Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Vineri, 23 Decembrie 2016 22:13

DGSI-SRI-A.RogojanDup? e?ecurile repetate în prevenirea ?i combaterea terorismului, Fran?a a „liberalizat" pia?a intercept?rilor mult peste resursele tehnice ?i umane de procesare a datelor colectate. Miza major? ?i, în acela?i timp marea provocare reprezentat? de capacit??ile de colectare-stocare, decriptare ?i analiz? a volumului imens de date ob?inute din a?a numitele surse tehnice (mijloacele de interceptare) a determinat Direc?ia General? de Securitate Intern? - D.G.S.I. s? apeleze la serviciile companiei americane „Palantir Technologies", o decizie denun?at?, deoarece toate informa?iile sensibile penntru securitatea na?ional? a Fran?ei procesate de compania men?ionat? vor putea fi aflate de Administra?ia S.U.A. Criticii reformei serviciilor secrete nu par fi de acord c?, în numele luptei împotriva terorismului, Direc?ia General? de Securitate Intern? s-a aliat cu un „start-up american". Audiat în prim?vara anului 2016 de Comisia de anchet? privind atentatele din 2015, directorul D.G.S.I., Patrick Calvar, a enumerat printre provoc?rile principale cu care se vor confrunta serviciile ?i „provocarea analitic?", precizând: „Ne confrunt?m zilnic cu problema cript?rii, multiplicarea mijloacelor de comunicare ?i volumul imens al datelor pe care le colect?m. De îndat? ce a fost efectuat? culegerea, îndeosebi prin intermediul noilor instrumente permise de Legea privind serviciile de informa?ii din 2015, este necesar, într-adev?r, ca datele s? fie analizate ?i exploatate în mod eficient: Suntem în c?utarea unor instrumente big data (mega-date) care vor facilita activitatea anchetatorilor". La rândul s?u, Nicolas Arpagian, directorul ?tiin?ific al ciclului „Securitate digital?„ din cadrul „Institutului Na?ional de Inalte Studii de Securitate ?i Justi?ie" a completat ?i detaliat: „[...] Este ca ?i cu petrolul: nu este suficient s? ai petrol brut, trebuie s? solici?i ajutorul unei societ??i pentru a-l rafina".

D.G.S.I. a g?sit „societatea de rafinare". Mai multe surse media au confirmat c? a semnat un contract cu societatea american? „Palantir Technologies". [...] Unele surse au denun?at c? s-a recurs la o societate american? pentru a lucra în privin?a unor date la fel de sensibile pentru suveranitatea na?ional? precum cele legate de terorism. O surs? citat? de „A.F.P." a afirmat c? Fran?a va închiria doar software-ul „Palantir": „Numai D.G.S.I. va prelucra datele colectate, nu Palantir". Problema e c? „nu trebuie s? fim naivi", a aten?ionat Arpagian: „Toate informa?iile care vor trece prin acest software vor putea fi aflate de Administra?ia american? în cazul în care va exista o solicitare în acest sens, iar Fran?a este con?tient? de acest lucru". Expertul subliniaz? totu?i c? terorismul este un domeniu în care serviciile franceze ?i americane coopereaz? de obicei. „Nu ?tiu care va fi sfera datelor transmise, dar va trebui în orice caz s? se acorde o aten?ie deosebit?, îndeosebi în domeniul protec?iei patrimoniului economic francez", conchide Nicolas Arpagian.

Dup? recenta reform? a comunit??ii sale de informa?ii, Fran?a a instituit „Comisia Na?ional? de Control al Tehnicilor Serviciilor de Informa?ii (C.N.C.T.R.), al c?rei prim raport arat? c? în perioada 3 octombrie 2015 - 2 octombrie 2016, un num?r de 20.282 de persoane au fost monitorizate tehnic de serviciile secrete franceze.

Monitorizarea a implicat, deopotriv?, utilizarea de metode mai pu?in intruzive, respectiv ob?inerea listing- urilor telefonice detaliate ale persoanelor vizate, dar ?i tehnici înalt intruzive în via?a intim?, de familie ?i activit??ile private, precum: „[...] supravegherea audio sau instalarea de dispozitive video în domicilii, intercept?ri de securitate, geolocalizare, acces în timp real la datele de conexiune sau folosirea - înc? rezervat? - a « IMSI catchers » care permit sustragerea de la distan?? a datelor de conexiune ale telefoanelor mobile. [...]".

C.N.C.T.R. este o autoritate independent?, cu un buget de 2,9 milioane de euro, care verific? tehnicile aplicate de serviciile situate în a?a zisul 'prim cerc' al comunit??ii de informa?ii - Direc?ia General? de Securitate Extern?, Direc?ia General? de Securitate Intern?, Tracfin (autoritatea de control, prevenire ?i combatere a trafic?rilor financiare interna?ionale ilicite - n.n.), Direc?ia de Informa?ii Militare (D.R.M.), dar ?i de alte 20 de structuri din cel de-al doilea cerc, printre care „Serviciul Central de Informa?ii Teritoriale" - S.C.R.T. sau „Subdirec?ia pentru Anticipare Opera?ional?"- S.D.A.O. din cadrul Jandarmeriei Na?ionale - G.N. In raportul anual de activitate din 13.12.2016, C.N.C.T.R. estimeaz? c? 47% din monitoriz?ri au privit dosare de terorism ?i 29% domeniul criminalit??ii organizate , precum ?i al prevenirii violen?elor colective. Din 3 octombrie 2015, C.N.C.T.R. a emis 8.538 avize pentru solicit?ri de intercept?ri de securitate fa?? de 7.703 în anul precedent. Num?rul geolocaliz?rilor în timp real a crescut cu 87% ajungând la 2.127 de solicit?ri în 2016. Observând în raportul s?u c? „prevenirea terorismului a fost pentru prima dat? temeiul juridic cel mai frecvent invocat, C.N.C.T.R. nu constat? totu?i o intensificare a monitoriz?rii în leg?tur? cu amenin?area islamist?. [...]".

În România, statul f?r? o lege a regimului monitoriz?rilr tehnice ?i f?r? o autoritate independent? de control a domeniului investiga?iilor secrete prin mijlocace tehnice, statistica arat? c? în anul 2013 au fost emise 38.884 de mandate de monitorizare tehnic?, iar în anul 2014 au fost emise 44.000 de mandate, în zece ani fiind înregistrat? o cre?tere cu 700% a intruziunilor în drepturile ?i libert??ilor fundamentale ale cet??enilor garantate constitu?ional. Concluzia este c? ceea ce a dezlegat ex-pre?edintele Tr?ian B?sescu, continu? a fi încurajat ?i de pre?edintele Klaus W. Iohannis. Nou promisul pachet legislativ al securit??ii na?ionale pare a fi intrat în adormire...

footer