Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Joi, 08 Decembrie 2016 15:47

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, art-emisAstfel numea Eugen Lovinescu ziua de 1 Decembrie 1918, când s-a realizat Marea Unire. Acest act istoric a fost rodul multor ani de lupte ?i jertfe, al unei credin?e neclintite în dreptatea neamului românesc, care trebuia s? aib? propriul s?u stat, în care s? tr?iasc?, s? munceasc?, s? creeze ?i s?-?i împlineasc? aspira?iile. Marea Unire s-a realizat la sfâr?itul Primului R?zboi Mondial, izbucnit în iulie 1914. Dup? doi ani de neutralitate, România a semnat o Conven?ie politic? ?i o Conven?ie militar? cu Antanta (Fran?a, Marea Britanie, Rusia ?i Italia) la 4/17 august 1916, prin care cele patru mari puteri recuno?teau dreptul ??rii noastre de a-?i anexa teritoriile locuite de români din Austro-Ungaria, adic? Transilvania, Banatul Cri?ana, Maramure?ul ?i Bucovina. De asemenea, promiteau ajutor ?i cooperare militar? împotriva inamicului comun. Consiliul de Coroan?, întrunit în Bucure?ti la 14 august 1916 (stil vechi), a hot?rât intrarea României în r?zboi al?turi de Antanta. Ion I. C. Br?tianu, pre?edintele Consiliului de Mini?tri, avea s? precizeze: „Noi nu am intrat în r?zboi ca ni?te solicitatori nepofti?i. Noi am intrat în r?zboi ca ni?te alia?i ceru?i". În Proclama?ia c?tre ?ar?, semnat? de regele Ferdinand, se aprecia: „Ast?zi ne este dat nou? s? întregim opera lor [a înainta?ilor], închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înf?ptuit numai pentru o clip?, unirea românilor de pe cele dou? p?r?i ale Carpa?ilor". La rândul s?u, N. Iorga scria: „Am intrat în acest r?zboi cu hot?rârea de a da tot ce avem în acest moment pentru a c?p?ta dreptul nostru întreg. Pentru atât, ?i pentru mai mult, nu". Armata român? ?i-a adus propria-i contribu?ie la m?cinarea for?elor militare ale Puterilor Centrale, memorabile fiind marile b?t?lii din vara anului 1917 de la M?r??ti, M?r??e?ti ?i Oituz.

1918 a intrat în istorie ca Anul Marii Uniri.

Deciziile de Unire au fost rodul unor adun?ri reprezentative - cele mai largi ?i democratice din Europa acelor vremi. La 27 martie, la Chi?in?u, a fost adoptat? urm?toarea Declara?ie. În numele poporului Basarabiei, Sfatul ??rii declar?: Republica Democratic? Moldoveneasc? (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun?re, Marea Neagr? ?i vechile grani?e cu Austria, rupt? de Rusia acum o sut? ?i mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric ?i a dreptului de neam, pe baza principiului c? noroadele singure s?-?i hot?rasc? soarta lor, de azi înainte ?i pentru totdeauna se une?te cu mama ei România. În ziua de 28 noiembrie, a fost votat la Cern?u?i documentul care prevedea: Congresul General al Bucovinei, întrupând suprema putere a ??rii ?i fiind învesti?i singuri cu puterea legiuitoare, În numele suveranit??ii na?ionale, Hot?râm: Unirea necondi?ionat? ?i pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare pân? la Ceremu?, Colacin, ?i Nistru, cu Regatul României. Dou? zile mai târziu, era adoptat? Rezolu?ia care începea cu aceste cuvinte: Adunarea Na?ional? a tuturor românilor din Transilvania, Banat ?i ?ara Ungureasc?, aduna?i prin reprezentan?ii lor îndrept??i?i la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918 decreteaz? unirea acelor români ?i a teritoriilor locuite de dân?ii cu România.

Subliniind semnifica?ia istoric? a Marii Uniri, N. Iorga scria: „De aceea e nezguduit? fapta Unirii pentru c? to?i au voit-o, ?i mai ales acei care, din neam în neam, au muncit ?i au suferit pentru c? erau români ?i pentru a r?mânea români". Eugen Lovinescu, în articolul men?ionat, aprecia: „Genera?ia de ast?zi ?i-a f?cut datoria", ducând la îndeplinire visul lui Mihai Viteazul, a c?rui idee „a tr?it vie trei suite de ani în toate piepturile române?ti". Parafrazându-l pe Eminescu ne putem întreba în anul de gra?ie 2016: „Au prezentul nu ni-i mare?". Din p?cate, r?spunsul este negativ. Au ap?rut indivizi - unii chiar istorici, precum Lucian Boia - care contest? legitimitatea actelor de Unire din 1918, prezentându-le ca fiind rodul unor intelectuali, care au speculat contextul istoric, în timp ce marea mas? a românilor, ??rani incul?i (troglodi?i) nu avea habar de ceea ce se petrecea la Chi?in?u, Cern?u?i ?i Alba Iulia. Sunt ?i al?ii - mai rafina?i, precum Neagu Djuvara - care consider? c? 1 decembrie nu ar trebui s? fie Ziua Na?ional? a României, pentru c? e iarn?, frig ?i greu de s?rb?torit. În fond, asemenea alega?ii se înscriu în acela?i program de contestare a acestui mare eveniment istoric.

