechite, acesta, folosind faptul c?, în politic?, cine strig? cel mai tare „Ba tu, ba tu, ba tu" e cel mai conving?tor, a r?spuns cu acuza?ia greu de dovedit ?i la fel de greu de comb?tut c?, de fapt, democra?ii au furat circa un milion de voturi ?i de aceea ar fi avut ei câteva mii de voturi populare în plus.
- Va urma -

footer