Revista Art-emis
Al 45-lea pre?edinte al S.U.A.: Donald John Trump (2) PDF Imprimare Email
Ing. Ovidiu M. Curea   
Vineri, 23 Decembrie 2016 22:05

Ing. Ovidiu M. CureaVizavi de femei, nord-americanii nu pot fi confunda?i în nici un caz cu latino-americanii, la care machismul lor faimos nu este nici pe departe o expresie a misoginismului, a desconsider?rii femeii, ci din contr?, este un dans de p?un pentru a-i atrage acesteia aten?ia. Latino-americanul pre?uie?te femeia, o iube?te pentru frumuse?e ?i o admir? pentru în?elepciune. A?a se face c? mai multe ??ri latino-americane au avut pân? acum nu mai pu?in de nou? pre?edin?i femei:
- Isabel Peron (Argentina), 1974-1976;
- Lidia Gueiler Tejada (interim Bolivia), 1979-1980;
- Violeta Chamorro (Ecuador), 1990-1997;
- Rosalia Artego (interim Ecuador), 1997;
- Mireya Moscoso (Panama), 1999-2004;
- Laura Chinchilla (Costa Rica), 2010-2014;
- Michelle Bachelet (Chile), 2006-2010; 2014-prezent);
- Cristina Kirchner (Argentina), 2007-2011; 2011-2015;
- Dilma Rousseff (Brazilia), 2011-2016.
Iar la aceste nume de femei-pre?edin?i latino-americani poate fi ad?ugat înc? unul, de?i acesta nu a apar?inut unei pre?edinte, ci so?iei unui pre?edinte. Este vorba de cel al Evitei Peron, cel mai iubit personaj din istoria Argentinei, personaj a c?rei amintire s-a extins idolatrizat? în toat? America Latin?, ca un ideal de lider politic. Când zicem misogin ne gândim automat la un b?rbat care dispre?uie?te femeile, dar iat? c? exist? ?i un misoginism feminin, dac? avem în vedere c? 42% din totalul voturilor femeilor americane ?i 53% din voturile femeilor americane de ras? alb? a mers c?tre Donald Trump. Deci, Donald Trump, prezentat de adversari ca un exemplu de misoginism ?i cu procese intentate pentru agresiuni sexuale, câ?tiga bun? parte din voturile femeilor. De ce? Pentru c? o femeie nu recunoa?te cu u?urin?? calit??ile alteia ?i nu o face decât atunci când, dup? o analiz? minu?ioas?, se vede obligat? s? recunoasc? superioritatea acestora fa?? de cele pe care ?i le atribuie sie?i. Acest criteriu a s?pat adânc în imaginea candidatei democrate.

Ce imagine prezenta Hillary Clinton celorlalte femei? O femeie lipsit? de orice urm? de carism?, b?trân? spre 70 de ani (n?scut? la 24.10.1947), scund?, cu riduri adânci greu ascunse de machiajul gros, cu o burt? greu disimulat? de jachetele albe create de Ralph Lauren ?i cu un so? Bill Clinton târât dup? ea ca o p?pu?? cu surâs senilizat, acel Bill Clinton care amintea acut de afacerea Monica Lewinsky cea mai pregnant? amintire l?sat? poporului s?u de fostul pre?edinte. Hillary Clinton - o femeie în?elat? de b?rbat. O femeie la care surâsul fals, dat cu gura pân? la urechi de i se vede limba în l??imea ?i lungimea ei, omu?orul ?i impecabilele lucr?ri stomatologice, alterna rapid cu morga unei dirigint? de clas? sever?, neîng?duitoare ?i atoate?tiutoare. O femeie cu o s?n?tate fizic? ?ubrezit? (le?in în timpul unui discurs) ?i cu o condi?ie psihic? îngrijor?toare (a declarat c? nu ?i-a dat seama c? procedeaz? riscant în folosirea serverului privat pentru mesaje oficiale).

În contrast se desprindea imaginea Melaniei Trump, frumoas?, înalt?, supl?, elegant? ?i pu?in speriat? de rolul în care intrase, d?ruit? trup ?i suflet so?ului ei pentru care era capabil? s? se supun? ?i ridicolului numai pentru a-i fi de folos (referire la discursul copiat dup? Michelle Obama). Melania Trump, o emigrant? (ca mai to?i americanii) din ex-Iugoslavia, aflat? ilegal în SUA o bun? perioad? de timp (ca mai to?i latino-americanii), o cenu??reas? contemporan?, la bra?ul unui rege al finan?elor. Viitorul ap?rea promi??tor: o familie Trump cl?dit? pe iubire, pe frumuse?e ?i bog??ie. Este posibil ca tocmai acuza?iile proferate cu mânie îndârjit? de majoritatea mass mediei americane, ?i nu numai, la adresa Melaniei Trump c? a stat ilicit în SUA o bun? bucat? de vreme s? fi fost momentul de cotitur? în care popula?ia latino-american? a fost atras? de partea candidatului republican, adoptând-o pe emigranta Melania ca pe una de-a lor. Toate statele sudice cu concentra?ie de popula?ie latin?, cu excep?ia Californiei ?i New Mexico, precum Arizona, Oklahoma, Georgia, Texas, Louisiana, Mississippi, Alabama, Florida au votat majoritar cu Trump.