Nici oficialii nu se dezmint. Dup? ce au distrus economia na?ional?, au vândut pe nimic bog??iile solului ?i subsolului (în schimbul unor comisioane uria?e primite de ei), au bulversat înv???mântul ?i cultura, au închis zeci de spitale ?i mii de ?coli se lanseaz? în campania electoral? cu lozinci prin care vor s? sugereze c? „le pas?" de România. Afi?ele partidelor politice sunt pline de lozinci precum: „Lupt? pentru România"; „România înainte"; „Îndr?zne?te s? crezi în România" etc etc. S-au lansat ?i „10 principii", difuzate sub sloganul „România 100", în care cet??enilor li se propune o Românie f?r? corup?ie, o guvernare cu bun sim?, în care fiecare munce?te ?i este pl?tit cinstit, cu o economie competitiv?, o ?ar? cu adev?rat educat?, s?n?toas?, care conteaz? în U.E. ?i în N.A.T.O., o Românie a tuturor românilor. Citind aceste lozinci, românii pot zice cu drept cuvânt: „Vorbe?te de funie în casa spânzuratului". Ei se pot întreba : Cine a patronat corup?ia ?i cine sunt marii corup?i, din ?ar? ?i din str?in?tate? (Chiar pre?edintele Românei este în proces pentru o cas? dobândit? cu acte false). Ce bun sim? au cei care se opun m?ririi cu 15-20% a salariilor profesorilor ?i medicilor în timp ce ei ?i-au sporit indemniza?iile cu 300% ? Cum poate interveni guvernul pentru ca muncitorul român s? fie bine pl?tit, când întreprinderile apar?in companiilor multina?ionale? Cum poate guvernul s? asigure o economie competitiv?, când aceasta este în mâinile str?inilor? Ce fel de educa?ie se poate face cu înv???tori ?i profesori pl?ti?i cu salarii de mizerie ?i cu p?rin?i care nu au mijloacele materiale necesare pentru a-?i trimite copiii la ?coal??Guvernul de tehnicieni - „aterizat de la Bruxelles" - reprezent? România? Adic? ?ara „tuturor românilor", a celor peste 50% care (conform statisticilor oficiale ale UE) tr?iesc la limita s?r?ciei?

„România 100" = m?rgele ?i panglici colorate

Românilor li se flutur? pe sub ochi „principii", pentru a-i am?gi, f?r? ca cei care vorbesc despre "România 100" s? se angajeze la ceva concret. Ac?iunea lor îmi aminte?te de acei coloni?ti europeni care-i atr?geau pe b??tina?i cu m?rgele ?i panglici colorate, pentru ca la momentul potrivit s?-i extermine. Un program adev?rat ?i sincer ar trebui s? cuprind? angajamente ?i date concrete, pentru 1 Decembrie anul 2018, ca de exemplu:
- Se vor realiza 2 000 km de autostrad? care s? asigure conexiunea rapid? între Moldova, Muntenia ?i Transilvania.
- Se va construi metroul care s? lege Gara de Nord de Aeroportul Interna?ional Otopeni.
- Se vor trage 100% din fondurile europene, acordându-se prioritate construirii a urm?toarelor ?coli, spitale, teatre, stadioane.
- Se vor aloca 6% din P.I.B. pentru înv?t?mânt (a?a cum prevede legea).
- În decembrie 2018, salaria?ii din România (medici, profesori, func?ionari administrativi, muncitori etc) vor avea asigurat salariul la nivelul mediu existent în UE.
- Românii care se întorc în ?ar? vor primi locuin?? cu chirie pl?tit? de stat timp de trei ani ?i un salariu mediu pe economie timp de ?ase luni.
- Se vor consolida ?i renova (dup? caz) muzeele de istorie ?i art? din toate jude?ele. Se va redeschide, la capacitatea normal?, Muzeul Na?ional de Istoria României. [Sau, mai bine: se va termina construc?ia acestui Muzeu, început? înainte de 1989].
- Se vor inaugura Monumente ale Unirii în Bucure?ti ?i Alba Iulia.
Evident, pot fi ?i multe alte obiective. Ele ar putea deveni realitate.
Cu o condi?ie:
Cei care conduc ?ara s? reprezinte cu adev?rat poporul român. Cu alte cuvinte: s? urmeze exemplul genera?iei Marii Unirii.

Not?: Acest text are la baz? articolul ap?rut în „Tribuna Înv???mântului", din 28 noiembrie - 4 decembrie 2016.

footer