De partea cealalt?, familia Clinton oferea imaginea unui cuplu uzat ?i fizic ?i politic, renumit pentru infidelitate, greu de imaginat ca reprezentând viitorul Americii cu toat? propaganda f?cut? f?r? economie de bogata familie Clinton, de sponsorii interni ?i externi în frunte cu magnatul Soros. Propaganda de??n?at? n-a mai func?ionat de data aceasta. Clasicele acuza?ii neprobate de terorism, de rasism, de xenofobie, de minciun?, de sprijin rusesc, care alt?dat? convingeau doar la simplul lor enun?, au devenit, prin uzur?, tot mai greu de crezut ?i, în bun? parte, s-au topit în b?nuieli de calomnie. La fel ca ?i acuza?ia de agresiune sexual? adus? lui Trump, acuza?ie supralicitat? în S.U.A. ?i extins? pân? dincolo de orice ridicol. Astfel, acest la gen de acuza?ie au fost supu?i pân? ?i unii b?ie?ei de gr?dini?? pentru c? ?i-au pupat colegele sau c? le-au rupt nasturele de la ?or?ule?. "Americanii sunt un popor bolnav", aveau s? aprecieze ziarele argentiniene prin 1996, când cazuri de acest gen au ?inut prima pagin? a ziarele locale. De men?ionat c?, în Argentina, b?rba?ii între ei î?i dau mâna, iar pe femei, în semn de curtoazie, le pup? pe obraz atunci când se întâlnesc. O alt? acuza?ie care s-a vrut a fi o bomb? împotriva lui Trump, evaziunea fiscal?, n-a avut efectul nici unei pocnitori, în condi?iile în care tot mai mul?i americani viseaz? s? fenteze fiscul care le ciunte?te câ?tigurile pentru a alimenta establishmentul ?i costisitoarele, nesfâr?itele ?i p?guboasele bugete de r?zboi, de la Vietnam încoace.Adesea o propagand? prea puternic? poate produce efecte contrare, din demonizare se poate ajunge foarte u?or la victimizare cu efecte diametral opuse: „Am votat cu Trump pentru c? tot sistemul era împotriva lui", m?rturisea la ie?irea de la urne o aleg?toare, în seara zilei de 8 noiembrie.

Anti-islamismul lui Trump a fost, de asemenea, o alt? acuza?ie care, în loc s?-l afecteze, i-a adus voturi lui Trump. "Desigur, retorica lui Trump fa?? de islamism a fost de departe lipsit? de considera?ie, dar nu pot fi de acord nici cu modul exagerat prin care el a fost demonizat de guvernele din Qatar ?i Arabia Saudit?, de canalele media din aceste ??ri, precum de Al Jazeera ?i suratele sale din Vest, pentru a distrage aten?ia de la ceea ce pe mine m? îngrijoreaz? cel mai mult: extremismul islamist de genul celui care a v?rsat sânge nevinovat peste tot, începând cu holurile Hotelului Taj Mahal din Mumbai ?i pân? la ringul de dans al clubului de noapte Pulse din Orlando – Florida", declara pe twitter fosta jurnalista de la Wall Street Journal, Asra Q. Nomani, o femeie musulman?, emigrat? în S.U.A.. „E-mail-ul din 17 august 2014, dat publicit??ii pe la jum?tatea lui octombrie de c?tre WihiLeaks, pentru mine a umplut paharul. În el Hillary Clinton îi cerea ajutorului s?u, John Podesta, s? uzeze de mijloacele diploma?iei ?i ale serviciilor secrete americane pentru a face presiuni asupra guvernelor Quatar ?i Arabia Saudit? s? sprijine financiar ?i logistic gruparea ISIS" continua Asra Q. Nomani. "Era vorba de acelea?i guverne, din Quatar ?i Arabia Saudit? care au contribuit cu mai multe milioane de dolari la campania preziden?ial? a candidatei democrate, Hillary Clinton. ...Ceea ce m? îngrijoreaz?, mai mult decât retorica hiperbolic? a lui Trump, este influen?a teocratic? a dictatorilor musulmani de teapa celor din Quatar ?i Arabia Saudit? pe care ar putea-o exercita într-o Americ? a lui Hillary Clinton. Ace?ti dictatori care nu pot da nici un exemplu de progres social, care nu asigur? nici cele mai elementare drepturi ale omului ?i care îi lipsesc de orice posibilitate de a ob?ine cet??enia pe imigran?ii din India ?i refugia?ii din Siria pe care îi ?in ?i îi folosesc în condi?ii de pur? sclavie."

În afara finan??rilor venite din ??rile arabe, Hillary Clinton a mai beneficiat ?i de sprijinul generos al lui George Soros, care a cheltuit de dou? ori mai mult în campania electoral? din 2016 decât în precedentele dou? în care l-a sus?inut pe Barack Obama.. Pe lâng? cele 13 milioane de dolari (declara?i) pe care i-a donat campaniei democrate (7 milioane dona?i c?tre Priorities U.S.A. - grup de sus?inere a candidaturii Clinton din cadrul Political Action Committee (P.A.C.) - organiza?ie de strângere a fondurilor pentru campaniile electorale; 1 milion c?tre grupul American Bridge - grup de studii sociale anti – Trump; 5 milioane c?tre Immigrant Voters Win, un alt grup apar?inând P.A.C.), Soros a mai finan?at ?i demonstra?ii anti - Trump în timpul campaniei acestuia, pl?tind câte 16 dolari de protestant-or?, prin intermediul diverselor organiza?ii controlate de miliardar, inclusiv organiza?ia MoveOn.org, institu?ie fundat? cu sprijinul lui Soros în 1998 (Sursa: World Tribune on November 10, 2016). În ciuda puternicei anti-propagande, Trump a primit voturi din toate bazinele electorale. Cele mai slabe rezultate le-a ob?inut din partea popula?iei de culoare neagr? (8%, fa?? de 88% cât a ob?inut Hillary Clinton), din partea hispanicilor ?i asiaticilor (29% fa?? de 65% H. Clinton) ?i din partea tinerilor între 18 – 29 de ani (37% fa?? de 55% H. Clinton). Majoritatea voturilor pro - Trump au venit din partea albilor (58% fa?? de 37% ob?inute de candidata democrat?, H. Clinton, care a avut de suportat mo?tenirea sentimentului de nepopularitate a colegului s?u de partid, Barack Obama). Dintre albi, b?rba?ii de peste 30 de ani (52%), f?r? bacalaureat (52%) au format baza sus?in?torilor lui Trump

Faptul c? Trump ar fi fost tr?dat de propriul s?u partid, cel republican, a fost o alt? exagerare indus? de zgomotul taberei adverse. Adev?rul este exact pe dos: doar 7% dintre republicani au votat cu democrata Clinton, pe când 9% dintre democra?i au votat cu republicanul Trump. Independen?ii au votat în procent de 48% cu Trump ?i 42% cu Hillary Clinton. Popula?ia din ora?e a fost favorabil? candidatei democrate. Aici H. Clinton a ob?inut 59% din voturi fa?? de numai 35% cât a ob?inut Trump. Situa?ia s-a inversat, îns?, în suburbii, unde Trump a ob?inut 50% fa?? de 45% ale contracandidatei sale ?i s-a dezechilibrat în zonele rurale unde Trump a ob?inut 62% fa?? de numai 34% câ?tigate de H. Clinton. Din punctul de vedere al orient?rii sexuale, 78% dintre L.G.B.T. (lesbiene, gay, heterosexuali, transsexuali) au votat cu H. Clinton ?i numai 14% cu Trump, care a ob?inut mai multe voturi decât contracandidata sa din partea heterosexualilor (oamenilor normali), 50% fa?? de 46%. În ceea ce prive?te distribu?ia voturilor în func?ie de religie, protestan?ii a votat în propor?ie de 60% cu Trump ?i 37% cu H. Clinton (Trump s-a declarat protestant prezbiterian, iar Clinton metodist?); catolicii - 52% cu Trump ?i 45% cu H. Clinton; mormonii - 61% cu Trump ?i 25% cu H. Clinton; al?i cre?tini - 55% cu Trump ?i 43% cu H. Clinton.

Hillary Clinton a câ?tigat deta?at în colectivit??ile de evrei ?i atei: evreii au votat în propor?ie de 71% cu H. Clinton ?i numai 24% cu Trump, iar ateii - 68% cu H. Clinton ?i 26% cu Trump. Aici, din nou, avem de-a face cu o situa?ie curioas?. Dup? cum se observ?, popula?ia evreiasc? a votat masiv cu H. Clinton, de?i familia Trump are câ?iva membrii apar?inând religiei mozaice. Astfel, Ivanka Trump, fiica din cea de a doua c?s?torie din cele trei ale lui Trump, vice-pre?edint? a grupului Trump Organization, în urma c?s?toriei cu evreul Jared Kushner, patronul publica?iei New York Observer, a trecut ?i ea la iudaism, iar fratele ei, Eric Trump, este c?s?torit cu produc?toarea TV Lara Yunaska de religie mozaic?. Cu toate acestea, Trump nu numai c? nu a fost sus?inut în campania electoral? de evrei, dar a ?i fost acuzat de antisemitism. Explica?ia nu trebuie c?utat? în registrul sentimental sau al solidarit??ii de credin?? religioas?, ci, mai degrab?, în spiritul practic evreiesc. Au sus?inut candidatul de la care aveau cele mai mari speran?e ?i promisiuni, în care au investit ?i cu care aveau rela?ii înc? de pe vremea pre?edintelui Bill Clinton, so?ul candidatei democrate.
- Va urma -

footer